Acest principiu juridic poate permite, în cele din urmă, unei persoane care ocupă fără drept un imobil să dobândească proprietatea asupra bunului altcuiva, atunci când sunt îndeplinite anumite condiții. Deși aceste cerințe diferă în funcție de jurisdicție, instanțele verifică, în general, existența unui set de elemente consacrate, precum folosirea deschisă, cunoscută și continuă a proprietății timp de mai mulți ani, înainte de a recunoaște o cerere de uzucapiune Iată tot ce trebuie să știi despre acest subiect.
Ce este uzucapiunea și cum funcționează
Uzucapiunea reprezintă situația în care o persoană poate dobândi dreptul de proprietate asupra unui imobil pe care îl posedă, chiar dacă nu a fost proprietarul inițial, dacă sunt îndeplinite condițiile și termenele prevăzute de lege.
Legislația recunoaște faptul că, dacă persoana folosește proprietatea într-un anumit mod, pentru o anumită perioadă de timp, aceasta poate ajunge să dobândească dreptul de proprietate asupra imobilului, indiferent de cine figurează ca proprietar în acte sau de cine ar putea avea, în alte condiții, un drept asupra proprietății.
Legea stabilește anumite condiții cu privire la ceea ce trebuie să facă persoana care invocă uzucapiunea sau la modul în care trebuie să folosească proprietatea, însă, în cea mai mare parte, aceste condiții presupun ca persoana să folosească proprietatea în același mod în care sunt folosite celelalte proprietăți din zonă sau proprietăți similare de acel tip.
Cu alte cuvinte, ideea pe care urmărește să o promoveze uzucapiunea este ca proprietatea să fie folosită, în loc să rămână neutilizată.
În ce condiții poți dobândi un imobil prin uzucapiune
Uzucapiunea, numită și prescripție achizitivă, este una dintre modalitățile prin care o persoană poate ajunge proprietarul unui imobil fără să îl cumpere. Mai exact, în anumite condiții, o persoană care folosește un teren sau o construcție pentru o perioadă stabilită de lege poate dobândi dreptul de proprietate asupra acelui imobil.
Pentru ca uzucapiunea să fie posibilă, posesia trebuie să fie publică, continuă și neîntreruptă și să îndeplinească cerințele prevăzute de lege. Cu alte cuvinte, persoana trebuie să se comporte ca un proprietar și să folosească imobilul în mod vizibil, nu pe ascuns.
Regulile diferă în funcție de momentul în care a început posesia și de situația imobilului.
Înainte de 1 octombrie 2011, când a intrat în vigoare Noul Cod civil, uzucapiunea era reglementată de Codul civil din 1864. În cazul imobilelor, acesta prevedea termene de 10, 20 sau 30 de ani, conform juridice.ro.
Uzucapiunea de 10 până la 20 de ani presupunea existența unui just titlu și buna-credință a posesorului. Termenul era de 10 ani dacă adevăratul proprietar locuia în circumscripția relevantă și de 20 de ani dacă acesta locuia în afara acesteia.
Termenul de 30 de ani se aplica indiferent dacă posesorul avea sau nu un titlu și indiferent dacă era de bună sau de rea-credință.
Pentru persoanele care au început să posede un imobil după 1 octombrie 2011 se aplică regulile din Noul Cod civil, care prevede două forme principale de uzucapiune imobiliară: uzucapiunea extratabulară și uzucapiunea tabulară.
Uzucapiunea extratabulară presupune, în principal, o posesie de 10 ani. Aceasta poate fi folosită în anumite situații prevăzute de lege, inclusiv atunci când proprietarul înscris în cartea funciară a decedat, a renunțat la proprietate sau imobilul nu este înscris în nicio carte funciară.
Uzucapiunea tabulară are un termen de 5 ani. Ea se aplică atunci când o persoană a fost înscrisă în cartea funciară ca proprietar al imobilului sau titular al unui alt drept real, fără o cauză legitimă, dar a fost de bună-credință. Pentru ca dreptul să se consolideze, persoana trebuie să fi posedat imobilul timp de 5 ani, iar posesia să nu fi fost viciată.
Cât timp trebuie să locuiești într-un imobil pentru uzucapiune
Un aspect important este momentul în care a început posesia. Dacă aceasta a început înainte de 1 octombrie 2011, se aplică regulile vechiului Cod civil sau, după caz, regulile prevăzute de Decretul-lege nr. 115/1938. Dacă posesia a început după această dată, se aplică prevederile Noului Cod civil.
De exemplu, dacă o persoană a început să posede un teren în anul 2005, termenul de uzucapiune nu se transformă automat într-un termen de 10 ani doar pentru că au trecut mai mult de 10 ani de la intrarea în vigoare a Noului Cod civil. Într-o astfel de situație, trebuie analizate regulile care erau în vigoare atunci când a început posesia.
Uzucapiunea nu înseamnă că o persoană devine automat proprietar doar pentru că a folosit un teren sau o casă timp de câțiva ani. Trebuie îndeplinite condițiile prevăzute de lege, iar dobândirea dreptului de proprietate trebuie constatată și înscrisă potrivit procedurii legale.
De asemenea, faptul că dreptul de proprietate nu se pierde pur și simplu prin nefolosire nu înseamnă că proprietarul poate ignora situația imobilului. În anumite condiții, dacă o altă persoană exercită o posesie care îndeplinește cerințele legale pentru uzucapiune, aceasta poate ajunge să dobândească dreptul de proprietate.
În funcție de situație, după împlinirea termenului prevăzut de lege și dacă sunt îndeplinite toate celelalte condiții, persoana care invocă uzucapiunea poate solicita recunoașterea dreptului de proprietate și înscrierea acestuia în cartea funciară, potrivit procedurii aplicabile.
.webp)
