Remus Vulpescu, CEO-ul Bursei de Valori București (BVB), a subliniat joi că ajustarea recentă vine după o perioadă excepțională, însă a avertizat că adevăratul risc pentru economie nu este volatilitatea bursieră, ci pierderea ratingului suveran, un scenariu care ar costa România ani de zile de revenire.
Declarațiile au fost făcute în cadrul celei de-a IX-a ediții a Forumului Pieței de Capital, un eveniment organizat de Financial Intelligence. Cu această ocazie, oficialul BVB a trecut în revistă realizările instituției din ultimele 12 luni, marcând totodată trei decenii de la redeschiderea bursei, transmite Agerpres.
„În urmă cu 30 de ani, aici la redeschidere, anunţam trei lucruri: că bursa iese din graniţe şi joacă regional, că alinierea celor cu un cuvânt de spus în piaţă este prima arie de îmbunătăţire unde trebuie să avem progrese mari şi că piaţa de derivate va începe cu un produs minim viabil. 12 luni mai târziu, iată, astăzi, faptele. CCP.ro-Bucureşti.SA este autorizată de la 1 iulie, prima contraparte centrală autorizată sub noul cadru de reglementare, EMIR 3, la nivelul întregii Uniuni Europene. Piaţa de creştere pentru întreprinderile mici şi mijlocii a fost aprobată de Autoritatea de Supraveghere Financiară în august şi tot în august, bursa internaţională a Moldovei a primit licenţa la Chişinău. La 31 erau 325.000 de investitori activi, o creştere de aproape 25% într-un an. Bursa de la Bucureşti a avut performanţe excepţionale la nivel internaţional. Niciunul dintre aceste lucruri nu s-a făcut singur. Toate s-au făcut cu oameni din această sală, cărora le mulţumesc. Şi pentru că orice monedă are şi un revers, corecţia de acum vine după un an excepţional, cum spuneam, şi indicele BET este încă peste un sfert deasupra nivelului de la începutul anului, însă ultima lună a adus o corecţie de peste 10% faţă de maximul lunii august”, a declarat Remus Vulpescu.
Vulnerabilități macroeconomice și structura pieței
Potrivit șefului BVB, pentru zeci de mii de investitori care și-au deschis conturi la brokeri în ultimul an, luna septembrie marchează prima corecție resimțită direct pe banii lor. Explicând contextul macroeconomic global și local care a precipitat aceste marcări de profit, CEO-ul BVB a detaliat factorii de presiune:
„Următorul raport vine curând. Cred că piaţa şi-a făcut treaba, a mobilizat banii, a adus investitori şi a construit infrastructură. Ce îi lipseşte acum nu ţine de Bursă. Îi lipseşte certitudinea că regulile bune sunt stabile şi că păstrăm gradul investiţional. Vestea proastă nu este corecţia. Vestea proastă ar fi să pierdem ratingul pe care îl avem. Revenirea ar dura 3 până la 5 ani. Dacă lucrurile se înrăutăţesc şi în pieţe mai mari, ar putea dura mult mai mult. Petrolul a trecut de 100 de dolari după războiul din Orientul Mijlociu început în februarie, randamentul titlurilor americane la 10 ani a atins 5% la începutul săptămânii. Banca Centrală Europeană a majorat dobânda a doua oară, în 3 luni. Evaluările unor companii din tehnologie sunt puse la îndoială chiar de fondatorii lor. Aseară, Rezerva Federală a urcat dobânda cu un sfert de punct, prima majorare din 2023. La Bucureşti vedem marcări de profit după 12 luni în care indicele urcase în jur de 50%, iar unele preţuri ajunseseră la dublul valorii contabile. Vedem dobânzi care concurează acţiunile, când titlurile de stat plătesc până la 7,5% în lei. Printre cauze, teama de scădere a ratingului”, a explicat Vulpescu.
În prezent, toate cele trei agenții de rating mențin România pe ultima treaptă a gradului investițional, cu perspectivă negativă. O eventuală retrogradare ar majora costul finanțării statului cu 50 până la 100 de puncte de bază, afectând în cascadă fiecare emitent, companie privată și cetățean. Pentru a preveni acest scenariu, Vulpescu a punctat că datele fiscale la șapte luni arată un deficit de 2,3% din PIB (față de aproape 4% în urmă cu un an), pe fondul unei creșteri a veniturilor cu peste 11% și a cheltuielilor cu aproape 3%, în condițiile în care ținta anuală asumată rămâne la 6%.
Deși anul trecut a fost stabilit un record de 6,4 miliarde de euro rulați prin piața de capital, structura acesteia relevă încă dezechilibre majore.
„Să vedem însă cum se împart cele 6,4 miliarde de euro. Două treimi sunt titluri de stat, acţiunile spre 2%. Doi emitenţi cântăresc peste 40% din valoarea tranzacţionată în acţiuni, iar 8 companii din energie şi utilităţi au peste 60% din indicele BET. Anul acesta, pe piaţa reglementată, au fost doar două oferte publice iniţiale. Capitalizarea companiilor româneşti era la final anului trecut 16,5% din produsul intern brut, puţin peste jumătate faţă de Polonia. Gospodăriile pun deoparte 1,8% din venit faţă de peste 14% în Uniunea Europeană. Puţin. Piaţa a crescut mult şi încă nu e mare”, a susţinut Vulpescu.
Cele cinci nevoi vitale ale pieței, independente de Bursă
Oficialul BVB a mai precizat că aproape 1,4 milioane de români investesc prin fonduri, 8,5 milioane sunt implicați prin fondurile de pensii, iar cei cu conturi directe reprezintă sub 2% din populație. Capitalizarea totală a pieței, incluzând emitenții străini, depășește 100 de miliarde de euro. Pentru a asigura dezvoltarea pe termen lung, Vulpescu a identificat cinci nevoi esențiale care nu depind direct de Bursă, ci de mediul politic și legislativ:
„Bursa nu dă sfaturi de investiţii. Le datorăm acestor oameni o infrastructură care merge perfect şi când piaţa urcă şi când scade. Investitorii noştri, noi toţi românii, avem acum câteva nevoi care nu depind de bursă. Prima este gradul investiţional. Pentru că o retrogradare ar pune sub semnul întrebării tot ce s-a câştigat în piaţă, tot ce s-a câştigat în economie şi mult din ce s-a câştigat în politica externă. Încă o treaptă şi România iese din gradul investiţional. Treapta aceasta are un preţ cunoscut, 50 până la 100 de puncte de bază în plus la costul finanţării statului. De acolo porneşte finanţarea fiecărui emitent din piaţă, fiecărui companii private, fiecărui cetăţean”, a avertizat Remus Vulpescu.
Acesta a adăugat că piețele au nevoie de stabilitate legislativă și de instrumente moderne. „A doua este stabilitatea regulilor bune. Regula bună nu are nevoie de derogări. Deductibilitatea costurilor de listare, dată prin ordonanţă în februarie, are legea de aprobare în Parlament şi merită dusă la capăt. Piaţa mai are nevoie şi de legislaţii adaptate evoluţiilor aşteptate de mult timp, cum sunt instrumentele financiare derivate. A treia sunt conturile de economii şi investiţii, cele mai folositoare pentru omul care pune deoparte primii bani, pentru că lasă câştigul neimpozitat cât timp rămâne în cont. Legea a trecut ieri de Parlament şi dacă vor fi integrate bine în peisajul financiar, conturile de economii şi investiţii pot fi un instrument de dezvoltare formidabil, întâi pentru omul care le foloseşte şi apoi pentru piaţa în ansamblu”, a precizat Remus Vulpescu, menționând că acesta este un model european și o rețetă de creștere a nivelului de trai dovedită în America de Nord.
Nu în ultimul rând, șeful BVB a subliniat importanța continuității strategiilor naționale și a parcursului internațional al țării, amintind că actuala strategie a pieței de capital expiră la finalul anului, iar BVB va veni cu propuneri pentru următorul ciclu, care necesită un orizont mai lung decât o legislatură.
„A cincea nevoie, aderarea la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică. Aderarea coboară prima de risc, întâi a statului şi, prin el, a tuturor celor care se finanţează. Nimic din cele cinci nu depinde de bursă, dar toate cinci se văd în piaţă. Rămâne ce ţine de noi. Contrapartea centrală este autorizată. Cei care au muncit pentru autorizaţia aceasta, la noi şi la autorităţi, ştiu ce a însemnat. Şi noi ştim. Derivatele vin de îndată ce compensarea le poate susţine”, a concluzionat Remus Vulpescu.
