Sparanghel - leguma de lux cu beneficii uimitoare pentru sănătate. Cultivare, proprietăți și rețete delicioase

Sparanghelul (genul Asparagus) este o legumă de primăvară din familia Asparagaceae, care cuprinde până la 300 de specii originare din Siberia până în sudul Africii.

Cea mai cunoscută specie este sparanghelul de grădină (Asparagus officinalis), cultivat ca legumă pentru tulpinile sale fragede de primăvară. Mai multe specii africane sunt cultivate ca plante ornamentale. Sparanghelul este consumat pe scară largă și are multe beneficii pentru sănătate.

Sparanghelul, leguma de lux - ce este, cum arată și ce gust are 

Sparanghelul de grădină (Asparagus officinalis) este o plantă erbacee perenă, membră a familiei Liliaceae. Lăstarii subțiri cu vârfuri solzoase care sunt consumați reprezintă, de fapt, tinerele tulpini ale plantei. Dacă sunt lăsați să crească, aceștia se transformă într-o plantă mare, asemănătoare unei ferigi, care se usucă toamna.

Sparanghelul crește în întreaga lume, iar cei mai mari producători sunt China, Peru, Germania și Statele Unite. Plantele se dezvoltă cel mai bine în climate temperate, unde solul îngheață iarna. Odată cu dezghețul de primăvară și creșterea temperaturilor, lăstarii încep să iasă din sol. Aceștia sunt recoltați când ating o înălțime de 15-20 cm, iar cei mai groși au un diametru de aproximativ 1,3 cm. La începutul sezonului, tulpinile sunt subțiri, devin mai groase pe măsură ce creșterea continuă și apoi revin la o grosime redusă; recoltarea se oprește atunci când lăstarii au dimensiunea unui creion.

Citește și

Un bărbat din China a crezut că a câștigat un iPhone la petrecerea firmei. Ce a găsit, de fapt, în cutie

Cultivarea sparanghelului necesită răbdare și spațiu. Fiecare plantă are nevoie de câțiva metri pătrați pentru a se dezvolta, iar primele tulpini comestibile apar abia după 3-4 ani de la plantarea semințelor. Această perioadă lungă de așteptare, împreună cu sezonul scurt de recoltare, au transformat sparanghelul într-o legumă considerată de lux, ceea ce explică uneori prețul său ridicat pe piață. Cu toate acestea, este una dintre cele mai ușor de pregătit și gătit legume.

Sparanghelul de grădină este cea mai importantă specie din punct de vedere economic și este cultivat în regiunile temperate și subtropicale ale lumii. Ca legumă, a fost apreciată încă din perioada romană și este cel mai des servită fiartă, fie ca garnitură caldă, fie în salate. Unul dintre cele mai populare sosuri care însoțește sparanghelul este sosul hollandaise. În 2018, cei mai mari producători de sparanghel din lume au fost China, Peru, Mexic, Germania și Thailanda, conform Britannica.

Plantarea comercială nu se realizează în regiunile în care planta crește continuu pe tot parcursul anului, deoarece lăstarii devin din ce în ce mai subțiri și mai puțin viguroși cu fiecare sezon. Sparanghelul necesită o perioadă de repaus. Cu îngrijire adecvată și într-un climat favorabil, o plantație de sparanghel poate rămâne productivă timp de 10-15 ani sau chiar mai mult.

Cele mai potrivite soluri pentru cultivarea sparanghelului sunt cele adânci, afânate, argiloase ușoare, bogate în materie organică, precum și solurile nisipoase ușoare. Sparanghelul poate crește în soluri prea sărate pentru alte culturi, dar solurile acide trebuie evitate. Sezonul de recoltare variază între 2 și 12 săptămâni, în funcție de vârsta plantației și de condițiile climatice.

Sparanghelul alb – o metodă specială de cultivare

În unele regiuni ale Franței, în special la Argenteuil, sparanghelul este cultivat sub pământ pentru a preveni dezvoltarea clorofilei. Acest proces duce la obținerea sparanghelului alb, apreciat pentru textura sa fragedă și aroma sa delicată. În bucătăria clasică franceză, termenul „Argenteuil” desemnează un preparat cu sparanghel.

Specii de sparanghel

Există specii de sparanghel apreciate pentru frunzișul lor delicat și grațios, deși unele sunt toxice. Printre acestea se numără:

· Feriga florarului (Asparagus setaceus), care are ramificații fine folosite în aranjamente florale;

· Feriga lui Sprenger (Asparagus aethiopicus);

· Sparanghelul african (Asparagus asparagoides), cunoscut și sub numele de „bridal creeper” (liana miresei);

· Feriga de sparanghel (Asparagus densiflorus), cultivată ca plantă ornamentală.

Gustul sparanghelului variază în funcție de sezon și de varietate. În general, are o aromă pământie, asemănătoare cu cea a broccoliului și o textură similară cu fasolea verde, dar cu un gust mai intens. Sparanghelul alb și cel violet au arome mai delicate, iar orice tip de sparanghel va absorbi aromele celorlalte ingrediente cu care este gătit.

De unde se cumpără sparanghel 

Sparanghelul este disponibil pe tot parcursul anului, dar primăvara este cel mai bun sezon pentru această legumă nutritivă.

Este recoltat din sfârșitul lunii februarie până în iunie, luna aprilie fiind perioada de vârf și sezonul de maxim pentru sparanghel.

Până la sfârșitul lunii mai, sparanghelul își încheie sezonul în majoritatea regiunilor.

Sparanghel - beneficii și proprietăți

Vitaminele, mineralele și fibrele din sparanghel oferă numeroase beneficii pentru sănătate. Vitamina A, de exemplu, este esențială pentru sănătatea ochilor. Aceasta hrănește corneea și retina și ajută ochii să se lubrifieze corespunzător. De asemenea, vitamina A contribuie la prevenirea unor afecțiuni oculare, precum cataracta sau degenerescența maculară.

Coagularea sângelui - Vitamina K este importantă pentru coagularea corectă a sângelui, iar un deficit de vitamina K poate duce la probleme precum sângerări necontrolate după o leziune. Consumul adecvat de vitamina K prin legume precum sparanghelul poate contribui la menținerea unei coagulări normale.

Totuși, dacă iei medicamente anticoagulante, cum ar fi warfarina, este bine să monitorizezi aportul de vitamina K. Consultă medicul pentru a te asigura că alimentele bogate în această vitamină, precum sparanghelul, sunt sigure pentru tine, conform webmd.

Bogat în antioxidanți - Sparanghelul este o sursă bună de antioxidanți precum vitamina A și vitamina E. Acești antioxidanți ajută organismul să lupte împotriva „radicalilor liberi”, particule de oxigen produse ca deșeuri de către celule. Radicalii liberi pot deteriora ADN-ul celulelor din apropiere, ceea ce poate duce la cancer, boli de inimă și alte probleme de sănătate. Antioxidanții din sparanghel ajută la eliminarea acestor radicali liberi din organism.

Digestie mai bună - Fibrele alimentare din sparanghel contribuie la buna funcționare a stomacului și intestinelor. Acestea hrănesc bacteriile benefice din tractul digestiv, care ajută organismul să digere alimentele și să absoarbă nutrienții esențiali. Un aport adecvat de fibre ajută, de asemenea, la prevenirea problemelor precum hemoroizii, sindromul de colon iritabil sau alte afecțiuni digestive dureroase.

Controlul tensiunii arteriale - Un alt beneficiu al consumului de fibre este reglarea nivelului de colesterol. Un exces de colesterol în alimentație poate duce la boli de inimă. Fibrele insolubile din sparanghel se leagă de colesterolul din sistemul digestiv și îl elimină înainte de a fi absorbit. În plus, potasiul din sparanghel ajută la reducerea colesterolului și la reglarea ritmului cardiac.

Sănătatea prenatală - O singură porție de sparanghel oferă o treime din necesarul zilnic de acid folic al unei persoane. Această vitamină este atât de importantă în sarcină încât suplimentele de folat sunt recomandate în îngrijirea prenatală. Acidul folic previne anemia, furnicăturile la mâini și picioare și chiar defectele congenitale.

Valori nutriționale

O porție de sparanghel (aproximativ 4 tulpini) conține:

• Calorii: 13

• Proteine: 1 gram

• Grăsimi: Mai puțin de 1 gram

• Carbohidrați: 2 grame

• Fibre: 1 gram

• Zahăr: 1 gram

Sparanghelul este o sursă bună de fibre alimentare, care joacă un rol important în digestie. Fibrele insolubile acționează ca un prebiotic, hrănind bacteriile benefice din intestin, în timp ce fibrele solubile ajută la eliminarea colesterolului „rău” din organism.

De asemenea, sparanghelul este bogat în:

• Vitamina A

• Vitamina C

• Vitamina K

• Vitamina E

• Folat

• Potasiu

Sparanghelul este o sursă excelentă de folat, esențial pentru formarea celulelor roșii din sânge. Folatul, cunoscut și sub numele de acid folic, ajută celulele să se dividă și să crească la dimensiunea corectă. Din acest motiv, este esențial în primele luni de sarcină, contribuind la formarea corectă a organelor bebelușului și prevenind defectele congenitale ale creierului și coloanei vertebrale.

Cum se consumă sparanghelul 

Sparanghelul este o legumă versatilă, care poate fi preparată în diverse moduri. Este în sezon la începutul primăverii, din martie până în mai.

Sparanghelul este cel mai gustos gătit, deoarece căldura îl înmoaie și îi intensifică aroma. Metodele comune de preparare includ fierberea, aburirea, prăjirea și grătarul. De obicei, este servit cu sos hollandaise, dar poate fi preparat în multe alte moduri.

Iată câteva idei pentru a introduce sparanghelul în alimentația ta:

• La grătar cu condimente, ca garnitură.

• Fiert și răcit, apoi adăugat în salate.

• Tăiat mărunt și adăugat într-un stir-fry (mâncare asiatică gătită rapid la tigaie).

• Presărat cu brânză și copt, pentru o gustare.

• Adăugat în paste, pentru o notă proaspătă.

• Făcut pane cu ou și pesmet, apoi băgat la air fryer pentru a fi servit în stilul cartofilor prăjiți.

• Adăugat în omletă, pentru un plus de nutrienți.

Sparanghelul nu este doar gustos, ci și plin de beneficii pentru sănătate, fiind o alegere excelentă pentru o alimentație echilibrată.

Contraindicații ale consumului de sparanghel 

Nu există efecte secundare care să pună viața în pericol dacă mănânci prea mult sparanghel, dar pot apărea unele efecte secundare neplăcute, cum ar fi gazele și un miros puternic al urinei.

De asemenea, este posibil să ai o alergie la sparanghel, caz în care nu ar trebui să îl consumi. Persoanele alergice la alte plante din familia liliaceelor, precum ceapa, usturoiul și arpagicul, sunt mai predispuse la o alergie la sparanghel. Simptomele pot include secreții nazale, urticarie, dificultăți de respirație și umflare în jurul gurii și buzelor.

Articol recomandat de sport.ro

GALERIE FOTO Federica Brignone, aur la slalom uriaș și o situație RARISIMĂ pe podium! Italianca, impecabilă după accidentarea gravă de anul trecut