România, te iubesc! Emisiunea integrală din 9 martie 2025.

În județul Constanța, bisericile de cretă de la Murfatlar, prima dovadă a creștinismului în România, riscă să dispară. De ani de zile nu se găsesc bani pentru restaurare.

Partea a II-a. Curtea Veche, cel mai vechi monument istoric al Capitalei, stă închis de mai bine de 10 ani după o tentativa de restaurare eșuată.

„Cultura indiferenței - partea I”. Jaful din Olanda, de la Muzeul Drents, a deschis o amplă dezbatere națională despre cum știe statul roman să-și protejeze cele mai de preț comori din tezarul național.

„Justiția, pe apucate - Partea a III-a”. Drepturile și beneficiile magistraților sunt normale atâta timp cât, în urma actului de justiție, rămâne o societate stabilă și sigură.

„Justiție pe apucate”, partea a II-a. Drepturile și beneficiile magistraților sunt normale atâta timp cât, în urma actului de justiție, rămâne o societate stabilă și sigură.

„Justiția, pe apucate - Partea I”. România a făcut progrese importante în ceea ce privește independența și eficacitatea sistemului juridic, de când am intrat în Uniunea Europeană. Totuși, percepția publică rămâne critică.  

Prin PNRR, sistemul de educaţie avea o şansă de a se reforma din temelii. Există bani pentru clădiri noi, dotări cu aparatura ultraperformanta, mobilier, conţinut educaţional, tot ce e nevoie pentru că şcoala româneasca să performeze.

Educație digitalizată, deconectată. Partea a II-a. Catalogul digital este un termen despre care s-a vorbit mult și s-a făcut mai nimic, deși e dovedit că odată implementat reduce numărul absențelor elevilor.

Educație digitalizată, deconectată. Partea I. Sistemul de educație din România, unul dintre cele mai sărace din Europa, își pune haine noi cu bani europeni. 

”Nave noi, dar noi n-avem”. Partea a III-a. Șantierele din România funcționează la capacitate maximă. E mare nevoie de oameni, salariile au crescut, au fost aduși lucrători din Asia, dar tot e criză de forță de muncă.

”Nave noi, dar noi n-avem”. Partea a II-a. Marii producători navali, Olanda, Norvegia, Italia, își susțin, inclusiv aici, industria constructoare, iar comenzile curg sistematic. Autoritățile noastre eșuează în achiziția de nave millitare și ignoră și sect

„România fără inimă” - partea a II-a. Într-o cutie frigorifică prin aeroport și în avioanele de linie printre pasageri. Așa circulă de multe ori organele în România.

„România fără inimă - Partea I”. În ultimii ani a scăzut dramatic numărul transplanturilor de organe. Anul trecut, peste jumătate dintre aparținătorii unor potențiali donatori au spus „nu" prelevării de organe.

Este cel mai bun chitarist român din toate timpurile. Asta spun profesorii de la Conservatorul din Iași despre Dragoș Ilie, un tânăr care a câștigat până acum numeroase competiții internaționale și este doctor în chitară clasică.  

Eleonora Roșca s-a întors în România pentru a aduce vindecarea prin muzicoterapie. Cum a reușit să introducă această metodă inovatoare în comunitatea locală  

Baia Mare are un tânăr special, cu o minte sclipitoare. La 15 ani a promovat bacalaureatul la Cambridge, iar acum, la 18 ani, își pregătește doctoratul tot la Cambridge.

România, te iubesc! Emisiunea integrală din 15 decembrie 2024

Dorul de țară din creațiile Amaliei Săftoiu a străbătut lumea largă. Este un artizan al modei din fire prețioase, pe care le tricotează în propria fabrică.

Și-au vândut tot ce aveau în București și s-au mutat la sat. Au deschis o școală și un mezeu, au salvat tradițiile unei întregi comunități și au pus patrimoniul românesc pe harta europeană.  

A studiat la una dintre cele mai prestigioase universități din lume, Harvard, și s-a întoars acasă ca să investească în educație.  

Adună laolaltă întreaga comunitate dintr-un sat din nordul Bihorului. Sunt trei prietene care și-au pus în cap să arate că și la țară se pot face proiecte nonguvernamentale.  

A absolvit Universitatea Oxford, are un doctorat la Paris și a predat în Statele Unite, apoi s-a întors în România.  

Pandemia de COVID l-a găsit pe președintele Consiliului Județean Iași de la acea vreme pregătit de acțiune, gata să construiască un spital de campanie în care să fie tratați ieșenii și nemțenii din banii cărora a fost plătit.

Partea a II-a. Modularul de la Pipera se construia în paralael cu unul construit din donații în curtea Spitalului Elias. Cele două spitale au fost date în folosință în același timp, dar soarta lor e diferită.

Partea I. România poate da oricui lecții despre cum să risipești milioane de euro în lucrări care ruginesc. Vorbim azi despre unitățile sanitare costruite în pandemie, din containere, care au fost folosite doar câteva luni.

De departe, cea mai poluată zonă din România este regiunea București-Ilfov.

La Sebeș, procurorii au descins la sediile Kronospan, suspectând că firma austriacă a poluat aerul cu substanțe periculoase, apoi cifrele de monitorizare a calității aerului au fost măsluite.

Astăzi discutăm despre poluarea aerului. 25.000 de români mor prematur în fiecare an, din cauza aerului pe care îl respiră.

În România sunt peste 18.000 de școli, dar și cel mai mare număr de profesori suplinitori. Adică, acei dascăli care nu au promovat examenele de titularizare.

Partea a II-a. Experiența Finlandei a arătat că oferirea unei mese calde la școală îmbunătățește semnificativ concentrarea elevilor pe parcursul orelor. Este dovedit că un astfel de program contribuie la reducerea sărăciei educaționale.  

Partea I. De 35 de ani, România încearcă să își rezolve problemele din sistemul de învățământ, care pare o ecuație cu prea multe necunoscute, imposibil de rezolvat. Legea educației s-a schimbat de peste 100 de ori, dar ecuația tot nu a fost rezolvată.

Viitorul e acasă, parte a III-a. Un sfert dintre românii care vor să se întoarcă în țară au de gând să-și deschidă o afacere, potrivit unui studiu făcut de Departamentul Românilor de Pretutindeni.

Viitorul e acasă, partea a II-a. Doar norocul a făcut ca un bărbat din Făgăraș să ajungă la o fermă din Umbria în urmă cu mai bine de 20 de ani, când a plecat de acasă pentru că avea nevoie de bani să-și întrețină familia.

Viitorul e acasă, partea I. Sute de mii de români se întoc acasă după zeci de ani de pribegie. Există în continuare migrație, dar numărul celor care se întorc e mai mare decât al celor care pleacă.

”Pe urmele Vestului sălbatic”, partea a III-a. Evaziunea fiscală înseamnă bani lipsă la un buget și așa găurit de cheltuieli greu de justificat. Nu doar că Fiscul nu poate să recupereze banii datorați, dar avem și investiții chestionabile.

„Pe urmele Vestului sălbatic - partea a II-a”. Masoneria a devenit pentru mulţi un loc unde să se întâlnească pentru a pune la cale trafic de influenţă în instituţii publice sau afaceri la limita legii.

„Pe urmele Vestului sălbatic” - Partea I. Toți știm că ei există, dar rar îi vedem. Au avut dosare penale, au sfidat legi și reguli, dar scopul lor a fost atins. S-au îmbogățit. 

România, te iubesc! Emisiunea integrală din 20 octombrie 2024

Atunci când un consumator devine dependent viața întregii familii este dată peste cap. În cele mai multe cazuri, de la consum la dependență nu este cale lungă.  

„Pericolul dependenței”, partea I. Vorbim despre un subiect care ar trebui să fie o prioritate pentru cei care conduc România, o situație extrem de gravă. Drogurile fac ravagii, distrug vieţi şi familii întregi.

„Pericolul dependenței”, partea a II-a. Statul român nu are centre pentru recuperea și reabilitarea dependenților. A cheltuit însă milioane pe amenajarea unora de care s-a ales însă praful.

Țara apelor pierdute, partea I. Seceta prelungită, stresul termic, schimbările climatice ne afectează viețile, siguranța, culturile, igiena, confortul. Apa a devenit foarte importantă.

Țara apelor pierdute, partea a III-a. Și guvernul, și președintele au în subordine instituții care se ocupă de efectele schimbării climei. Soluțiile sunt însă mai degrabă imediate, nu pe termen lung.

Țara apelor pierdute, partea a II-a. În vestul țării, în județele Timiș și Arad, fermierii erau invidiați de ceilalți agricultori din țară pentru recoltele mari, udate de ploile din zonă. 

Țara pădurilor pierdute, partea a III-a. Ca să extindă suprafața împădurită de pe teritoriul României, Ministerul Mediului a finanțat cu sute de milioane de lei plantarea a sute de păduri pe terenuri degradate.  

Astăzi ne întoarcem în pădurile... care ar fi trebuit să fie! Suntem pe urmele banilor scurși prin marile programe de împădurire.