Arta ne aduce mai aproape de spiritualitate, dar ne poate şi uni în evenimente speciale.
Mii de mame din Moldova nu merg la medic. Măcinate de boli, multe dintre ele mor în mizerie și lasă în urma lor copii nevinovați în suferință.
„În slujba binelui” partea a doua. Gospodării fără toalete în curte, copii căsătoriţi la vârste fragede, abandon şcolar uriaş, adevărate drame.
În slujba binelui – partea I. Într-o lume care pare că a ieșit de pe cale, în care empatia, grija pentru omul de lângă au dispărut, există și oameni care nu rămân indiferenți, ies din rând, ajută și salvează.
„Pe aici nu se trece! Lecția finlandeză” - partea a III-a. Finlanda are o strategie de apărare totală, potrivit căreia toți cetățenii au un rol în cazul unui atac inamic.
„Pe aici nu se trece! Lecția finlandeză” - partea a II-a. Golful Finlandei este împânzit de cabluri submarine de date și electricitate, dar și de conducte de gaze.
„Pe aici nu se trece! Lecția finlandeză” - partea I. Mergem în Finlanda să vedem cum se pregătește țara din NATO cu cea mai lungă graniță terestră cu Rusia.
„Atenție, cade patrimoniul!”, partea a III-a. Zeci de case din Transilvania sau Delta Dunării au fost renovate cu bani europeni şi incluse pe ruta caselor tradiţionale. Acesta de altfel este şi proiectul cu cel mai mare grad de implementare.
„Atenție, cade patrimoniul!” - partea a II-a. Romania e gazda unor situri de o valoare inestimabilă. Ne uităm la castre romane, care vorbesc despre viața de acum două milenii, la cetăți și fortificații.
„Atenție, cade patrimoniul!”, partea I. România ascunde mici comori care, exploatate, ar putea aduce miliarde de euro la buget. Castele, conace, biserici fortificate sau de lemn ar fi putut fi azi o salbă de atracții pentru milioane de turiști.
Proiectele cu fonduri europene aduc valoare în economie și ar trebui să schimbe fața României. Sunt și aeroporturi unde, deși investițiile s-au finalizat la termen, există controale și anchete penale care ar putea duce la pierderea banilor europeni.
„Competențe cu turbulențe”, partea a II-a. Proiecte supradimensionate, bâlbe administrative și întârzieri au dus la pierderi directe din bugetul național.
Competențe cu turbulențe. 24 de milioane de pasageri au trecut în 2025 prin aeroporturile din România, iar anul acesta cifra este în creștere.
„Rezervații pentru combinații”, partea a III-a. Varianta extinsă a inventarului suprafețelor cu regim strict, aproape gata, va avea peste două milioane de hectare, cele 10% din suprafața României asumate la Comisia Europeană.
„Rezervații pentru combinații”, partea a II-a. Avem parcuri naționale în care răsar vile, rezervații în care se taie păduri seculare. Singurele perimetre în care nu s-a intervenit până acum din aceste parcuri sunt zonele cu protecție strictă.
„Rezervații pentru combinații”, partea I. România are nevoie de zone naturale strict protejate. Totuși, este un măcel în ariile protejate și parcurile naționale.
Parcurile Bucureștiului, unul dintre cele mai poluate orașe din Europa, se usucă. Se pare că nimeni nu le vede. Autoritățile își ascund incompetența în spatele hârtiilor.
Uscați de nepăsare, partea a II-a. Dosarul despre lipsa pădurii din Voila a stat până de curând ascuns prin sertarele Gărzii de Mediu Braşov. A ieşit la iveală şi a plecat către organele de anchetă după ce am întrebat de soarta lui.
Viitorul nostru nu sună bine. Pădurile se usucă și este o realitate pe care o vedem tot mai des.
Cozi la ghișee sau termene prelungite pentru avize ar fi trebuit să fie istorie pentru instituțiile românești, care au avut la dispoziție peste 1 miliard de euro prin componenta Transformare Digitală.
Patru milioane de euro ar fi trebuit să intre sub formă de canalizare și apă curentă în trei comune și în municipiul Slobozia.
Țara proiectelor neterminate, partea I. Șapte miliarde de euro a pierdut până acum România din PNRR, și încă avem potențial să „maximizăm” eșecul.
În fiecare județ, primăriile și consiliile județene sunt obligate prin lege să aibă puncte de comandă bine întreținute. Sunt buncărele de unde autoritățile coordonează eforturile de salvare.
România are 5.000 de adăposturi, din care jumătate sunt operaționale. Pot proteja mai puțin de 5% din populație.
După trei ani de război la graniță și zeci de drone rusești care ne-au traversat teritoriul, statul român a început să-și pună o întrebare: cât de bine își poate apăra cetățenii în cazul unui conflict?
„Afacerile românești cu damf rusesc”, partea a III-a. Banii de la Uniunea Europeană ar trebui să ne întărească rapid capacitatea de reacție, dar și independența față de afacerile din spațiul ex- sovietic.
Afaceri românești cu damf rusesc, partea a II-a. De la începutul conflictului, în 2022, infrastructura portuară a Ucrainei a suferit daune mari din cauza bombardamentelor rusești, a blocadelor navale și a întreruperilor logistice.
După ei, potopul, partea a III-a. În timp ce Europa investește masiv în adaptarea la schimbările climatice și în protecția la inundații, România rămâne vulnerabilă și birocratică. Nu din lipsă de bani, ci din incompetență în atragerea lor.
După ei, potopul, partea a II-a. Avem hărți. Avem bugete. Teoretic avem și soluții. Dar când vin apele, realitatea e mereu aceeași.
”După ei, potopul”- partea I. Trăim vremuri în care fiecare ploaie mai serioasă se transformă într-o calamitate de proporții istorice, care aduce cu ea aceeași întrebare: de ce nu am fost în stare să prevenim pierderile de vieți și pagubele?
De aproape 15 ani, la marginea Rădăuțiului se petrece o minune modernă. Copii abandonați de părinți își găsesc o mare familie, sunt ajutați să meargă la școală și integrați în societate.
Legea spune că orice obiect descoperit mai vechi de 100 de ani trebuie predat în cel mult 72 de ore. Obiectul este evaluat într-un termen de până la 18 luni, iar recompensa este de 30 până la 45 de la sută din suma evaluată.
De la dinari romani la podoabe dacice, inele cu sigiliu ale boierilor medievali, podoabe furate de haiduci sau chiar ulcele cu aur, pământul ascunde tezaure. Dezgropate, intră în patrimoniul național sau ajung pe piața neagră.
În Polonia, ministerul Educației a introdus de anul acesta în programa școlară cursuri obligatorii de tras cu arma. Iar în Lituania, autoritățile le cer cetățenilor să aibă pregătite provizii și haine pentru 72 de ore.
Peste 40.000 de civili, profesori, tâmplari, studenți sau șoferi de taxi s-au înscris în ultimii ani voluntar în programe de pregătire militară.
Cu un stat vecin agresor, pregătirea este esențială pentru supraviețuirea națiunii. Astăzi mergem în Polonia și Țările Baltice și discutăm despre cum se trăiește cu Rusia la granițe și cum se pregătesc atât autoritățile, cât și cetățenii.
Minereu pentru viitor, partea a III-a. Pe lângă resurse și tradiția în minerit, România mai are un avantaj în cursa după minereuri rare. Avem multe galerii deja săpate în inima versanților, dar și foraje prin care rezervele au fost deja omologate.
Minereuri pentru viitor, partea a II-a. Când se amenajează o carieră de suprafață sau când se sapă galerii, apar defrișări, modificări de relief, devieri de ape. Multe perimetre sunt în zone cu restricții de mediu.
Minereu pentru viitor, partea I. În noua situație mondială, în care China oprește exporturile de minereuri critice, România poate ajunge un furnizor de materii prime pentru tehnologie.
În România, în 30 de ani s-au construit şi dat în folosinţă două spitale: cel de la Mioveni şi Maternitatea Spitalului Judeţean de la Timişoara.
„Clădiri goale, saloane pline”, partea a II-a. O clădire impresionantă, care ar trebui să găzduiască secții de copii din clădirile vechi de sute de ani ale Spitalului Louis Țurcanu din Timișoara, stă nefolosită pentru că nu sunt bani pentru dotări.
„CLĂDIRI GOALE, SALOANE PLINE”, partea I. Ne lipsesc spitalele noi, este o evidență. Dar când Uniunea Europeană ne pune la dispoziție miliarde de euro ca să le construim, nu știm cum să folosim banii.
ROMANIA MADE IN ASIA, partea a III-a. Chiar dacă regulile și valorile europene sunt stricte pe piața muncii, există și imigranți care vor să fenteze legea. Sau angajatori care, prin comportament abuziv, păcălesc asiaticii veniți în țara adoptivă România.
ROMANIA MADE IN ASIA, partea a II-a. Cei mai mulți din asiatici sunt veniți pentru perioade limitate de timp, în funcție de contracte sau de așteptările angajatorilor.
ROMÂNIA MADE ÎN ASIA, partea I. Îi vedem în marile orașe pe biciclete sau scutere, îi găsim servind la restaurante, pe șantiere sau muncind în agricultură. Sunt imigranții asiatici.
„Muntele Athos și întoarcerea la suflet”, partea III. În fiecare duminică sau sărbătoare mare călugării din Schit se adună în Kiriacon, biserica centrală construită în 1900 pe când în schitul Lacu erau peste 100 de călugări, români.
În Muntele Athos, rugăciunile se fac zi și noapte. Chiar și atunci când lucrează, călugării spun rugăciunea minții, folosind o tehnică pentru care antrenamentul durează ani, uneori toată viața.
„Muntele Athos și întoarcerea la suflet”, partea I. În Duminica Învierii vă invităm într-o călătorie pe Muntele Athos, leagănul ortodoxiei, ultima fereastră către vechiul Bizanț, și locul în care mulți L-au găsit pe Dumnezeu.
