Digitalizarea europeană se rătăcește printre hârtiile din România. Miliarde de euro s-au pierdut. ”E prea tehnic”
Cozi la ghișee sau termene prelungite pentru avize ar fi trebuit să fie istorie pentru instituțiile românești, care au avut la dispoziție peste 1 miliard de euro prin componenta Transformare Digitală.
100 de milioane de euro au fost alocate pentru aparatură și software destinate primăriilor, iar sume importante s-au dus spre firmele de consultanță, care au vândut către zeci de entități același caiet de sarcini.
Mai grav e ca primarii nu știu ce scrie în ele și la final se trezesc că nu primesc ce au nevoie.
Zeci de sate și comune vor rămâne fără utilități din cauza birocrației, incompetenței, nepăsării, cumetriilor și a tot ceea ce a însemnat implementarea PNRR în România.
”Reporter: Am stat de vorbă cu câțiva primari și mulți dintre ei acuză birocrația din Ministerul Mediului și spun că multe dintre aceste lucrări s-au amânat sau nu au început lucrările din cauză că hârtiile de la minister au venit cu întârziere sau că au așteptat foarte multe luni un răspuns de la dvs.
Diana Buzoianu, ministra Mediului: Eu sunt de o lună și jumătate în minister, nu o să pot să dau un răspuns acum pe tot toată birocrația de până acum. Ce pot să zic, însă este chiar discutam mai devreme că îmi doresc să aducem digitalizarea în minister.
Reporter: Apropo de digitalizare? Ați aplicat?
Diana Buzoianu: Din câte știu, Ministerul Mediului nu a aplicat. Eu când am venit call-ul era închis”.
40 de milioane s-au pierdut la Ministerul Mediului pentru digitalizare. Birocrația stă de multe ori la baza eșecului PNRR. Potrivit unui studiu făcut de Asociația Comunelor din România, 20% dintre reprezentanții primăriilor spun că nu au suficiente calculatoare sau laptopuri, o treime au răspuns că nu au personal suficient, iar 70% declară că angajații nu sunt instruiți în domeniul digitalizării.
Paradoxal, la nivelul României s-a înregistrat o supracontractare pe PNRR, mai ales în zona de digitalizare. Ministerele de linie au semnat contracte cu administrațiile locale în ideea că măcar jumătate dintre ele se vor finaliza.
Dragoș Pîslaru, ministrul Fondurilor Europene: "Am ajuns în situația în care, deși știam valoarea inițială de 28,5 miliarde de euro, s-au semnat contracte de 47,4 miliarde. Practic, s-a dublat fără să existe banii pentru asta. Totul s-a făcut într-o perioadă preelectorală, iar aceste decizii ar fi trebuit controlate ferm de Ministerul Investițiilor și Proiectelor".
Nu este clar însă câți bani s-au cheltuit pentru licitații, consultanți, caiete de sarcini și studii de fezabilitate pentru proiectele care nu vor mai primi finanțare.
Dragoș Pîslaru, ministrul Fondurilor Europene: "A existat, de exemplu, un proiect al Băncii Mondiale pentru a crea un tablou de bord al investițiilor. Nu a fost dus la capăt și a fost abandonat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, deși ar fi adus transparență. Motivul invocat? Că ar fi fost prea complicat să centralizeze toate contractele și investițiile".
Cert este că 100 de contracte pentru digitalizarea unităților administrative ar fi trebuit implementate până în această toamnă, dar termenul a fost prelungit.
Dragoș Pîslaru: "Instituțiile publice și cele private cu importanță critică pentru securitate națională trebuiau digitalizate până în 2025. Prin renegociere, termenul a fost extins până în august 2026. Poate atunci vor fi finalizate".
50% dintre primăriile din România nu pot încasa taxele online
În județul Olt, digitalizarea a ajuns și nu prea în satele oamenilor. În schimb, au prosperat firmele de consultanță. Un caiet de sarcini identic, cu mici modificări la cantități, a fost vândut cu sume între 100 și 130.000 de lei către zeci de primării. Toate documentele aveau aceleași greșeli de scriere.
În comuna Găneasa, Uniunea Europeană a alocat 470.000 de lei pentru dezvoltarea sistemelor inteligente de management.
”– Suntem în curs de implementare.
– Ați și implementat ceva?
– Da, dar sunt atât de multe proiecte... Haideți în birou, să nu stăm pe hol.
– Unde e calculatorul? Lucrați pe calculator?
– Nu, lucrăm pe telefon, pentru că suntem pe teren. Eu coordonez oamenii care lucrează pe calculator. Dacă stau doar cu nasul în computer, nu mai fac nimic.
- Ce ar însemna digitalizarea pentru cetățeni?.
- Ar putea să depună online cereri, să vadă cât au de plătit... Dar mă pierd în fața camerelor. Avem multe proiecte și nici eu nu mai știu toate componentele”.
Deocamdată, sistemul nu funcționează. Studiul Asociației Comunelor arată că 50% dintre primării nu au încă posibilitatea de a încasa taxe și impozite online.
În comuna Cîrlogani, unde s-a folosit același consultant și furnizor, situația e asemănătoare. Primăria a obținut o finanțare de 600.000 de lei pentru digitalizare, dar echipamentele IT zac în depozit la căminul cultural, pentru că sediul primăriei are risc seismic și nu poate fi dotat.
"Vă spun din experiența mea: deocamdată digitalizarea ne ajută puțin. Oamenii tot la hârtii vin. Ar fi bine să începem să lucrăm digital, dar încă nu se întâmplă asta".
La Cîrlogani, registrul pe hârtie rămâne "sfânt". Toate hotărârile consiliului local sunt scrise acolo. Pe site nu apar, pentru că nu are cine să le trimită firmei plătite din bani publici să le încarce.
În comuna Ogrezeni, județul Giurgiu, sistemul informatic ar trebui să fie funcțional. În realitate, nu merge.
”– A mers mai greu...
– De ce?
– Din cauza firmei de implementare. Au fost multe hârtii.
– Ați cerut penalități?
– Nu. A fost și vina noastră”.
Colegii de la Achiziții recunosc deschis: consultantul nu a prevăzut în caietul de sarcini integrarea cu platforma ghiseul.ro. Așa că banii se duc doar pe calculatoare și softuri interne, fără beneficii clare pentru cetățeni.
”- Ce ar trebui să se întâmple ca cetățenii să-și plătească taxele online?
- Își face cont. În primul rând nu avem ghiseul.ro.
- Cine a citit caietul de sarcini?
- E prea tehnic”.
Încercăm să vedem cum funcționează sistemul chiar cu primarul. Primarul din Ogrezeni, încercând să se conecteze în sistem, se lovește de vorba cetățeanului: "S-a rezolvat, nu se poate".
”De cinci ani de când sunt primar am fost acolo și am vrut să fim și noi moderni. Dar ne cam depășește”.
Statul mai are 10 luni pentru a cheltui 10 miliarde de euro
Ne ducem la Bolintin să vedem cum ar fi trebuit să arate infrastructura primăriei în toate primăriile din România, dacă fondurile europene n-ar fi fost ignorate sau îngropate sub incompetență.
Prin PNRR, clădirile din comunele țării ar fi putut fi reabilitate, bugetul alocat fiind uriaș: 3,70 de miliarde de lei. 100 de proiecte sunt compromise, iar alte 940 sunt în execuție. Doar 250 au fost finalizate. În comuna Sadu, din județul Sibiu, se lucrează la toate clădirile. Ne oprim la școală. Și primăria e în șantier.
La Sadu va exista și o centrală cu panouri fotovoltaice pentru ca iluminatul public să aibă costuri zero. Vlaentin Ivan este primar la al șaselea mandat. Comuna lui s-a dezvoltat doar cu fonduri europene, iar digitalizarea a introdus-o încă de acum șapte ani. Oamenii își pot plăti taxele online sau la ghișeu cu cardul.
Valentin Ivan, primarul comunei Sadu: ”Satul românesc s-a dezvoltat datorită fondurilor de coeziune, apartenența noastră la Uniunea Europeană a fost cel mai mare motor sau catalizator de dezvoltare al satului românească”.
România ar fi putut fi rescrisă cu miliardele din PNRR: spitale noi, autostrăzi, instituții transparente, sate aduse în secolul XXI. Dar 7 miliarde sunt deja pierdute, iar alte câteva sunt în pericol. Mai sunt doar 10 luni pentru ca statul să aducă în viețile noastre 10 miliarde de euro. Dacă eșuează, nota de plată o vom achita noi toți.
Sursa: Pro TV
Etichete: Romania te iubesc, digitalizare, proiecte, miliarde, bani pierduti,
Dată publicare:
05-10-2025 19:03
