Eșecul PNRR continuă. Sute de milioane euro pierdute din cauza primarilor care nu au implementat nici 30% din proiecte
Țara proiectelor neterminate, partea I. Șapte miliarde de euro a pierdut până acum România din PNRR, și încă avem potențial să „maximizăm” eșecul.
Comunitățile mici, sărace aveau cele mai mari șanse să se dezvolte cu aceste fonduri, dar autoritățile au căzut și la acest examen.
Sute de kilometri de canalizare și apă au fost scoase din programul de finanțare pentru că primarii n-au fost în stare să implementeze în trei ani nici măcar 30% din proiecte. Iar acolo unde s-a raportat succes, am găsit autorități și afaceriști beneficiari direcți ai utilităților.
România a avut șansa unor finanțări uriașe prin care ar fi putut crește calitatea vieții oamenilor din comunitățile mici. 500 de milioane de euro au fost alocate doar pentru reforma administrației. Sumele erau destinate digitalizării arhivelor din primării, semnăturii electronice, plății taxelor și impozitelor online și aplicațiilor mobile pentru interacțiunea cu oamenii. Ce s-a făcut?
Reporter: „Nu lucrați la calculator?”
Dumitru Costea, primarul comunei Găneasa: „Nu lucrăm”.
Reporter: „De ce?”
Dumitru Costea: „Lucrăm pe telefon, că lucrăm pe teren”.
România pierde pestejumătate din banii PNRR pentru utilități
Alte 600 de milioane de euro au fost alocate pentru introducerea canalizării și a apei curente în zeci de localități din România. 355 de milioane se vor pierde.
Liviu Juncu, administratorul public al orașului Lehliu Gară: „Dacă facem depresie la fiecare pierdere, nu mai suntem capabili să mergem mai departe. Deci nu facem depresie din asta”.
Problema nu e doar că pierdem banii, dar dacă nu terminăm proiectele începute vom plăti și penalizări.
Reporter: „Avem un cuantum al penalităților dacă nu se implementează?”
Diana Buzoianu, ministra Mediului Apelor și Pădurilor: „278 de milioane de euro, dacă nu se îndeplinește niciun fel de țintă”.
României i-au fost alocate prin PNRR 28,4 miliarde de euro și a atras până acum mai puțin de jumătate. O sumă importantă a fost pierdută din cauză că România nu a respectat timpii de implementare ai proiectelor.
Dragoș Pîslaru, ministrul Fondurilor Europene: „Dacă și fostul ministru recunoaște că stăm în aer cu 7,8 miliarde, înseamnă că da, cam așa stau lucrurile”.
Corespondent Știrile ProTV: „Corupție, incompetență, toate pot fi bifate când vorbim de aplicarea PNRR în România, un program ca un examen național pentru primarii noștri, pe care foarte mulți l-au picat. Uniunea Europeană a alocat țării noastre 600 de milioane de euro pentru extinderea rețelelor de apă și canalizare. Cu optimism, reușim să atragem jumătate din această sumă”.
Banii din PNRR, o oportunitate pentru primarii care vor să se îmbogățească
PNRR este și sursă de îmbogățire pentru unii aleși care, folosindu-se de pozițiile pe care le au în cadrul unor instituții, fac investiții al căror randament se dublează sau triplează după ce utilitățile prin PNRR ajung la terenurile lor, în loc ca de finanțare să beneficieze oamenii care n-au apă sau canalizare.
Mergem prin comunele și orașele României care n-au reușit să atragă aceste sume, ca să înțelegem de ce. Prima oprire o facem la Modelu, unde o finanțare de două milioane de euro pentru canalizare a fost pierdută.
Paula Herlo de la "România, te iubesc!"
Aoleo... Țuțuianu, viceprimarul de la Modelu.
Primarul e în concediu, așa că ne preia vicele. Este chemat și domnul Laurențiu de la Achiziții. Aflăm că, deși contractul de finanțare a fost semnat în 2024, un an mai târziu au cerut Ministerului Mediului să aprobe schimbarea proiectului.
Laurențiu Arsenescu, șeful Departamentului de Achiziții: „La un moment dat am avut două proiecte. Amândouă au pornit în paralel: unul a intrat efectiv în execuție și a fost recepționat, iar celălalt a rămas în lucru. Este firesc ca acum proiectul de canalizare să fie adaptat. Dacă nu îl adaptam, pierdeam banii pentru drumuri”.
Îi cerem viceprimarului să ne ducă pe străzile unde oamenii ar fi trebuit să fie racordați până anul viitor la canalizare și apă. Ajungem într-o zonă numită cartierul nou, unde nici urmă de asfalt nou, iar șeful de la achiziții se retrage și cere lămuriri telefonic colegului său de departament.
Reporter: „Doar zona de cartier nou este prinsă în proiectul de introducere a canalizării?”
Angajat al primăriei: „Da, aia da. Știu că despre aceea au zis să modifice soluția tehnică. Chipurile sunt asfaltate, dar nu e asfaltată niciuna recent. Aia a fost așa, la vrăjeală. Ca să putem să schimbăm soluția tehnică. Să nu mai spargă străzile, că pe urmă cine știe când le-om repara”.
Angajatul primăriei schimbă discursul și spune că soluția de schimbare a fost necesară doar pentru cartierul nou, dar acum intervine o altă problemă.
Angajat al primăriei: „Nu avem conflict cu Saligny. A fost schimbarea de soluție tehnică doar în acest cartier, ca să nu mai săpăm pe mijlocul drumului. M-am încurcat de m-am zăpăcit”.
Ne întoarcem la Primărie în căutarea unor răspunsuri, care sunt destul de vagi. Un lucru e cert: au amânat începerea lucrărilor cerând proiect nou, iar Ministerul Mediului nu le-a mai răspuns.
Doar moral sunt sancționați primarii, maxim la vot. Financiar plătim noi. România a pierdut pentru apă și canalizare 300 de milioane de euro, iar alte 200 ar putea fi ratate dacă proiectele asumate nu vor fi finalizate.
Diana Buzoianu, ministra Mediului: „Dca ajunge sa coste Romania mai mult, primarii ar trebui sanctionati la vot”.
Un exemplu e proiectul blocat de la Lehliu Gară, unde din cauza contestațiilor licitației nu s-au putut începe lucrările.
Liviu Juncu, administrator public Lehliu Gară: „Ne-ați prins într-o grămadă de treburi, dar e bine că așa ne-ați prins. Credeți dvs. că am ratat-o?”
Guvernul a oprit proiectele care nu au fost implementate
În ziua vizitei noastre, Guvernul anunța oprirea proiectelor care nu sunt implementate în proporție de cel puțin 30%. Lehliu Gară se află pe lista localităților care n-au implementat niciun procent din proiect.
Utilitățile ar fi urmat să deservească un teren de la marginea orașului unde au primit parcele tinerii stabiliți în comună.
Reporter: „Câți locuitori ar fi fost prinși?”
Angajat: „Acolo sunt vreo 349 de locuințe. În cartierul acesta nu sunt utilități deocamdată, avem doar o rețea de gaze naturale care vine tot din oraș, merge pe strada asta și se oprește”.
URBAN SA este societatea care a aplicat pentru două proiecte de introducere a utilităților în oraș și județ. Prima ar fi trebuit să aducă apă și canalizare în oraș, a doua să conecteze la utilități familiile nevoiașe din trei comune și municipiu.
Prima e avansată și controversată, pentru că va aduce utilități la terenurile unde au investiții fostul administrator al orașului – actualmente primar – cumnat cu șeful de la URBAN, cel care a făcut propunerea de proiect. Al doilea este în derulare și este executat de firma de casă a președintelui Consiliului Județean, și el afin cu un deputat care a investit în afacerea cu terenuri a primarului.
Etichete: bani europeni, Diana Buzoianu, fonduri europene, PNRR, proiecte,
Dată publicare:
