România se usucă. Majoritatea pădurilor din sudul țării sunt deja compromise. „Situația este dramatică”
Viitorul nostru nu sună bine. Pădurile se usucă și este o realitate pe care o vedem tot mai des.
Peste câțiva ani, dacă nu luăm măsuri acum, vom ajunge să vedem stejarul, bradul, teiul doar în poze. Din păcate nu suntem pregătiți pentru a face față schimbărilor climatice, iar autoritățile noastre sunt total depășite.
Pădurile se usucă. Vedem tot mai des în jurul nostru arbori care mor, care până mai ieri erau verzi. Acum sunt uscați, distruși de lipsa apei, de boli și dăunători pe care nu mai suntem în stare să-i controlăm, dar și de incompetența oamenilor care ar trebui să apere mediul, dreptul nostru al tuturor la aer curat.
N-o fac! Ba, mai mult, fură și mint că au plantat păduri. Lipsite de viață pădurile iau foc și incendii cum până de curând vedeam în alte țări, se aprind la noi. Și e doar începutul dezastrului. În câțiva ani, nu foarte mulți, păduri întregi vor dispărea.
O pădure întinsă pe 1.900 de hectare este uscată în proporție de peste 80%. Din păcate, și arborii care mai sunt cât de cât verzi vor avea aceeași soartă. Flavius Bălăcenoiu este cercetător în Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură-ICAS. Sunt luni bune de când analizează pădurile din sudul României. Ce a descoperit până acum îl sperie.
Flavius Bălăcenoiu, cercetător ICAS: „Undeva la 10 %, acum 2 ani. Și acum e...ar fi nedrept să zic sută la sută, pentru că mai sunt câțiva arbori, dar 95% vedem că sunt”.
În Brănești, nu departe de București, a fost o pădure de tei, dar acum nu mai este. Și stejarul moare, iar cauzele sunt multe. În primul rând, schimbările climei - avem temperaturi tot mai mari și ploi insuficiente. Arborii afectați de secetă sunt atacați de insecte.
Laura Bouriaud este cercetător și profesor universitar în silvicultură.
Laura Bouriaud, profesor universitar: „Din punctul nostru de vedere este absolut necesar să facem ceva. E deja prea târziu. Trebuia să facem ceva de acum 20 de ani”.
Din biroul ministrului Mediului se văd arborii uscați din curtea Parlamentului. Îi vede și președintele Senatului.
Mircea Abrudean, președintele Senatului: „Trebuie să schimbăm legislația pentru altfel nu putem să facem nimic”.
Autoritățile își justifică lipsa de acțiune prin lipsa legislației. Legi pe care fix ele ar trebui să le dea. Se mișcă mult prea lent în comparație cu ritmul în care natura se deteriorează.
Diana Buzoianu, ministrul Mediului: „Trebuie să gândim niște mecanisme mult mai rapide, pentru că ce există astăzi nu este suficient de rapid. Noi nu vom face față”.
Și în curtea sediului central Romsilva, instituție care a dat milioane de lei prime pentu șefii care au trecut pe aici, arbori se usucă. Pare că nimeni nu-i vede. Robert Pache este inginer desemnat de Romsilva să vorbească pe acest subiect.
Robert Pache, inginer Romsilva: „Stăm bine, încercăm să ținem pasul cu toate provocările care vin”.
Bani mulți destinați pădurilor s-au pierdut din fondurile europene. În 2 ani am plantat 9.000 de hectare.
Diana Buzoianu, ministrul Mediului: „Peste 50.000 de hectare, cred că 56.000 de Hectare până în 2026 august. Deci s-au pierdut foarte mulți bani pe zonă. Adică noi avem niște bani, zeci de milioane de euro”.
Am avut la dispoziție un miliard de euro să punem păduri. Ne-am bătut cu pumnul în piept, autoritățile s-au filmat cu sapele în mâini. Am cheltuit puțin peste 10% din toată suma și Uniunea ne-a redus drastic finanțarea. În pădurea de la Cobia au fost multe comisii, au văzut dezastrul de aici, s-au mirat și au plecat.
Pentru cercetare sunt bani puțini, personal redus. Despre dezastrul de aici se va vorbi oficial abia în 2026 când studiul ICAS va fi gata. La nivel înalt nici măcar nu se știe de el.
Ce spune legislația
În Codrii Vlasiei, a mai rămas o ultimă rămășiță din vechile păduri. Lipsiți de apă, stejarii sunt atacați de agrilus, o insectă pentru care deocamdată nu există leac. Se muta dintr-un copac în altul și face ravagii. Trebuie de urgență să ne adaptăm, să aducem noi specii de arbori întrucât cele existente nu mai fac față schimbărilor climatice. Legislația însă îi obligă pe silvicultori să folosească pentru plantare sămânță din zona în care se afla pădurea.
Bogdan Mihalache, șef ocol Brănești: „Nu pot să iau un stejar la momentul ăsta de la Arad. Sau din România, nu mai vorbesc în altă țară. Legea vă obligă să aduceți sămânță din zona aceasta”.
La Brănești, așa cum zice legea, s-a plantat stejar. Pe hectare întregi toți puieții s-au uscat.
Bogdan Mihalache, șef ocol Brănești: „Legislația de astăzi îți impune să vii cu aceeași specie, ceea ce înseamnă să vii cu aceeași greșeală. Nu te lasă să jonglezi cu ghilimele de rigoare..dacă scoți arborii ăștia..o să împădurim cu stejar. Faci aceeași greșeală, e un non sens”.
Laura Bouriaud, profesor universitar: „Noi trebuie să ne pregătim de pe acum cu o capacitate uriașă și îmi cântăresc cuvintele când spun o capacitate uriașă de regenerare. De ce capacitate uriașă de regenerare, pentru că văd dacă ni se usucă pădurile pe mii de hectare, nu le vom putea regenera natural”.
Deocamdată însă nimeni nu face nimic.
Reporter: Am făcut ceva sau facem pentru adaptare la noi specii?
Robert Pache, inginer Romsilva: „Tocmai asta ar trebui și studiu să vină și să spună: ok, acești stejari nu mai corespund din punct de vedere fitoclimatic. Este mai cald și ei nu se mai pot adapta zonei aceleia și ar trebui să intervenim cu refacere și să introducem alte specii, nu alte specii în totalitate, ci să diversificăm compoziția acelor păduri. Nu avem niște rezultate pe acest studiu încă”.
Un scenariu apocaliptic
Studii sunt. Laura Bouriaud a realizat unul care zugrăvește în viitor o situație apocaliptică. În 2070 situația ar putea să arate așa:
Laura Bouriaud, profesor universitar: „Bradu va pierde 80% din suprafață. Suprafață, deci există șansa ca în spațiu a patru-cinci decenii să vedem bradul aproape eliminat de pe suprafața ocupată în prezent”.
Fagul și stejarul vor avea aceeași soartă. Aceste date au ajuns și pe masa ministrului Mediului.
Diana Buzoianu, ministrul Mediului: „Situația este dramatică. Deci avem o situație absolut aberantă, care ne arată că, de fapt, modul în care noi ne raportăm la silvicultură astăzi. Nu mai este un mod care să poată să se facă față la schimbările care vin peste noi”.
Diana Buzoianu este de câteva luni ministru. Susține că are în lucru mai bine de 20 de legi pentru modificare și adaptare la nouă situație. Pădurile de stejar dispar și în centrul țării, nu doar în sud. De data aceasta însă din incompetență și nepăsarea silvicultorilor.
Florin Nan, inspector Garda Forestieră Brașov: „Ar trebui să fie o pădure tânără de stejar. Cel puțin 70-80 din suprafață care a fost tăiată trebuia să fie acoperita cu puieți de stejar”.
Voila, Brașov. Florin Nan este inspector în Garda Forestieră. În primăvara acestui an a descoperit că în parcela 162, 12 hectare de pădure de stejar au fost rase ilegal. Acum nu mai e nimic.
Normele silvice prevăd ca o pădure nu poate fi tăiată dacă semintișul nu este instalat pe o suprafață de minimum 70 sută.
Florin Nan, inspector Garda Forestieră Brașov: „Dacă lucrurile nu stau aș, tăierea definitivă..adică arborii ăștia nu trebuiau tăiați. Nu ai voie. Este o crimă să tai, să faci tăierea definitivă fără să te asiguri că pădurea e regenerată”.
În actele care justifica tăierea de aici se arată că semințiș a existat. Tăierea s-a întâmplat acum 2 ani, pe când pădurea era administrată de Ocolul Arpaș. Radu Cristea îl conduce.
Radu Cristea, șef Ocol Arpaș: „Eu sunt tot mai convins că acolo a fost turmă de oi care e lângă. Le au mâncat oile. Da, da. Cu siguranță”.
Pădurea aparține primăriei Voila și a fost preluată de Ocolul Pădurile Făgărașului, condus de Ionel Lazea.
Ionel Lazea, șef Ocolul Pădurile Făgărașului: „Problema este că domnul inspector spunea că nu există exact speciile care ar trebui, dar sunt specii. Dar sunt alte specii, e pădure acolo. Paltin carpen și stejar dar în proporție mai mică. Deci e pădure acolo. Da sigur că da. Nu se pune problemă. Putem sa mergem să verificăm. Nu se pune problema”.
