O armată cât o țară și uluitorul oraș subteran de sub Helsinki. Pentru finlandezi, pregătirea de apărare face parte din viață
„Pe aici nu se trece! Lecția finlandeză” - partea a III-a. Finlanda are o strategie de apărare totală, potrivit căreia toți cetățenii au un rol în cazul unui atac inamic.
Coborâm adânc în subteran să vedem cum funcționează cea mai amplă rețea de buncăre antiatomice din lume.
Războiul din Ucraina a readus în prim-plan și scene din primul Război Mondial, utilizarea tranșeelor și a fortificațiilor, un aspect la care finlandezii sunt experți.
”Uite, un cuib de mitralieră. Ăsta e un buncăr din 1941, momentul în care finlandezii s-au apucat să construiască o uriașă linie de fortificații. Se întindea de la nord, din Cercul Arctic, până în sud, la Marea Baltică. O linie de fortificații pe 1.200 de kilometri. Ca să vă faceți o idee, distanța de la Constanța la Baia Mare este cam de 800 de kilometri. Linia de fortificații se numește Salpa, este compusă din buncăre, obstacole naturale sau artificale, tranșee, sârmă ghimpătă. Rolul ei, în 1940, a fost să oprească o eventuală invazie rusă”.
Linia Salpa este acum obiectiv turistic. Însă armata finlandeză s-a apucat deja să își construiască noi fortificații, adaptate la nevoile războiului modern. Le testează deja rezistența la bombardamente și drone.
”În acest scenariu, o dronă a reușit să intre în tranșee printr-o gură de foc. Iar noi măsurăm impactul pe care explozia l-ar avea asupra oamenilor din interior”.
Testează materiale, ușile și felul în care exploziile se propagă în funcție de forma tranșeelor.
Generalul Jyri Raitasalo, comandantul Brigăzii Karelia: ”Ideea generală e aceeași. Acolo unde staționezi soldați, va trebui să-i protejezi. Iar o metodă este să sapi fortificații”.
Războiul din Ucraina a readus, din păcate, în actualitate și luptele urbane. Sunt scene similare cu cele pe care finlandezii le-au trăit în timpul Războiului de Iarnă. În exercițiul la care particip, pozițiile de apărare antiaeriană sunt amplasate la câteva sute de metri de un centrul comercial.
”Ăsta e elicopterul inamic, cel pe care trebuie să-l nimerească soldații care se antrenează cu apărarea antiaeriană. Suntem în parcarea mall-ului, la doar 100 de metri”.
Alți soldați și-au stabilit tabăra în vârful unei pârtii de schii de la marginea orașului. Este o practică obișnuită ca armata să se antreneze inclusiv printre civili.
”Gen. Jyri Raitasalo, comandantul Brigăzii Karelia: Războiul nu se poartă doar în pădure. Dacă intenționezi să lupți și în teren urban, trebuie să te antrenezi și în teren urban.
Reporter: Nu îi va speria asta pe oameni?
Gen. Jyri Raitasalo, comandantul Brigăzii Karelia: Nu, cred că în Finlanda nu”.
Inclusiv pe străzile din Helsinki au loc anual exerciții la care participă armata, autoritățile, dar și mediul privat. Finlanda are o armată agilă, capabilă să îmbine cele mai noi tehnologii cu tacticile vechi și mai ales să se adapteze rapid la schimbări.
În 2023, dupa ce au aderat la NATO, Alianța i-a ales să găzduiescă un nou tip de poligon dedicat special testării celor mai noi tehnologii. Proiect pentru care au concurat 10 țări.
”Finlanda a fost aleasă prima. Să fiu sincer, noi ne-am dori să mergem la ei primii”.
M-am întors în Helsinki și l-am sunat pe James Appathurai, asistentul secretarului general NATO responsabil cu inovarea, să aflu de ce au ales Finlanda.
”Finlandezii nu se feresc de nimic și știu ce fac”
James Appathurai, asistent secretar general NATO: ”Am vrut un poligon care să fie, ca să fiu franc, cât mai aproape de ruşi. Într-un loc care nu şi-a lăsat niciodată garda jos şi care crede în testarea riguroasă a lucrurilor. Şi îi cunoaştem pe finlandezi: nu se feresc de nimic şi ştiu ce fac”.
Oficialul NATO spune că armatele din vest au rămas în urma Ucrainei, Rusiei și Chinei cand vine vorba de inovare.
James Appathurai, asistent Secretar General NATO: ”Putem spune că viteza de inovație și adaptare din partea Rusiei și a Ucrainei este de aproximativ un lucru nou la fiecare 2 până la 12 săptămâni — o nouă inovație este introdusă și apoi neutralizată de cealaltă parte. Evident, noi nu suntem acum la acest nivel”.
Strategia finlandeză se sprijină pe rapiditate și flexibilitate. Pădurile sunt străbătute de mii de drumuri forestiere care le permit trupelor și blindatelor să se miște prompt și să execute manevre de învăluire. În timp ce Forțele Aeriene folosesc autostrăzile drept piste de decolare și realimentare. Pe scurt: trag și schimbă rapid poziția, înainte să fie reperați de inamici. Fix ce se întâmplă acum în Ucraina la puterea a 10-a.
James Appathurai, asistent secretar general NATO: ”Ucrainenii au introdus aplicaţii — multe aplicaţii — în tacticile de război. În mod tradiţional, pentru a cere o lovitură de artilerie, o unitate dislocată în avans ar spune "Am nevoie de o lovitură la aceste coordonate". Cererea urcă pe lanţ, cineva, undeva o aprobă, apoi găsesc o altă unitate care are artilerie, îi dau ordinul, coboară pe lanţ şi apoi se execută lovitura. Asta dura, în mod normal, undeva între 25 şi 30 de minute. Aceste aplicații seamănă mult cu Tinder. Eu le numesc "Tinder pentru artilerie". Practic, unitatea ar spune "Am nevoie de o lovitură aici, execută!". Şi toate celelalte unităţi dislocate în avans au aceeaşi aplicaţie, iar oricine poate executa spune "Mă ocup eu — executăm comanda!". Astfel, timpul de la solicitare la lovitură a scăzut de la 25 de minute la 4 minute. Cam ăsta e nivelul de accelerare a inovației. Iar prevalenţa dronelor peste tot înseamnă că viteza de mişcare este crucială. De îndată ce te mişti, de îndată ce loveşti, trebuie să fugi!— pentru că imediat vine o dronă deasupra ta. Ritmul în care trebuie derulate operaţiunile s-a accelerat dramatic ca urmare a noilor tehnologii”.
Finlanda are un concept de apărare totală, potrivit căruia toată lumea trebuie să participe la apărarea țării. Începând cu armata, până la firmele civilă și populația civilă.
”Rolul meu este să te protejez cu prețul vieții”
Mergem să vizităm MPK. O asociație a rezerviștilor finlandezi. Armata îi finanțează cu câte 10 milioane de euro pe an și le pune la dispozitie baze de antrenament și echipamente. Stabilesc împreună o listă de până la 50 de cursuri practice organizate în weekenduri. Orice finlandez se poate înscrie gratuit sau contra unor sume modice de câteva zeci de euro. Coordonatori sunt rezerviști care vin și predau voluntar în timpul lor liber.
”- Voluntarii de aici au ales să învețe în acest weekend cum să protejeze persoanele importante în cazul unui conflict.
- Bună, mă bucur să vă cunosc. Să-mi spuneți ce am de făcut.
- Stai relaxat!”.
”- Rolul meu cel mai important este să te protejez chiar cu prețul vieții. Dacă se întâmplă ceva, eu te protejez.
- Ești pregătită să faci asta într-o situație reală?
- Da”.
Astăzi sunt 26 de cursanți și profesori. L-am întrebat pe liderul de curs cu ce se ocupă.
Soldat: ”Sunt fizioterapeut. Îi ajută pe oamenii care au dureri sau întinderi”.
Ajung la bază vineri seara după muncă, se antrenază împreună două zile, dorm și mânâncă în garnizoană, iar duminică la prânz pleacă spre casele lor. Am întrebat-o și pe garda mea de corp cu ce se ocupă.
”- Sunt studentă.
- Ce studiezi?
- Ei bine, studiez limba rusă.
- Limba rusă ?! Și cum percepi situația actuală?
- Înțeleg că nu e bine. Ne afectează și pe noi, studenții. La curs am mulți prieteni ruși, așa că ne afectează în multe feluri”.
”- Am 25 de ani.
- În mașină mi-ai spus că ești pregătită să protejezi pe cineva chiar cu prețul propriei vieți. Asta e o decizie foarte dificilă…
- Este, dar dacă îmi ajută țara și prietenii din armată, așa aș face”.
”- Bună ziua!
- Mă bucur să vă cunosc. Eu sunt originar din Myanmar și trăiesc în Finlanda din 1990.
- Acum aveți cetățenie finlandeză?
- Da, am obținut cetățenia în anul 2000.
- Am 55 de ani.
- Și în viața de zi cu zi ce meserie aveți?
- Sunt asistent medical”.
Merge la 4-5 astfel de cursuri pe an. A mai urmat cursul de tras cu pușca cu lunetă și pe cel de luptă corp la corp.
”Finlandezii sunt un popor mândru, dar foarte modest. Toți sunt pregătiți să-și apere țara”
Soldat: ”Finlanda este țara mea, trăiesc aici din 1990 și sunt gata să-mi apăr țara și chiar să-mi dau viața pentru ea la nevoie. Finlandezii sunt un popor mândru, dar foarte modest. Nu se laudă cu asta. Din afară, mulți nu-și dau seama, dar sunt gata să-și apere țara. Unii se gândesc "sunt doar 5 milioane" . Dar mulți, aproape toți, sunt pregătiți să-și apere țara”.
Numărul celor care se înscriu la cursuri a crescut semnificativ după ce Rusia a invadat Ucraina.
Kari Pietilainen, șef al instruirii și educației MPK: ”În 2021 am efectuat 48.000 de zile de antrenament. Anul trecut am ajuns la 140.000 de zile. Războiul din Ucraina a crescut interesul în cursurile noastre”.
Asociația oferă și cursuri pentru finlandezii care nu vor neapărat să aiba ceva de-a face direct cu armata.
”- Bună, mă bucur să vă cunosc, sunt Eva.
- Iar eu sunt Maya.
- Suntem de la o organizație finlandeză care se ocupă cu reziliența și cum să reacționeze oamenii”.
Eva și Maia organizează cursuri de supraviețuire.
”- Te învățăm ce să faci în caz că se întâmplă ceva. Pot fi tot felul de crize și în viața civilă, nu neapărat crize militare. Poate să cadă sistemul electric sau se sistează alimentarea cu apă sau emisii periculoase de la un tren care transportă chimicale.
- Avem și cursuri pentru supraviețuire în natură. De exemplu, ce să gătești din fructe de pădure și ce mai găsești în pădure.
- Sau cum să dormi peste noapte în cort sau cursuri de siguranță, dacă te atacă cineva pe stradă.
- Ce fac în această situație?
- Vrei să-ți arăt? Am centura albastră la karate”.
După Al Doilea Război Mondial, statul finlandez s-a asigurat că toți cetățenii săi au unde să intre la adăpost în caz de război.
”Sunt în Helsinki, 4 etaje sub pământ, într-un adăpost de apărare antiaeriană care, pe timp de pace, este și circuit pentru carturi”.
”Daniel, angajat circuit carturi: Suntem la "Formula Center Helsinki", unde organizăm curse de carturi subterane. Suntem într-un buncăr deținut de departamentul de pompieri Helsinki. Noi închiriem spațiul. Cred că buncărul a fost săpat în anii 80, iar circuitul a apărut în 1995. Aici e intrarea.
-Pe aici e tunelul de urgență?
- Da, ieșisrea și intrarea de urgență. La război ușile se închid, dar oamenii pot suna la sonerie”.
Daniel se pregătește să intre în armată, la forțele speciale. Până atunci se împarte între două locuri de muncă.
”- Sunt și gardian la închisoarea Vantaa
- Deci ești gardian și lucrezi și la carturi.
- Da”.
Ne povestește că sub Helsinki există o întreagă rețea de tuneluri subterane săpate adânc în granit. Ele sunt folosite înclusiv de armată.
Pe acest semn scrie "Pericol, au loc trageri!". E și poligon.
”- Și unde se antrenau?
- Aici, aveau puse niște ținte. Acesta e sistemul de ventilație a aerului. Scoate aerul murdar, dar are și filtre pentru purificare”.
Helsinki de sub Helsinki. Uluitorul oraș subteran din capitala Finlandei
”Acolo, deasupra, pe unde sunt scările, deasupra e o școală și copii, dacă au nevoie, pot fi evacuați rapid, direct în buncăr”.
De fapt, sub Helsinki mai este încă un Helsinki, săpat adânc în granit pe parcursul a zeci de ani. Pe timp de pace, buncărele sunt folosite în cele mai inedite feluri.
Mergem în alt cartier, unde buncărul a fost amenajat în parc de skateboarding pentru tineri. În timp ce în centrul capitalei găsim un teren de hochei în sală. Nina Jarvenkyla lucrează la proecția civilă.
”Nina Javrenkkula, specialist comunicare Serviciul Protecție Civilă Helsinki: Avem în Helsinki în total 5.500 de adăposturi, iar aproximativ 50 dintre ele sunt așa-numitele adăposturi în stâncă — marile peșteri săpate în rocă. Avem locuri de adăpostire pentru 900.000 de persoane, deși aici locuiesc doar aproximativ 680.000 de oameni. Așadar, avem și câteva spații suplimentare.
– Sunt buncăre nucleare?
– Da, adăposturile din stâncă sunt, de obicei, și rezistente la atacuri nucleare”.
Helsinkiul subteran este de-a dreptul uluitor. Cobori cu mașina într-un cartier și poți să mergi pe sub pământ și să ieși în cu totul altă parte a orașului.
”Aici trecem dintr-un adăpost în alt adăpost uriaș și dintr-o parcare uriață în altă parcare uriașă”.
”Și astea sunt ușile antiatomice de la adăpost, ia uite cât de groase sunt”.
Pasi Rajala conduce departamentul de urbanism al Primăriei Helsinki. Povestește că, încă din 2011, orașul are un masterplan al subteranului. Primăria și-a dat seama că ceea ce a început în timpul Războiului Rece ca o necesitate militară poate fi adaptat pentru dezvoltarea economică și socială a orașului.
Pasi Rajala, șeful departamentului de urbanism Primăria Helsinki: ”După cum vedeți, vremea în Finlanda nu este prea plăcută tot timpul — de fapt, este destul de rea în cea mai mare parte a timpului — așa că acesta este unul dintre motivele pentru care spațiile subterane sunt convenabile. De exemplu, sub centrul orașului există o rețea de tuneluri pe care o folosim destul de des, mai ales atunci când plouă foarte tare sau este foarte frig”.
Filosofia Finlandei: În caz de război, nimeni nu fuge
Astfel, poți să folosești tunelurile ca să mergi de la stația de metrou la un centru comercial. Stațiile de autobuze sunt și ele organizate sub pământ.
”Ăsta-i primul set de uși antiatomice, al doilea la 10 metri și al treilea”.
Nina Javrenkkula, specialist comunicare Serviciul Protecție Civilă Helsinki: ”Avem tot timpul în gând să aibă o utilizare duală. Pe timp de pace, dacă lumea folosește buncărele, sunt întreținute mai bine decât dacă le-am ține goale”.
Pasi Rajala, șeful departamentului de urbanism Primăria Helsinki: ”Primul masterplan pentru subteran a fost realizat în 2011. Iar în 2021 am adoptat o nouă variantă, revizuită. Avem multe spații subterane și vom avea mult mai multe în viitor”.
Filozofia finlandezilor este că în caz de război, lumea nu fuge. Au planuri de evacuare doar pentru persoanele vulnerabile. Restul rămân să lupte sau merg la muncă.
Nina Javrenkkula, specialist comunicare Serviciul Protecție Civilă Helsinki: ”În caz că se va întâmpla ceva, noi ne-am dori ca oamenii să rămână în oraș pentru că vrem ca orașul să funcționeze. Avem nevoie de asistenți și medici în spitale, încercăm să ținem școlile deschise pe cât se poate, deci avem nevoie de profesori. Vrem ca orașul să funcționez și pe timp de război”.
De exemplu, în 2014, când Rusia a invadat Crimeea, finlandezii au terminat lucrările de extindere a Parlamentului. N-au lucrat la suprafață, ci sub pământ, unde au săpat un buncăr pentru politicieni.
Iar în noiembrie anul acesta vor face și exerciții cu toți parlamentarii, care se vor duce în buncăr ca să înțeleagă cum vor veni la muncă să legifereze în caz de război. Există înclusiv o sală de plen sub pământ, în oglindă cu cea de la suprafață”.
Pe această frontieră lungă și tăcută dintre est și vest, Finlanda și-a învățat lecția rezilienței. O țară mică, dar cu o voință uriașă, care a supraviețuit războaielor, presiunilor și iernilor aspre. Aici, în nord, forța nu se măsoară numai in numărul de soldați, cât și în educație și în coeziunea unui întreg popor.
Sursa: Pro TV
Etichete: Rusia, razboi, Finlanda, invazie, oras, subteran, buncare, Helsinki, pregatiri,
Dată publicare:
09-11-2025 19:00
