Războiul nevăzut dintre Finlanda și Rusia. Confruntarea pe care o duce noul stat NATO cu Moscova, după invadarea Ucrainei

După ce a început războiul din Ucraina, acestea au început să fie sabotate în adâncurile mării. Iar finlandezii au răspuns.

După invadarea Ucrainei de către Rusia, Finlanda s-a trezit prinsă într-un alt tip de confruntare, un război hibrid care se desfășoară în Mărea Baltică, acolo unde navele NATO se intersectează zilnic cu flota militară rusă, dar și cu așa-zisa flotă fantomă.

Un scenariu care i s-ar putea întâmpla și României în Marea Neagră, în zona perimetrelor de unde extragem gaze naturale.

Mikael Antell, director general adjunct Ministerul de Externe Finlandez: „Depindem foarte mult de Marea Baltică. Peste 90% din exporturile și importurile noastre trec pe acolo”.

Citește și

Gluma făcută de Putin după incursiunile dronelor care au provocat teamă în Europa. Cum a luat peste picior NATO | VIDEO

Suntem în Golful Finlandei cu Garda de Coastă finlandeză. Rolul lor, printre multe altele, este să protejeze infrastructura critică a Finlandei și a NATO. Golful este împânzit de foarte multe cabluri submarine care transportă gaze naturale, energie electrică, date, internet și telecomunicații. Iar toată această infrastructură critică, atât în Marea Baltică, a fost deja atacată.

Au fost deja sabotate mai multe cabluri de electricitate, date și gaze naturale.

Comandantul Ilia Iljin are în responsabilitate Golfului Finlandei, iar în timpul liber lucrează la un doctorat despre mizele geopolitice ale regiunii arctice. Cablurile Submarine traversează zona economică exclusivă a Finlandei. Tot pe aici, potrivit dreptului maritim internațional, pot naviga și navele ruse.

Reporter: Chiar și nave militare?
Comandant Ilja Iljin, Garda de Coastă finlandeză: Da.
Reporter: Vedeți multe dintre acestea, marina rusă sau submarine rusești?
Comandant Ilja Iljin, Garda de Coastă finlandeză: Marina rusă, inclusiv submarinele, patrulează regulat în aceste ape. Întotdeauna au făcut-o.

Finlandezii și-au împânzit tot golful cu senzori și radare. Monitorizează tot ce mișcă. Zilnic folosesc minisubmarine, ridică drone și avioane de supraveghere. Și sunt oricând gata să ia măsuri.

Comandant Ilja Iljin, Garda de Coastă finlandeză: „Avem capabilități subacvatice foarte avansate — scafandri, drone subacvatice și alte echipamente de acest fel”.

De la începutul războiului, traficul militar din zonă s-a intensificat. Peste acest du-te-vino al navelor de război s-a suprapus o altă prezență - flotă fantomă: vase comerciale cu proprietari greu de identificat, înregistrate sub steaguri ale unor state cu reguli maritime permisive, folosite de Rusia pentru a evita sancțiunile internaționle.

Mikael Antell, director general adjunct Ministerul de Externe finlandez: „Umbrelă pe care Rusia o folosește pentru a exporta petrol și a finanța războiul din Ucraina reprezintă o problemă majoră”.

Acestea sunt cele două porturi petroliere unde se duc să încarce marfa. Laukaansuu în sud și Koivisto în nord. Acesta este coridorul maritim pe unde navighează.

Anul trecut, de Crăciun, Eagles S un vas din flota fantoma și-a coborât ancora în mijlocul golfului Finlandei și a târât-o aproape 100 de kilometri pe fundul mării. Rezultatul?

Comandant Ilja Iljin, comandant Garda de Coastă Finlandeză: A târât ancora aproape 100 de kilometri în Golful Finlandei și a rupt mai multe cabluri de date și de alimentare cu energie.
Reporter: Poate a fost o greșeală, a târât ancora din greșeală?
Comandant Ilja Iljin: Ca om cu multă experiență pe nave, aș spune că este destul de puțin probabil să îți târăști ancora pe o distanță de aproape 100 de kilometri și să nu îți dai seama în niciun fel, nici din comportamentul navei, nici din viteza acesteia.
Finlandezii si-au dat seama ca trebuie să transmită un mesaj puternic. Garda de Coastă și forțele speciale au urcat imediat la bordul navei, au adus-o la mal iar mai mulți membri ai echipajului au fost arestați.

Reporter: Ați trimis vreun mesaj vecinilor voștri din est despre asta? Diplomatic, ceva de genul "Știm că voi ați fost, opriți-vă, altfel..."?
Mikael Antell, director general adjunct Ministerul de Externe finlandez: Nu, nu am trimis niciun fel de mesaj. Acesta a fost mesajul — faptul că acționăm atunci când este nevoie.

Comandant Ilja Iljin, comandant Garda de Coastă finlandeză: Poate că expresia "sub atac" este puțin prea puternică. Am avut aceste incidente și încercăm să găsim modalități eficiente de a gestiona această problemă.
Reporter: Este vorba despre război hibrid?
Comandant Ilja Iljin: Este întotdeauna o chestiune de definiție ce înseamnă războiul hibrid.

Doar că vasul naviga sub steagul insulelor Cook. În ciuda dovezilor tribunalul din Helsinki a fost nevoit să închidă cazul, în prima instanță, deoarece, potrivit legii maritime internaționale, nu intră sub jurisdicția lor.

Comandant Ilja Iljin, comandant Garda de Coastă finlandeză: „Aceasta face parte din definiția flotei-umbră. Este foarte greu să înțelegi structurile complexe de proprietate. De exemplu, adresa declarată a proprietarului poate fi un hotel din Dubai, dar cine este de fapt beneficiarul real este adesea greu de spus”.

Mikael Antell, director general adjunct Ministerul de Externe finlandez: „Și, la urma urmei, la un nivel general, cred că e important ca actori precum aceste flote-umbră să înțeleagă că, dacă faci ceva, noi vom observa și va avea consecințe. Altfel spus, e vorba despre creșterea costului oricărui act potențial”.

Ca să înțelegi mentalul colectiv al finlandezilor, trebuie să te întorci în istorie. Multe secole, Finlanda a făcut parte din Imperiul Suedez, iar teritoriul său a fost câmp de luptă între suedezi și ruși. În secolul al XIX-lea, au fost cuceriți și anexați de Imperiul Țarist. Independența a venit abia în 1918 — câștigată cu greu în urma unui război civil sângeros purtat în haosul creat de Revoluția bolșevică. Însă momentul care a definit pentru totdeauna spiritul finlandez a fost cel din 1939.

Atunci, Hitler și Stalin și-au împărțit Europa de Est prin pactul Ribbentrop–Molotov. Finlanda, la fel ca România, a fost trecută în sfera de influență a Uniunii Sovietice.

În noiembrie 1939, sovieticii și-au bombardat singuri un sat de la graniță — o operațiune sub steag fals, menită să justifice invazia Finlandei.

Armata Roșie a pornit ofensiva cu sute de mii de soldați, tancuri și blindate. Întreaga Finlandă a devenit țintă pentru bombardamente. Fiecare punct roșu de pe harta din acea iarnă reprezintă o localitate lovită. Stalin era convins că va cuceri Helsinki în câteva săptămâni. N-a făcut-o. Finlandezii au ales să lupte. Deși erau net inferiori numeric și tehnologic, armata și civilii au rămas uniți. Au folosit în avantajul lor pădurile, lacurile, mlaștinile și iarna arctică.

Cu siguranță ați auzit de cocktailul Molotov, însă probabil nu știați că există și "Coșul de pâine Molotov”. La începutul Războiului de Iarnă Viacheslav Molotov anunța la radio că Uniunea Sovietică nicidecum nu bombardează Finlanda, ci trimite ajutoare umanitare cu ajutorul coșului de pâine. Pâine și alimente pentru a-i ajuta pe cei înfometați din Finlanda. Era evident o minciună, însă Rusia dorea să fie cunoscută ca fiind un stat binefăcător și nicidecum ca fiind un agresor.

Înăuntrul coșului de pâine, finlandezii au descoperit că erau ascunse bombe de tot felul, inclusiv incendiare.

Au pierdut 11% din teritoriu, dar și-au păstrat independența. Iar prețul plătit de sovietici a fost uriaș: pierderi de cinci ori mai mari decât cele ale finlandezilor.

În 1941 a urmat Războiul de Continuare. Finlandezii au făcut un compromis și au acceptat trupe naziste pe propriul teritoriu în speranța că vor recupera ținuturile anexate de Rusia. În cele din urmă, rușii au întors soarta războiului, iar finlandezii au alungat trupele naziste alături de care au luptat, dar cu care, spre deosebire de România nu au semnat Pactul Tripartit. Sovieticii i-au făcut însă să plătească scump după război, prin despăgubiri uriașe. În următorii 50 de ani, finlandezii au mers ca pe sârmă între vest și vecinii ruși, care le influențau puternic politica externă. Toate aceste experiențe traumatice sunt încă proaspete în rândul finlandezilor și au modelat felul în care rezistă și se dezvoltă ca nație.

Mikael Antell, director General adjunct Ministerul de Externe finlandez: „Încă din timpul Războiului de Iarnă și al Războiului de Continuare, am trăit mereu sub r-răsuflarea Rusiei. Nu cred că finlandezii ar spune că ne este frică de Rusia, dar am fost mereu preocupați, iar acest lucru a creat un fel de mentalitate specială, atât în rândul oamenilor, cât și al guvernului, aceea de a fi întotdeauna pregătiți”.

Gen. Jyri Raitasalo, comandantul Brigăzii Karelia: Datorită sistemului nostru de educație performant, oamenii sunt conștienți de ceea ce încearcă Rusia să facă, iar aceasta a eșuat complet în a schimba opiniile oamenilor despre acțiunile Rusiei în Ucraina sau despre ceea ce spune Rusia despre Occident, în general.
Reporter: Ce încearcă Rusia să facă?
Gen. Jyri Raitasalo, comandantul Brigăzii Karelia: Ei bine, sunt multe lucruri. Cred că există un fel de nostalgie imperială în joc.

Mikael Antell, director general adjunct Ministerul de Externe finlandez: „Desigur, faptul că avem o frontieră de 1.300 de kilometri cu Rusia a creat o mentalitate specială de a fi mereu pregătiți. Asta înseamnă, de asemenea, că atunci când ești pregătit nu îți este frică, dar când ești îngrijorat ești pregătit”.

Gen. Jyri Raitasalo, comandantul Brigăzii Karelia: „Avem de multă vreme această cunoaștere despre ceea ce Uniunea Sovietică și Rusia au făcut împotriva Finlandei. Iar celălalt aspect este că, cred eu, nivelul de educație din Finlanda este destul de bun. Astfel, oamenii își dau seama că mințile lor nu pot fi manipulate prin război informațional sau alte tipuri de tehnici de război psihologic”.

Mikael Antell, director general adjunct Ministerul de Externe finlandez: „Încă avem unul dintre cele mai ridicate procente din Europa în ceea ce privește dorința de a-ți apăra propria țară. Cred că este vorba despre a avea o societate pe care oamenii simt cu adevărat că merită să o apere”.

Ajung, în sfârșit, și la granița cu Rusia. Punctul de trecere a frontierei este închis.

Ce te izbește este cât de liniște este și cât de pustiu — vorbim de două țări care, până acum patru ani, aveau relații comerciale destul de puternice.

Reporter: Mai aveți contacte la nivel politic?
Mikael Antell, director general adjunct Ministerul de Externe finlandez: În acest moment nu avem niciun fel de contacte politice. Granițele sunt închise pentru că în toamna lui 2023 au început să instrumentalizeze migrația și a trebuit să reacționăm.

Relațiile dintre cele două țări sunt înghețate la propriu și la figurat. Pentru finlandezi, invadarea Ucrainei a fost un șoc. Atât de puternic, încât au renunțat la zeci de ani de independență militară și s-au alăturat NATO.

Mikael Antell, director general adjunct Ministerul de Externe finlandez: „Declanșatorul concret a fost momentul în care Rusia, în decembrie 2021, la Moscova, a declarat că țări precum Finlanda, aflate în vecinătatea imediată a Rusiei, nu ar trebui să aibă dreptul de a-și lua propriile decizii în materie de politică de securitate. Iar pentru noi, în Finlanda, care am încercat întotdeauna să avem o marjă de manevră — chiar și în timpul Războiului Rece — aceste cuvinte au fost decisive. Acest lucru a declanșat un proces psihologic printre politicieni și, într-o anumită măsură, și în rândul populației. Dar, desigur, pasul final a fost data la care Rusia a decis să atace brutal Ucraina — și totul s-a schimbat peste noapte”.

Pentru moment, granița rămâne închisă, s-au ridicat garduri pe distanțe lungi și ai nevoie de permisiune specială ca să te apropii de frontieră.

Articol recomandat de sport.ro

Reacția uluitoare a rușilor, după ce Anastasia Potapova a ales cetățenia austriacă: ”Ce a câștigat ea pentru noi?”