Arii protejate din birou. Primarii spun că specialiștii n-au fost pe teren, dar le-au blocat pădurile și proiectele
„Rezervații pentru combinații”, partea a III-a. Varianta extinsă a inventarului suprafețelor cu regim strict, aproape gata, va avea peste două milioane de hectare, cele 10% din suprafața României asumate la Comisia Europeană.
Doar că în țară plouă cu acuzații la adresa experților. Mulți primari se plâng că inventarul s-a făcut din birou, nu pe teren. Ar aduce restricție totală acolo unde edilii au planificat proiecte.
La Rodna, în Bistrița, primarul a rămas perplex când a văzut că propunerile îi vizează peste 700 de hectare de pe raza comunei. Sunt zone propuse acum, pe lângă cele 1.500 de hectare din localitate, aflate de mai bine de un deceniu în Parcul Național Munții Rodnei. Edilul e supărat că specialiștii nu au desemnat cele 700 de hectare în arealul parcului național, unde nu tot terenul este în protecție strictă, ci au fost stabilite în afara lui, adică până aproape de gospodăriile oamenilor, în păduri unde se taie și lemn de foc.
Reporter: „Ce înseamnă 700 de hectare băgate la protecție strictă?”
Valentin Grapini, primarul din Rodna: „Enorm. Noi, aici, avem domeniu schiabil, dincolo vreau să fac un parc... aici venea un platou. Eu am cofinanțări la alte proiecte, m-a blocat de tot, din masa lemnoasă se plătesc cofinanțările.”
Supărat foc, edilul acuză că cei de la firmă nu s-au atins de pădurile statului, de la Romsilva, ci vor protecție în pădurile primăriei. Recunoaște că habar n-a avut despre propuneri, a aflat de la noi harta cu zonele incluse. I-a sunat pe cei de la firmă, care l-au anunțat că harta poate fi consultată online. În discuția cu Emil Burdușel, edilul află că o echipă a fost la fața locului.
Primarul se lămurește după ce discută la telefon chiar cu specialistul care a făcut propunerile pentru comuna Rodna. Un bărbat de la Huși, nu din zonă.
Valentin Grapini: „Când ați fost pe teren aici la mine?”
Specialist: „Nu am fost pe teren... am luat hărțile GIS de la minister, cele cu planurile de management Romsilva.”
Studii făcute fără a ieși din birouri
Experții afirmă că nu a fost nevoie să meargă peste tot – pentru păduri s-au bazat pe hărți online, de la Romsilva, iar pentru alte habitate de la șes, pe multe studii anterioare.
Emil Burdușel, patronul unei firme care face studii de biodiversitate: „Aceste hărți pot fi consultate.”
Valentin Grapini: „Ați luat banii ministerului degeaba.”
Printre cei care s-au opus s-au aflat și cei de la Consiliul Județean Gorj. Președintele afirmă că a rămas uimit când a aflat că județul ar urma să aibă 78% din întreg fondul forestier, în regim strict, ca apoi, după multe discuții și întâlniri cu specialiștii, suprafața să se restrângă. Dar procentul tot este unul mare și de netolerat, afirmă șeful pe județ, care acuză că a sesizat ministerul și va ataca în instanță demersurile viitoare, inițiate prin proiect.
Cosmin Popescu, președinte CJ Gorj: „Au spus că fac consultări, au venit, au impus o listă”.
Cosmin Popescu, de la Gorj, mai afirmă că, în discuțiile cu cei de la firmă, ar fi venit cu o altă listă, care vizează alte suprafețe decât cele propuse în proiect, pe principiul că e tot pădure valoroasă.
Ana Corpade, unei firme care face studii de biodiversitate: „Dar nu au venit cu aceste propuneri”.
Cosmin Popescu, președintele CJ Gorj: „Am venit cu variante, le-am oferit... în februarie”.
Cosmin Popescu: „Pe acolo trece magistrala de gaz, dincolo e altă infrastructură, cariere de piatră... o hartă făcută din birou”.
Emil Burdușel: „Noi am profitat să facem acest studiu cu cei mai buni cunoscători”.
Și la Runcu, în Gorj, primarul și șefii a două obști care dețin mii de hectare forestiere sunt foc și pară că, în afara unor simple discuții la primărie și consiliul județean, niciun specialist nu a mers cu ei pe raza comunei.
Deținătorii pădurilor s-au enervat când au văzut că le-au fost prinse în programul de protecție strictă zone împădurite noi, deși au mult teren forestier în arie protejată deja, care putea fi integrat. Cu toată suprafața nouă în protecție strictă, ar fi un blocaj total, în ambele obști.
Adrian Cîmpeanu, primar comuna Runcu: „Sunt 5.000 de hectare, am primit această listă”.
Ion Măruță, reprezentant obștea Dobrița-Suseni: „O obște cu 1.300 de hectare din care iei 900 nu se mai poate întreține”.
Primar: „Nu s-a mers pe teren, fără nicio logică”.
Studiile făcute de experți ignoră nevoile oamenilor din teren
Și la Runcu, edilul și oamenii de la obști spun că statul are suficientă pădure bună pe raza comunei și aceasta putea fi integrată fără să încurce mediul privat.
Adrian Cîmpeanu, primarul comunei Runcu: „Au 5.000 de hectare, puteau lua de la ei”.
Cosmin Popescu, președintele CJ Gorj: „Romsilva nu a fost întrebată”.
Diana Buzoianu, ministrul Mediului: „Trebuie să ne uităm foarte atent, pentru că nu vrem ca acest proiect să fie un experiment eșuat”.
Edilii cer experților negociere și multe consultări, și să se țină cont de activitatea economică a comunităților. Invers, specialiștii cer autorităților locale să le respecte expertiza și să țină cont de zonele vulnerabile, în care e nevoie de protecție strictă. În toată povestea, rolul decisiv îl vor avea autoritățile de la centru, care vor stabili cât și cum vor ține cont din inventarul național de la finalul proiectului.
Diana Buzoianu, ministrul Mediului: „Specialiștii din proiect descoperă că avem multe zone valoroase neincluse până acum în protecție strictă, în timp ce multe altele au primit acest statut, deși nu era cazul”.
Profesor universitar dr. László Rákosy, expert în biodiversitate: „De multe ori s-a exagerat, și când am făcut siturile Natura 2000 le-au făcut, s-au uitat pe Google, am luat și intravilanul, și când ne-am dus să transpunem în planuri de management ne-au luat…”
În rândul specialiștilor există mulți experți care au lucrat în trecut și la desemnarea ariilor protejate, în perioada 2012-2014.
Dr. László Rákosy: „Avem greutăți în toată țara să îi convingem din nou să ne accepte, proprietarii vor primi compensații, s-a promis de la început.”
La Romuli, în Bistrița, primarul și șeful de ocol local doar despre lipsa compensațiilor vorbesc.
Ioan Monița, primar la Romuli: „Cică e ajutor de stat, cum să fie, că nu eu îl cer.”
Identificarea ariilor protejate, o problemă veche pentru România
Desemnarea zonelor cu protecție strictă nu e floare la ureche. Vine pe un fond actual cu multe hibe. Avem în țară locuri în care desemnarea ariilor protejate, în trecut, s-a făcut haotic și a creat un precedent nedorit de autorități care acum nu mai vor să audă de noi restricții.
La Biliești, în Vrancea, primarul spune că pe un mal al Siretului e zonă protejată, pentru ocrotirea unei specii de pești. Dar pe malul celălalt al râului, unde este o localitate din județul vecin, Galați, e plin de balastiere, pentru că nu e zonă protejată.
Vasile Chirilă, primarul comunei Biliești: „Cred că specialiștii au văzut că peștele se plimbă doar pe malul ăsta.”
Diana Buzoianu, ministrul Mediului: „Am analizat planurile de management la ariile protejate și scria că trebuie băgată în protecție o zonă pentru o molie… dar în același plan de management scrie că molia n-a mai fost văzută din anii ’90.”
Pe fondul disensiunilor dintre edili și specialiști, la mijloc rămâne nevoia de a proteja habitate valoroase. Inventarul nu vizează doar pădurile.
Experții în insecte ne-au dus pe pășuni, de lângă Bonțida, Cluj, care sunt casa unor fluturi unici în Europa, singurele specii care trăiesc ajutate de furnici.
Valoros ar fi și un perimetru de la Jucu, unde sunt două suprafețe în care trăiește singura specie de șoricel zburător de stepă. Dealurile sunt vis-a-vis de o fostă fabrică de telefoane, unde acum activează o altă multinațională. Locurile deja au șantiere noi și primarul anunță și alte proiecte imobiliare.
Eliana Sevianu, expert mamifere: „Mai este doar aici și în Ungaria acest șoricel.”
Valentin Pojar, primarul comunei Jucu: „Am proiect să băgăm în intravilan.”
La Hinova, în Mehedinți, noi zone cu protecție strictă se așează peste multe perimetre de exploatare pentru nisip și pietriș, cu balastiere uriașe.
Zone importante, excluse din catalogul ariilor protejate
România are de câțiva ani un catalog național al pădurilor virgine, cu 70.000 de hectare, adunate din toată țara. Au fost propuse în inventarul nou, cu protecție strictă, dar țara are foarte multe alte păduri importante, neincluse. Nici în catalog, nici în inventar.
Floră și faună importante sunt și mai la șes, nu doar în munți.
Ciprian Corpade, expert în biodiversitate: „Avem nevoie și de alte zone, nu doar pădure.”
Iată acest loc în zona montană a Clujului, unde a fost inclusă la protecție strictă o turbărie, de lângă un sat. Specialiștii ne-au explicat că acest loc, o fostă mlaștină acoperită de straturi groase de mușchi, este foarte valoros pentru biodiversitate, fiind un important depozit de carbon.
Am mers la fața locului cu soțul Anei Corpade, la rândul său expert de mediu, alături de Adrian Stoica – biolog, și Tibor Hartel – ecolog. Toți trei au lucrat la propunerile din zonă, care mai includ o pășune cu arbori seculari, promovați și de regele Charles, când a vorbit despre țara noastră.
Tibor Hartel, ecolog: „Dacă iei un individ din timpuri medievale și îl aduci aici, va spune că e la el acasă.”
Avem parcuri naționale în care se construiesc vile, rezervații în care se taie păduri seculare, situri Natura 2000 brăzdate de drumuri forestiere, locuri în care interesele sunt mai grele decât utilajele cu care se cară lemnul.
Inventarul zonelor cu regim strict avansează. Viitoarea listă poate asigura o protecție reală. Dacă se dorește. Altfel, va fi doar o conservare de fațadă și post-factum. Ca un parastas ecologic, cu fonduri europene.
România are nevoie de zone strict protejate, în care natura să fie lăsată în pace. Nu „protejată cu derogări”, nu „administrată sustenabil”, ci ferită complet de exploatări mascate. Zone în care toporul, TAF-ul sau buldozerul să nu mai aibă acces. În care pădurile să fie neatinse, râurile să curgă libere, netrase prin țevi, iar pășunile să nu fie exploatate intensiv, prin pășunat industrial. Nu e o măsură radicală sau un moft. E o urgență.
