Cursa pierdută a fondurilor europene. Sute de milioane de euro pentru aeroporturi nu au fost investite așa cum trebuie

Am avut oportunitatea de a folosi fonduri europene pentru infrastructură, pentru a crește siguranța și confortul călătorilor. Dar banii au fost cheltuiți, de multe ori, fără o strategie clară, fără o analiză cost-beneficiu reală, cu proiecte supraevaluate și întârziate.

Treisprezece aeroporturi din România au depus proiecte pe fonduri europene, Programul Operațional Infrastructură Mare, pentru a se dezvolta, pentru a crește. Dar banii aceștia, care ar fi trebuit să fie investiți în 2014-2020, nu au ajuns la timp din cauza proiectelor depuse și nici nu au fost finalizate, și a fost nevoie de alți bani — bani care au fost luați din fondul de rezervă al Guvernului. Suntem în 2025 și câteva dintre aceste proiecte nu au fost finalizate nici astăzi.

Sute de milioane de euro puse la dispoziție de Uniunea Europeană pentru a schimba fața aeroporturilor nu au reușit să fie investite așa cum trebuie. Ministerul Transporturilor a elaborat târziu ghidurile de finanțare și strategia de dezvoltare, proiecțiile au fost prea optimiste și nu au fost prioritizate pentru dezvoltarea potrivit realității.

Aeroportul Internațional Maramureș trebuia să termine lucrările până la finalul lui 2023 pentru a se încadra în banii europeni.

Citește și

Rusia, „obligată” de Trump să vândă o rafinărie din România, cu afaceri de sute de milioane de euro

Dorin Buda – director general Aeroportul Internațional Maramureș: Extrem de târziu sunt motivele, sunt complexe. În doar la sfârșitul anului, în luna noiembrie 2020, Ministerul Transporturilor a publicat Ghidul de finanțare și aeroporturi. A putut. Pregătim documentațiile aferente pentru aceste investiții. Exercițiu financiar, care se finaliza în 2020. Da, în noiembrie 2020, sunt informații publice, atunci s-a publicat de către Ministerul Transporturilor Ghidul de finanțare pentru acest program. Vă poate răspunde. Ca și părere personală, pentru că ei au fost și pe celelalte decizii când am făcut și alte investiții ale aeroportului Baia Mare, dacă mai rămâneau bani de pe celelalte acțiuni de transport, fie că vorbim de autostrăzi, fie că vorbim de infrastructura feroviară, se mai alocau și bani la aeroport ca să putem depune cereri de finanțare. Partea de contribuție a Consiliului Județean era foarte mică, 3 milioane de lei. Marea majoritate era fonduri publice europene, fonduri europene nerambursabile. Din păcate, n-am reușit până la finalul lui 2023 decât să atragem 109 milioane de lei, din suma totală de 213 milioane, la cât se ridică proiectul azi.

Lucrările au fost supradimensionate și întârziate

Gabriel Zetea – președinte Consiliul Județean Maramureș: Și din punctul meu de vedere e foarte mare, cel puțin pentru construcția terminalului. A fost o investiție foarte mare, mai ales că n-a fost nici gestionată foarte bine de către autoritatea locală. S-a întârziat mult cu licitația. Asumăm vina asta atunci când avem și noi, trebuie să recunoaștem greșelile pe care le facem. S-a depus proiectul foarte târziu, s-a refăcut studiul de fezabilitate de trei ori. După ce am avut proiectul tehnic, a început foarte târziu execuția, abia pe finalul exercițiului financiar al anului 2023. Ca atare, și acum plătim, pentru că pentru a finaliza investiția de la aeroport, am fost nevoiți noi, ca și Consiliu Județean, să luăm un credit de 60 de milioane de lei, care este extrem de mare pentru posibilitățile financiare ale noastre, pe durată foarte scurtă, iar în fiecare an plătim 12 milioane de lei, plus dobândă, pentru a plăti acel credit.

Termenele nerespectate și întârzierile în execuția lucrărilor au dus la pierderea unor sume uriașe, fiind necesară acoperirea cheltuielilor restante din bani ai autorităților locale sau din bugetul de stat.

La cererea Ministerului Transporturilor, condus de Sorin Grindeanu, patru aeroporturi au primit în luna mai 2025 peste jumătate de miliard de lei din fondul de urgență al Guvernului, pentru că altfel banii europeni trebuiau returnați pentru proiectele nefinalizate.

Gabriel Zetea – președinte Consiliul Județean Maramureș: Mulțumim Guvernului României pentru că m-a salvat aceste proiecte. Fiecărui contribuabil român. Este o investiție publică, adică nu privată, o folosesc toți. Cine vrea să vină până în Maramureș poate să vină. Mulțumim Guvernului României, pentru că dacă nu ar fi dat acest ajutor județului Maramureș, noi, ca și Consiliu Județean, nu am fi avut posibilitatea de a accesa un credit de încă 60 de milioane de lei pentru a finaliza întreg proiectul. Așadar, s-ar fi investit câteva zeci de milioane de euro degeaba, pentru că nu puteam finaliza. Faptul că s-au dat banii din fondul de rezervă a fost un colac de salvare pe care l-a aruncat Guvernul României pentru niște autorități locale care, în trecut, au întârziat.

Proiectele promise ca fiind moderne și ambițioase s-au transformat în povara administrațiilor locale.

Dorin Buda – director general Aeroportul Internațional Maramureș: Creditul l-am luat, l-am consumat pentru a finaliza lucrările. Fără acești bani, proiectele nu erau finalizate. Terminalul era operațional și banii trebuiau rambursați pe tot programul Comisiei Europene. Trebuiau dați banii înapoi, de pe toate aeroporturile, pentru toate investițiile din fonduri europene.

La Baia Mare a fost nevoie de încă 65 de milioane de lei din fondul de rezervă al Guvernului pentru lucrările care trebuiau demult finalizate.

Gabriel Zetea – președinte Consiliul Județean Maramureș: E plătit. Să sperăm că se va face și recepția. Din punctul dumneavoastră de vedere, vedeți că o să aducă o plusvaloare, așa cum am avut eu, pentru că despre asta e vorba. M-am uitat la alte aeroporturi. Eu vă spun sincer, dacă aș fi fost președinte al Consiliului Județean Maramureș în anii trecuți, având în vedere situația proiectelor județului, gradul de îndatorare enorm — județul Maramureș fiind județul din România cu cel mai mare grad de îndatorare, pentru că au fost făcute proiecte cu cofinanțări extrem de mari — aș fi avut o altă abordare. Nu aș fi făcut un astfel de proiect la aeroport care să însemne construirea unui terminal atât de mare, pentru că m-aș fi gândit la viitor: ce înseamnă încasările potențiale pe care le ai acolo, posibilitatea de a plăti curentul vara pentru aerul condiționat, întreținerea, gazul iarna pentru a încălzi un terminal mult prea mare pentru necesitățile noastre. Deci, la ora asta, 70% este subvenționat de Consiliul Județean. Sunt proiecte electorale. Da, cetățeanul din Baia Mare sau din Satu Mare e mândru că are un aeroport și că poate zbura cu ușurință la Londra, dar poate omul acela și-ar fi permis.

La 60 de kilometri de Baia Mare, aeroportul din Satu Mare, un șantier început pe fonduri europene, finalizat din bugetul de stat, din fondul de urgență al Guvernului României.

Csaba Pataki – președinte Consiliul Județean Satu Mare: Dar noi am depus această cerere de finanțare știind foarte clar că este ultimul tren, în sensul în care este ultima șansă de a prinde o finanțare pentru a moderniza acest aeroport. Cum de s-a ajuns să se facă cererile și licitațiile în 2020, adică în momentul în care ar fi trebuit încheiate? Dar nu e nimic nou sub soare, deoarece și în perioada anterioară la fel am pățit în județul Satu Mare, și atunci, în 2016, s-a închis un proiect. Normal că n-a putut fi închis, a trebuit creditat, dar atunci ni s-a spus de la Ministerul Transporturilor că nu se mai finanțează aeroportul. Între timp a devenit finanțabil, dar iarăși cu aceeași întârziere, ca și în perioada anterioară, adică n-am învățat nimic din lecția respectivă.

Mihai Pătrașcu – director general Aeroportul Internațional Satu Mare: Contractul de finanțare și contractul de execuție le-am semnat în februarie 2023, pe 13 februarie. Un termen extrem de scurt, până în decembrie ar fi trebuit să vă încadrați pentru banii europeni. Imposibil. A fost un efort comun din partea tuturor. Nu vă spun cum a fost anul acela pentru noi toți, pentru colegii mei, pentru cei din Consiliul Județean și pentru constructori. A fost unul extraordinar de greu, pentru că nu am reușit să facem față timpului. Erau conștienți cei de la Autoritatea de Management că nu o să vă încadrați în timpul ăsta? Cei de la Ministerul Transporturilor v-au spus: „Stați liniștiți, că o să primiți o derogare sau o păsuire”? Dar se spera la o derogare, și atunci da.

Csaba Pataki, președinte Consiliul Județean Satu Mare: A fost nevoie să veniți și dumneavoastră cu contribuție și bani de la bugetul de stat. Da, dar dacă această intervenție s-ar fi operat la timp, adică dacă nu ar fi existat un an 2024 pierdut, nimeni nu a avut atenție și precădere din partea statului. Asta era promisiunea la semnarea contractului de finanțare — că dacă nu ne încadrăm în bani, ne ajută din bugetul Ministerului Transporturilor. Dacă venea acest ajutor din partea Guvernului în 2024, nu ne-am fi trezit cu divergențe cu executantul pe actualizări și prelungiri de contract. Oricum, o să decidă instanțele, respectiv curțile de arbitraj. Cineva va trebui să plătească.

Între constructori și aeroport sunt nenumărate litigii pe actualizări. De plătit… tot din buzunarul public se va plăti.

Mihai Pătrașcu, director general Aeroportul Internațional Satu Mare: Sigur că el a încercat prin diferite modalități să-și maximizeze profitul sau să întindă timpul, pentru că știa că nu termină la timp și că dumneavoastră trebuie să rămâneți în niște termene clare, în care pierdeți banii. Gândiți-vă că doar în proiectul pe care l-am implementat aici avem 26 de revendicări. Nu știu dacă există un proiect la nivel de țară cu așa multe revendicări făcute de un antreprenor.

Și la Satu Mare au venit din fondul de rezervă peste 51 de milioane de lei. Fără o intervenție imediată, exista riscul real de a pierde finanțările europene deja utilizate.

De ce a trebuit să se investească în piste și terminale noi aflate la o distanță atât de apropiată, când s-ar fi putut face un singur proiect eficient, este complicat de răspuns.

Dorin Buda, director general Aeroportul Internațional Maramureș: Această proximitate – sunt 60 km – face ca între cele două aeroporturi să se canibalizeze investițiile. Se disipează. Pasagerii se împart. Investițiile și banii publici se disipează. Dacă discutați cu mine, o să vă spun că aeroportul Maramureș merita investit. O să mergem la Satu Mare, o să vă spună același lucru. Era o decizie pe care Guvernul României sau autoritățile județene din Satu Mare și Maramureș trebuiau să o ia imediat după Revoluție, ca să nu ne canibalizăm reciproc pasagerii – noi între noi, Satu Mare cu Oradea și Clujul.

Directorul aeroportului din Satu Mare locuiește în Baia Mare.

Mihai Pătrașcu, director general Aeroportul Internațional Satu Mare: Investiții în ambele aeroporturi, terminale noi în ambele aeroporturi, bani publici în ambele aeroporturi. Cu siguranță s-ar fi putut, sau, în momentul în care există un masterplan, să existe o gândire la nivel organizat sau comun. Poți face mult mai multe dacă ne dăm mâna. Eu chiar am propus președintelui de atunci, când am început să scriem proiectul ăsta: hai să facem un aeroport la jumătatea drumului, la Ardusat, de exemplu. Eu sunt și pilot și știu pe unde s-ar putea construi o pistă, un teren de zbor sau un aeroport. N-am spus întâmplător Ardusat – pentru că ai fi atras și Zalăul, care s-a dezvoltat foarte mult. Practic, să atragi trei orașe într-un loc este altceva decât să atragi trei județe. Dar trebuie să recunoaștem că ar fi fost foarte greu la nivel administrativ. Timpul era total împotriva noastră.

Regionalizarea administrativă este o decizie politică evitată constant, iar asta duce la cheltuieli umflate și frânarea dezvoltării. În zona Ardealului sunt nouă aeroporturi care își iau unele altora călătorii, iar gradul de eficiență scade. Asta înseamnă bani de la buget pentru subvenționarea aeroporturilor.

Lăsând orgoliile la o parte, resursele sunt disipate – materiale, financiare, umane. Nu doar în acest proiect, ci și pe subvenții și personal.

Cele două aeroporturi, Baia Mare și Satu Mare, discută acum o strategie comună de dezvoltare complementară. Nu poți avea, de exemplu, o cursă externă spre Londra și din Baia Mare, și din Satu Mare, pentru că piața nu este suficient de mare. De aceea, astăzi, Baia Mare oferă curse spre Paris, iar Satu Mare spre Londra.

Csaba Pataki, președinte Consiliul Județean Satu Mare: Eu, înainte de a mă gândi ca politician, în primul rând mă gândesc ca om din domeniu. Această decizie trebuie luată de niște experți care au expertiză în domeniu. Politicienii întotdeauna au intenții foarte bune, fiecare pentru a-și construi propria imagine. Dacă vrem să construim o rețea funcțională pentru toți, în primul rând trebuie să ne însușim deciziile luate de experți.

Mai multe aeroporturi din România se confruntă cu pierderi financiare. Deși a avut investiții de peste 10 milioane de euro – bani europeni – aeroportul din Arad nu reușește să redeschidă liniile regulate. Zona are concurență prin Timișoara sau Oradea, dar și cu aeroporturile din Ungaria sau Serbia, așa că, mai tot timpul anului, stă închis.

Între aeroportul din Timișoara și cel din Arad sunt 40 de kilometri, așa că este greu de crezut că vreodată se va justifica investiția majoră de la Arad.

Articol recomandat de sport.ro

"Bijuteria" de 100 de milioane de euro prinde viață! Când intră buldozerele: "Va fi primul din țară"