Cum opera flota stealth a Rusiei sub nasul autorităților române, pentru transportul petrolului

Lanțul global de aprovizionare a devenit brusc instabil, iar marii jucători au căutat rute alternative de export-import care ocolesc. O oportunitate strategică pentru Portul Constanța, dar în apele teritoriale româneşti se mişcă şi rechinii economici.

La „România, te iubesc" v-am prezentat în urmă cu mulţi ani o poveste cu spioni, escroci internaţionali, masoni corupţi şi politicieni necinstiţi. Privatizarea Moldomin Moldova Nouă, întreprinderea care avea în proprietate 30% din rezerva de cupru a României.

Acolo, doi cetăţeni sârbi au mituit judecători şi funcţionari pentru a prelua afacerea, iar documentaţia a ajuns în mâinile unor spioni ruşi.

Firma cu care s-a încheiat tranzacţia, Maneco AG din Zug, Elveţia, este o obscură interfaţă pentru oameni de afaceri total netransparenţi.

Citește și

Germania: Operațiunea specială a Ucrainei a neutralizat 10% din flota strategică de bombardiere a Rusiei. Atac dinspre China

Andreas Frank- consultant financiar: „Nu ştim cine este proprietarul sau cine este în spatele acestei firme şi nu avem nicio declarație financiară”.

Unul dintre sârbii care reprezentau compania elveţiană Maneco AG cu subsidiare la Moscova a fost dat în urmărire şi căutat pentru corupţie în România. Îl găsim asociat cu Stephan Iovanovici, administratorul companiei pe care Oil Terminal a ales-o ca partener în proiectul cu bitum.

Sorin Ciutureanu, director general Oil Terminal: „ Stephan Iovanovici. Nu spune nimic. Găsiți compania Euronova Energies, contul de manager. Mai este în Serbia, în sistem, Ştefan Iovanovici, și Rafael Gossner. Probabil că este de la dânșii, nu știu, că nu eu nici măcar n-am participat, n-am fost membru în comisie. (...) În același timp au fost niște ruși arestați pe aeroportul din Otopeni în legătură cu MANECO. Și vă mai dau cu părerea, dar nu am informații de genul acesta. Dumneavoastră sunteți jurnalist, pe aici e marea frică să nu cumva așa să fie un terminal de bitum, așa care are exclusivitate contractuală pe următorii 10-15 ani, cu destinația banilor necunoscută”.

Afacerea se pare că a fost perfectată prin Hamza Karimov, fostul director general al Socar România de unde a plecat după semnarea tranzacţiei pentru terminalul de bitum. De altfel, acesta a fondat, prin intermediari, Euronova Energies România, în 2018, ca un pui al firmei elvețiene cu damf rusesc. O companie cu același nume, fondată în 2012 de cetățeanul sârb Stephane Jovanovic, a fost radiată în 2017.

Astăzi, azerul Karimov reprezintă Euronova România, iar Oil Terminal, compania strategică a statului român, se pregăteşte să permită construcţia unui depozit de bitum, într-o afacere care pare mai degrabă ex-sovietică decât europeană.

După anexarea Crimeei în 2014, Uniunea Europeană, Statele Unite şi aliaţii au început, timid, o serie de sancţiuni împotriva Rusiei. Agresiunea din 2022 a deschis un nou front: economic. Sancţiunile s-au adunat şi scopul acestora este să pună presiune pe economia țării agresoare.

Dragoş Tîrnoveanu este fondator al 45north, un proiect care adună câţiva experți independenţi care analizează criza ucraineană.

Dragoş Tîrnoveanu, fondator 45north: „Sancțiunile internaționale sunt măsuri economice luate de o țară sau un grup de țări pentru a interzice unei alte țări, persoane sau organizații, accesul la resurse financiare, porturi și alte tipuri de resurse pentru a-i schimba comportamentul fără să folosească forța militară”.

În cazul Rusiei, este evident că sancțiunile au rolul de a diminua capacitatea Moscovei de a genera fonduri pentru a-și alimenta mașina de război și au și avantajul de a fi mai puțin polarizante decât este forța militară, unde Uniunea Europeană și țările aliate în general nu au găsit un consens foarte clar de a trimite ajutorul necesar Ucrainei.

Sovcomflot este cea mai mare companie de transport maritim deținute de statul rus.

După impunerea sancțiunilor, Sovcomflot a transferat zeci de nave către companii afiliate, inclusiv în jurisdicții străine. O practică de „jonglare" constantă a navelor către companii conexe. Tancurile „reînregistrate" la companii diverse continuă să transporte produse petroliere rusești sub sancțiuni occidentale.

Dragoş Tîrnoveanu, fondator 45north: „Shadow fleet, Flota din umbră, este probabil cea mai importantă componentă a Rusiei, cel mai important vector de a acumula bani în visteria statului pentru a susține efortul de război Răspunsul la întrebarea din titlu, și anume portul Constanța a primit nave care să fac parte din flota din umbra Rusiei este da, și primul caz este cel al navei FIR care a avut o escală în portul Constanța de 7 zile din data de 29 mai 2022. Deci, după începutul invaziei legale aduse de către a Ucrainei de către Rusia.”

În largul coastei României, activitatea maritimă este intensă, în ciuda războiului din Ucraina. Marea Neagră este locul unde se desfăşoară operaţiuni comerciale cel puţin ciudate.

La începutul anului am putut monitoriza o tranzacţie între o navă turcească care venea în portul Midia şi nava rusească Akar West, aflată astăzi pe listă internaţională de sancţiuni.

Adrian Dorogan, analist de informații: „Putem să observăm aici modul de a operaționa, mai putem să vorbim aici de modul de operațiuni dintre navele din flotă, fantomă, și navele turcești. (...) Începând cu 31 ianuarie, HavvAna ajunge în locul respectiv și stă timp de câteva zile bune, dacă nu chiar este la limita apelor teritoriale românești și zona contiguă, zonă care poate să fie verificată de Poliția de frontieră, de autorități vamale, chiar și, bineînțeles, de armată, de forțele navale române.

În secunda asta, pe data de 4 februarie reținem că HavvAna era în această poziție de pe 31 ianuarie, din noaptea de 31 ianuarie, în data de 4 februarie. Aici navele în secunda asta se duc teoretic în portul Midia ca să descarce bitumul.”

Tancul petrolier este implicat în transportul produselor petroliere din porturile rusești de la Marea Neagră folosind practici înșelătoare și cu risc ridicat. Astăzi, nava este sub pavilion Gambia, dar îşi schimba constant managementul.

O altă navă deţinută de acelaşi holding din Turcia a apărut pe radar.

Institutul Regal pentru Servicii Unite (RUSI) este cel mai vechi și cel mai important thinktank din Marea Britanie în domeniul apărării și securității

Tom Keatinge, directorul pentru Finanțe și Securitate, RUSI: „Atunci când am început să punem sancțiuni asupra petrolului în 2022, rușii au spus OK, ei bine, nu vom folosi asigurări occidentale, nu vom folosi nave înmatriculate în Occident. Vom crea o flotă cu totul nouă, așa-numita flotă Shadow, care este alcătuită din petroliere vechi fără controale adecvate și care prezintă daune uriașe mediului. Știți, dacă una dintre acele nave vechi s-a spart și s-a scufundat în largul coastei României, acesta este sfârșitul industriei voastre turistice.”

Florin Șincan conduce Căpitănia Midia aflată sub Autoritatea Navală Română.

Florin Șincan, căpitan-șef portul Midia: „La cheu să verifice documentele prin Maritim single windows, aplicația la care au acces la ele toate entitățile portuare, în speță Poliția de frontieră, Vama și DSP-ul după acostarea navei, nava va primi un permis de acostare în urma avizării a tuturor acestor entități. Înainte de a intra această navă, încă o dată se verifică un certificat al navei care se numește CESR.

Se definește dacă nava și-a schimbat, de câte ori își schimbă pavilionul, se modifică acest certificat. Dacă acest certificat s-a modificat după începerea războiului și a sancțiunilor împotriva Rusiei, nava nu are acces în port. Nici o navă care și-a modificat pavilionul de la invazia în Ucraina. Nici o navă nu are acces la suportul în porturile românești. Și de aia probabil că rămân și în larg. E posibil, există, rămân în larg și cine le controlează dacă sunt în apele teritoriale sau în zona contiguă, inclusiv Căpitănia nu are atribut, este atributul poliției de frontieră.”

Reprezentanţii Gărzii de Coastă spun că nu a remarcat incidente care să implice nava Akar West şi nu au simţit nevoia să intervină, conform jurisdicţiei europene.

Conducerea Autorităţii Navale Române, cei care ar trebui să monitorizeze ce se întâmplă în apele româneşti refuza un interviu filmat, invocând interimatul. ANR este condus de Dan Catana, un fost şef de la Căpitănia Snagov, propulsat în funcţie de gruparea Pandele din Ilfov.

La nivelul guvernului există o Comisie Interinstituțională condusă de cancelaria Primului Ministru care ar trebui să vegheze la aplicarea sancţiunilor internaţionale împotriva Rusiei. La solicitările noastre pentru un interviu filmat despre modul în care România aplică aceste sancţiuni, nu am primit niciun răspuns.

Dar nu este singură întâlnire suspecta din apele romaneşti. Aceiaşi nava Akar West, rezidenţă în portul rusesc Novorossysk are o operaţiune de transbordare în proximitatea ţărmului romanesc cu o alt tanc petrolier, Zambra.

Adrian Dorogan, analist de informații: „Aici avem un exemplu perfect de oprire a AIS-ului, a sistemului automat de identificare. Linia roșie reprezintă nava Zambra, este o navă sub pavilion chinezesc care apare instantaneu în Marea Neagră. Se întâlnește cu Akar West, lângă România, unde fac un transfer, un STS. Zambra este astăzi sub pavilion Panama şi se află şi ea pe lista de sancţiuni internaţionale. Asta se întâmplă în decembrie. În decembrie 2024 apare Zambra. Apare Akar West. Se pare că aici e un triunghi al Bermudelor de România. Nimeni din Bulgaria sau România nu vede aceste nave?”

Se pregăteşte un al 19-lea pachet de sancţiuni internaţionale împotriva Rusiei care va conţine şi măsuri împotriva celor care fac tranzacţii cu petrolierele din flota fantoma.

Tom Keatinge, directorul pentru Finanțe și Securitate, RUSI: „Da, ei bine, este important ca cetățenii să înțeleagă de ce sunt folosite sancțiunile împotriva Rusiei. Și este foarte simplu. Rusia are nevoie de bani pentru a-și finanța războiul din Ucraina. Strânge acești bani, în special, prin vânzarea de petrol și gaze. Și dacă putem reduce suma de bani pe care Rusia o strânge prin vânzarea de petrol și gaze, reducem banii pe care îi pot cheltui pe drone, rachete și tancuri pentru războiul Kremlinului din Ucraina. În esență, despre asta este vorba. În același timp, trebuie să ne asigurăm că Rusia nu poate accesa tehnologia de care are nevoie pentru războiul său.”

România continuă lucrările de extindere a bazei militare de la Mihail Kogălniceanu, uriașul proiect de 2,5 miliarde de euro urmând să fie finalizat până în anul 2040 şi va deveni cea mai mare concentrare de soldaţi din Europa de Est, cu mii de soldați din statele aliate. Baza de la Kogălniceanu este legată strategic şi logistic de portul Constanța. Acestea au fost vizitate de preşedinta Comisiei Europene care a acceptat să răspundă întrebărilor „România, te iubesc":

Ursula von der Leyen, președinta CE: „Analiza noastră economică este clară: sancțiunile au afectat sever economia Rusiei. Dobânzile au ajuns la 20%, dacă ne uităm la inflație a ajuns la 10%. Când vorbim direct cu partenerii care au comunicare cu Rusia, ei spun că principala îngrijorare a Rusiei este să scape de sancțiuni. La orice negociere ne angajăm, principala cerere a Rusiei este să scape de sancțiuni. Este evident că sancțiunile "mușcă" cu adevărat dacă sunt în capătul listei de care rușii vor să scape. Deci este un instrument eficient pentru presiunea economică, de aceea lucrăm la cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni”.

Am pus întrebarea şi preşedintelui României.

Nicușor Dan, președintele României: „Trebuie doar ca instituţiile statului să ne informeze asupra lor.”

Articol recomandat de sport.ro

Italienii s-au trezit cu Cristi Chivu în redacția Gazzetta dello Sport: ”Nu a venit pentru un interviu”