Unii dezvoltatori transformă adăposturile din blocuri în parcări. Metroul salvator și misterul unui buncăr pentru VIP-uri
România are 5.000 de adăposturi, din care jumătate sunt operaționale. Pot proteja mai puțin de 5% din populație.
În București, cel mai mare are loc pentru 1.800 de persoane, doar că administratorul clădirii, o companie de stat, spune că nu va primi cetățeni obișnuiți în caz de pericol. Vă spunem despre cine este vorba, însă mai întâi coborâm la metrou.
Ne mutăm în București și mergem la Teatrul Evreiesc de Stat, unde de 3 ani un director se luptă cu morile de vânt ale administrației publice locale pentru un metru pătrat de asfalt.
Teatrul se află într-o clădire monument istoric din secolul XIX, prevăzută de la bun început cu un adăpost. Imediat după ce a început războiul din Ucraina, administratorul s-a asigurat că totul este funcțional.
”L-am utilat și l-am aranjat. E funcționabil din toate punctele de vedere”.
A cumpărat truse de prim ajutor, unelte, scaune, a reparat inclusiv bazinul de apă și instalația de filtroventilație.
Marian Ancuțescu, director administrativ Teatrul Evreiesc de Stat: ”Are apă în permanență, este alimentat. Cu chiuvete, cu tot ce trebuie. Ăsta e plin, vedeți? Uitați, asta e instalația de aer. Are un loc de unde trage de afară, care vine de aici. L-am făcut, că nu funcționa. Și l-am făcut. Trage aici și iese prin alt loc”.
Adăpostul are și ieșire obligatorie de urgență. Un tunel strâmt cu pereți din beton, săpat pe sub pământ. Deși nu este deloc comod, a fost proiectat așa tocmai ca să reziste cât mai bine exploziilor. Capătul celălalt este la o distanță suficient de mare de clădire încât ieșirea să nu fie astupată de resturi din pereții distruși la un eventual bombardament. Doar că...
”Aici e ieșirea, doar că e blocată…”.
Epopeea adăpostului care nu putea funcționa din cauza unui metru pătrat de asfalt
Cineva, nu se știe cine sau când, a turnat asfalt peste ieșirea de urgență.
”- Uitați, stâlpul tăiat aici, era aerisire.
- Și ăsta e tăiat?
- Și aici dedesubt, vedeți că e puțin lăsat, e o gură ca o gură de canal care e ieșirea din buncăr, de acolo, exact aici”.
Vorbim de o bucată de doar 1 (un) metru pătrat de asfalt care trebuie dat la o parte.
”Nu, nu s-a luat nicio măsură, nu știu ce să fac”.
Încă din 2022, atât Primăria Capitalei, de care ține teatrul, cât și primăria de sector unde se află clădirea au fost notificate atât de teatru, cât și de publicația Buletin de București. Timp de 3 ani nu s-a întâmplat nimic.
” - Mi se pare așa ciudat că totuși de atâția ani, e o chestie atât de simplă să desfunzi acolo, să vină cineva de la Administrația Străzilor să decupeze și să elibereze...
- Nu, nu e simplu, să știți.
- De ce?
- O să vedeți că nu este simplu”.
În aprilie, l-am chemat la fața locului pe purtătorul de cuvânt al Primăriei Sectorului 3, care a venit însoțit cu colegii de la Administrația Străzilor.
”Bogdan Cotigă, purtător de cuvânt Primăria Sectorului 3: Deci, cumva aici trebuie să facilităm accesul, e bine că nu s-a întâmplat nimic în perioada aceasta.
- Și cât o să…
- Nu știu, o să dureze un timp, n-am cum să fac eu estimările astea. Dar ideea este că e clar că e posibil să se facă ceva, orice se poate face pe lumea asta”.
Orice se poate face pe lumea asta, mai puțin o ieșire de urgență pe Strada Strehaia, colț cu Iuliu Barasch. Ne-am întors 5 luni mai târziu.
”Reporter: Ne-am văzut ultima dată în aprilie, acum suntem în septembrie. Care e situația?
Marian Ancuțescu, director administrativ Teatrul Evreiesc de Stat: Situația este aceeași, n-a mai venit nimeni, decât ultima persoană care a întrebat sunteți dumneavoastră și ați adus și un reprezentant de la Sectorul 3”.
Îl sunăm din nou pe purtătorul de cuvânt de la Sectorul 3. Acesta susține că au avut nevoie de 5 luni ca să verifice că strada e a lor și nu a Primăriei Capitalei.
”Bogdan Cotigă, purtător de cuvânt Primăria Sectorului 3: Motivul întârzierii acestei lucrări care va începe săptămâna viitoare este simplul fapt că colegii mei nu știau că această stradă ... considerau că este în administrarea PMB. Săptămâna viitoare vom începe lucrările acolo. O extindere pentru a putea decoperta respectiva gură de intrare și de ieșire din adăpostul respectiv”.
5 luni și o săptâmână mai târziu înregistrăm o mică victorie. Muncitorii primăriei s-au mobilizat în sfârșit și au reparat ieșirea de urgență.
1.300 din cele 5.000 de adăposturi la nivel național se află în București. În ele încap 230.000 de persoane. Numărul lor ar trebuie să fie mult mai mare. Primăria Sectorului 1, de exemplu, a investit peste 10 milioane de euro în 2012 pentru modernizarea Pieței Amzei. Însă parcarea de la subsol se inundă și nu a fost folosită niciodată.
”Da, din cauza instalației pluviale... avem o mică problemă și ... Aici e adăpostul, are 106 metri”.
În adăpost s-au investit zeci de mii de euro în sisteme electrice și de ventilație.
”- Noi nu știm exact să vă explicăm ce și cum funcționează.
- Asta știm dacă funcționează?
- Din câte știm nu, doar așa din auzite, că nu funcționează.
- E trecut pe lista locurile unde se poate adăposti lumea?
- Da, este luat în evidență. E luat în evidență la Apărarea Civilă.
- 10 ani de zile nu a funcționat niciodată.
- Lumina, măcar becurile se aprind?
- Se aprind, dar nu știm din care tablou.
- Tabloul funcționează sau nu?
- Nu cred, eu am dat de alea, dar oricum, degeaba dau...”.
Din lăcomie, constructorii români transformă adăposturile obligatorii ale blocurilor în parcări
Un buncăr pentru 100 de persoane trebuie să aibă cel puțin 100 de metri pătrați. Pe aceeași suprafață pot intra 50 de locuri de parcare. La 15.000 de euro locul, acestea i-ar aduce dezvoltatorului încasări de 750.000 de euro.
Legislația de la noi a fost făcută de așa natură, încât eludarea să fie o joacă de copii. De multe ori, primariile uită, între ghilimele, să le ceară dezvoltatorilor să obțină aviz de la ISU la faza de proiect.
”Francisc Senzacoi, șef serviciu Control la Dezastre IGSU: Din dorința de ajuta, cu ghilimelele de rigoare, nu au solicitat aceste adăposturi de protecție civila pentru avizare. Asta ce înseamnă: că acea documentație de locuință…
- Nu ajungea niciodată la IGSU.
- Niciodată la ISU. Neajungând la ISU, nici nu știm cât de multe construcții de locuințe care au subsol după anul 2005 au fost realizate fără aceste adăposturi de protecție civilă.
- Deși ar fi trebuit să aibă?
- Deși ar fi trebuit să aibă. Deși, informația, dacă ajungea în sfera noastră, cu siguranță verificam stadiul îndeplinirii”.
În alte situații, adăpostul apare pe hârtiile avizate de ISU, dar lipsește în realitate.
”- La faza de proiect totul frumos, avea totul.
- El pe hârtie trebuia să aibă adăpost.
- Dar în realitate, în execuție, se confirmă faptul că nu mai făcea.
- Păi, și cum putea să își ia recepția finală?
- Pentru că la recepția finală inspectoratele pentru situații de urgență nu participă. Scăparea e că în legislația în ceea ce privește regulamentul de receptie a lucrărilor de constructii nu este specificat cu subiect și predicat că se face recepția pentru protecția civilă.
- Ce mecanisme aveți la îndemână într-o situație d-asta, în care ați constatat că i-ați dat dezvoltatorului X semnătura să-și facă adăpost și nu l-a făcut?
- O sancțiune.
- Cât?
- 500 de lei.
- Atât?
- Da.
- Și el după aia poate să-și vadă de treabă?
- Nu că poate…nu mai am ce să-i fac. Eu legal, n-am cum să-i impun să mai realizeze acest adăpost”.
Raed Arafat, secretar de stat Ministerul Afacerilor Interne: ”La acest moment asta este și din păcate aici este problema. Amenda e prea mică ca să facă pe cineva să pună un adăpost la punct”.
Poate e greu de crezut, dar în 2025 lucrăm după norme din 1999 și după o Strategie Națională de Protecție Civilă din 2005 care prevede că probabilitatea apariției unei amenințări militare majore la adresa securității sale este minimă.
Csongor Attila Dezso, consilier de conturi: ”În această strategie nici măcar n-a fost inclus ceva care să protejeze populația în caz de conflict armat. La granița noastră a apărut conflictul și dronele și s-a pus această problemă că s-ar putea să avem și noi un eventual atac aerian și nu știm ce să facem cu populația”.
Cele mai bune adăposturi din țară sunt în metroul din București
În Kiev, familiile s-au adăpostit în stațiile de metrou în timpul bombardamentelor. Și în București, ca în alte capitale europene, stațiile de metrou fac parte din sistemul național de adăpostire.
”Reporter: Care-i ușa de etanșare?
Valentin Neagu, inginer Metrorex: Aceasta. V-am spus că ați trecut de atâtea ori pe lângă ea și n-ați observat-o. Este într-o siguranță, fixată într-un zăvor fix și în caz de ceva se închide și se etanșează ermetic, practic durează un minut.
Reporter: Toate stațiile de pe magistrala asta au uși d-astea?
Valentin Neagu: Da, toate pe tronsoane”.
Valentin Neagu este inginer în Compartimentul de Situații de Urgență de la Metrorex. Spune că, la nevoie, metroul bucureștean poate primi 168.000 de persoane în cele 64 de stații.
Valentin Neagu, inginer Metrorex: ”În fiecare stație trebuie să asigure condițiile pentru supraviețuire. Pe magistralele noi fiecare stație are sisteme moderne anti-incendiu, iar în tunel sunt hidranți la fiecare 50 de metri”.
Valentin Neagu, inginer Metrorex: ”Noi avem sursă autonomă de apă. Puțuri de mare adâncime, sursă proprie. Avem un bazin de rezervă, folosit pentru incendiu”.
Fiecare stație are în spate o adevărată uzină. De la generatoare și transformatoare electrice, până la un uriaș sistem de filtrare a aerului.
”Valentin Neagu, inginer Metrorex: Acesta e centrala de ventilație care asigură microclimatul. Elimină aerul sau trage aer de afară. Și acestea sunt atenuatoare de zgomot.
- Ce zgomot?
- Imediat, o să vă spun. Aici sunt filtrele de apă, avem o peliculă de apă care curge tot timpul și aerul de afară vine filtrat, ca să nu intre cu particule”.
Magistralele vechi, construite în timpul Războiului Rece, au fost proiectate să aibă inclusiv rol antiatomic. Însă ușile uriașe n-au mai fost folosite de atât de mult timp, încât nimeni nu mai știe dacă se mai pot închide sau nu. Oficial, sunt în conservare.
Valentin Neagu, inginer Metrorex: ”Departamentul pentru Situații de Urgență a creat o aplicație cu ajutorul căreia oricine poate găsi de pe telefon cel mai apropiat adăpost”.
Raed Arafat, șeful DSU: ”Adăposturi de protecție civilă, uitați-vă: adăposturile. Fiecare punct reprezintă un număr de adăposturi. Noi în mod normal aceste adăposturi le actualizăm pe măsură ce se identifică noi adăposturi”.
Doar că, după 3 ani de război la graniță, statul român încă nu are o evidență clară asupra câtor adăposturi are, cine le poate folosi și în ce stare sunt.
Cel mai mare adăpost din București ar trebui să fie public, dar e ținut la secret de Ministerul Transporturilor
În București, de exemplu, cel mai mare adăpost care apare pe harta ISU se află sub Palatul CFR, sediul Ministerului Transporturilor. În raportul de anul acesta Curtea de Conturi l-a dat ca exemplu de "așa, nu!".
Corespondent ProTV: ”Ar trebui să adăpostească 1.800 de persoane. Am vrut să filmăm în el, însă cei de la minister nu ne-au permis, ne-au spus că este secret”.
Reprezentanții ministerului ne-au transmis că adăpostul are regim juridic special, că intră sub protecția informațiilor clasificate și că nu este destinat oamenilor de rând.
”Reporter: Mi-au spus că "noi avem adăpost, dar nu e pentru populație", le zic ”păi, cum, că e pe lista ISU și e pe hartă”…
Raed Arafat, secretar de stat Ministerul Afacerilor Interne: Nu există! Dacă există adăpost, adăpostul cu excepția unor zone care sunt militare sau așa, dacă este un adăpost și populația din jur n-are unde să se adăpostească, cu cât adăpostul are spații, atunci populația ajunge acolo”.
Tot pe harta ISU, găsim și sediul Autorității Vamale din Tulcea. În aprilie, Vama ne-a transmis că sediul este în curs de reabilitare și că accesul în incintă este restricționat din motive de securitate. Ne-am întors în august și am primit același răspuns. În realitate, clădirea este părăsită. Sediul este în zona frecventată de turiști străini.
Ștefan Ilie, primarul Municipiului Tulcea: ”Ei când văd că e recomandat să te adăpostești în astfel de adăpost, încep să sune. Sună la 112 și întreabă unde este adăpostul”.
Deocamdată, ISU a pus pe hartă toate adăposturile. Și pe cele operaționale și pe cele neoperaționale.
Francisc Senzacoi, șef serviciu Control la Dezastre IGSU: ”Neoperativ înseamnă că are de la mici deficiențe, spre exemplu instalație electrică nefuncțională sau toaleta nu e în regulă sau conducte care trec prin adăpost, până la alea care sunt complet inundate de apă. Prin urmare, acum avem în plan o repartizare sau o împărțire pe criterii, astfel încât să avem o situație mai clară, ca să știm concret care sunt alea care nu pot fi utilizate deloc”.
Sursa: Pro TV
Etichete: razboi, bucuresti, metrou, ministerul transporturilor, pregatiri, adaposturi protectie civila, secret,
Dată publicare:
28-09-2025 18:34
