După ei, potopul. Lucrările de apărare împotriva inundațiilor bat pasul pe loc, de un an. 400 de milioane de euro, pierduți
”După ei, potopul”- partea I. Trăim vremuri în care fiecare ploaie mai serioasă se transformă într-o calamitate de proporții istorice, care aduce cu ea aceeași întrebare: de ce nu am fost în stare să prevenim pierderile de vieți și pagubele?
Răspunsul, de data asta, valorează aproape 400 de milioane de euro, bani europeni pe care îi puteam lua prin PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), dar pe care autoritățile noastre i-au pierdut. Astfel, nu se fac lucrări vitale, deși avem peste 500 de zone cu risc semnificativ de inundații.
Inundați de promisiuni, dar nu de soluții
România este la fel de bogată în ape pe cât este de săracă în investiții pentru prevenirea inundațiilor. Avem un bazin hidrografic de aproape 250.000 de kilometri pătrați, unul dintre cele mai mari din Europa, ceea ce ne face extrem de vulnerabili în fața inundațiilor frecvente, care aduc cu ele pierderi de vieți, distrugeri impresionante și pagube de miliarde de lei.
Deși avem periodic calamități, autoritățile nu prioritizează gestionarea riscului la inundații: lipsesc investițiile vitale în baraje, diguri și lucrări serioase de decolmatare.
Rareș Năstase, corespondent PROTV: „Suntem inundați de promisiuni, dar nu s-a făcut mai nimic. Dar dacă vă spun că Uniunea Europeană ne dă aproape 400 de milioane de euro prin PNRR pentru astfel de proiecte, dar fondurile rămân nefolosite, iar prevenirea inundațiilor este tratată superficial?”
Diana Buzoianu, ministrul Mediului: „Zero la sută, stadiul de execuție, zero la sută.”
Emil Dragomir, primar Slobozia Conachi: „Lucrul ăsta nu-l înțeleg, ți se bagă bani în buzunar și nu-i iei.”
Banii alocați prin PNRR ar putea contribui decisiv la construirea sistemelor de protecție.
Rareș Năstase, corespondent PROTV: „Cam acesta e ritmul în care s-au făcut protecțiile, cred ca acest melc merge mai repede decât s-au reparat si construit diguri maluri, bazine.”
Tragedia a ajuns să fie tratată ca normalitate, deși România are în prezent peste 500 de zone cu risc potențial semnificativ de inundații. În astfel de locuri, media anuală ajunge la 8 decese, așa că avem 251 de victime din 2.000 până în prezent. Pagubele se ridică la 140 de milioane de euro anual.
Relu Adam, director ABA Siret: „Gospodărirea apelor, cu asta ne ocupăm, e obiectul nostru de activitate. Da, dar când vin viiturile, gospodărirea apelor nu se mai vede. Ce pot să spun, poate nu suntem noi foarte vizualizați.”
Rareș Năstase, corespondent PROTV: „Așa arată bani îngropați la propriu, saci, maluri de pamânt, eternele cârpeli, masuri temporare care devin permanente”.
„Ce dezastru ar fi dacă mai vine încă o inundație”
În septembrie 2024, ciclonul „Boris” a lovit județul Galați. Din 28 de localități au fost evacuați sute de oameni, iar viitura a luat șapte vieți. Printre comunele cele mai afectate se numără Pechea, Slobozia Conachi, Drăgușeni și Costache Negri.
Viiturile au fost provocate de acumularea rapidă de apă, care a făcut ca pârâurile Geru și Suhurlui să iasă din matcă. Autoritățile au amenajat rapid tabere modulare pentru sinistrați, au oferit containere metalice pentru locuit și au alocat fonduri pe final de an, pentru despăgubiri.
Ca la fiecare astfel de calamitate, se pun la bătaie bani mulți din fondul de rezervă. Pentru apărarea la inundații, însă, „plouă cu ridicări din umeri”.
Emil Dragomir, primar Slobozia Conachi: „Imediat după inundațiile din septembrie, am făcut o adresă către Apele Române și Consiliul Județean ca să vină să rezolve și să repare aceste diguri… în momentul de față nu știu ce să vă zic, am drumuri, am asfalt rupt.”
Am mers în această vară la Slobozia Conachi, unde edilul ne-a arătat locuri în care viitura a spart diguri și nimeni nu a mai investit un leu pentru refacerea lor.
Emil Dragomir, primar Slobozia Conachi: „Vă dați seama ce dezastru ar fi dacă mai vine încă o inundație.”
Localnică: „Ce facem noi dacă mai vine o dată apa?”
Emil Dragomir, primar Slobozia Conachi: „În momentul când a ajuns la 80 de litri pe metrul pătrat, sunt șanse mari să fim din nou inundați.”
La începutul verii, cei de la Apele Române din regiune au recunoscut că bugetul pentru anul în curs, din care trecuse aproape jumătate, nici măcar nu era aprobat. Au acuzat blocajul birocratic, deși bugetul era indispensabil pentru lucrări de prevenție. Prefectura și Consiliul Județean au trimis la București, la sediul central, o hârtie prin care au cerut aprobarea bugetului pentru administrația bazinală Prut-Bârlad, care are în administrare respectivele zone din Galați. Într-un târziu a venit și vestea că o firmă poate începe lucrările.
Andreea Poenaru, purtător de cuvânt ABA Prut-Bârlad: „Administraţia a semnat contractual pentru servicii de proiectare pentru decolmatări”
Localnică: „S-au mai făcut decolmatări înainte de ultima inundaţie, aceeaşi decolmatare s-a făcut.”
Problemele localnicilor
La Slobozia Conachi, o firmă angajată de Apele Române a pietruit malurile doar pe sub un pod și a ridicat digurile de pământ, pe lungimea satului.
Localnicii și edilul lor se plâng că nu se face o regularizare serioasă a cursului apei. Adică nu se armează digurile pe distanțe mai mari și nu sunt atenuate curbele cursului de apă. Oamenilor li s-a cerut să accepte să cedeze terenuri, pentru ca întreg cursul de apă să fie regularizat și modificat. Pe acest fond, sătenii ajung la certuri.
O asemenea discuție a avut loc între un localnic care a avut toată gospodăria inundată, pentru că este chiar în locul unde albia râului face un cot, și un alt consătean. Primul e foc şi pară pe cel din urmă, pentru că nu ar vrea să renunțe la o limbă de pământ, de pe celălalt mal. Dacă ar ceda respectiva suprafață, ar putea fi lărgită albia râului și modificat cursul apei, ca viiturile viitoare să nu mai ajungă în zona unde are casa primul localnic.
Deși a fost o vară toridă, nici acum, după un an, nu li s-a uscat pământul din casă. Au pus cartoane pe sub covoare, în speranța că nu vor trage direct în plămâni mâzga și mucegaiul produse de solul umed.
Oamenii sunt lăsați să se descurce cum pot. Un bărbat, a cărui gospodărie a fost sub ape, anul trecut, acum și-a construit un zid de jur împrejurul curții. Speră că dacă vin apele, noul brâu de ciment îi va fi de folos.
Reporter: Când aţi terminat?
Localnic: „Sâmbătă”.
Reporter: Şi cât v-a costat?
Localnic: „270 milioane lei vechi.”
A lucrat și el, în timpul liber, la construcția din jurul gospodăriei, alături de muncitori angajați. Dar nu a mai avut timp să își scoată și mâlul din casă, iar casa a început să se lase.
Rareș Năstase, corespondent PROTV: „Până şi postul de poliţie încă poartă urmele inundaţiilor, apa până aici a fost.”
La Pechea, abia în această vară, adică la un an distanță, au început lucrările de decolmatare a albiilor de râu care s-au revărsat în septembrie 2024. Primarul spune că de câte ori a solicitat la Apele Române să se apuce de treabă, i s-a invocat lipsa fondurilor.
Mihăiță Măncilă, primar Pechea: „Dacă nu se vor face diguri în câmp să se oprească apa în câmp, nu vom rezolva problema.”
În toate cele șapte localități gălățene afectate de inundații peisajul poartă și azi urmele produse de viituri. Case încă nereparate, multe fără pereți, dar și oameni care se gândesc cu groază la ce se va întâmpla dacă vine o nouă viitură. Aceste comunități sunt și mai expuse, din moment ce digurile sparte anul trecut așa au rămas pe poziție.
Emil Dragomir, primar Slobozia Conachi: „Aici vorbim de siguranţa oamenilor, au murit aici șapte persoane.”
Toate guvernele care se perindă pe la conducerea ţării nu aduc decât noi valuri de demagogie.
