Combinații cu pădurile din ariile protejate ale României. Cum se defrișează masiv sub paravanul unor tăieri accidentale
„Rezervații pentru combinații”, partea I. România are nevoie de zone naturale strict protejate. Totuși, este un măcel în ariile protejate și parcurile naționale.
De trei decenii, se taie copaci sub forma unui management durabil. Rămâne însă și un dram de zone unde legea și directivele europene nu permit deloc intervenții. Comisia Europeană ne cere să mărim suprafața ultimei redute de biodiversitate până la 10%, din teritoriul României, față de 1,6%. O sută de experți fac acum un inventar.
România s-a angajat să transforme 10% din teritoriul său în zone de protecție strictă — fără tăieri, fără construcții, fără intervenții umane intruzive.
Concret, autoritățile ar trebui să identifice suprafețe care să însumeze până la 2,3 milioane de hectare, din cele peste 23 ale țării.
Demersul poate fi considerat cea mai ambițioasă promisiune de mediu a țării, din ultimii 30 de ani. Statul român poate arăta Europei că are un interes real să își conserve un patrimoniu verde, de invidiat. O șansă prin care să punem cu adevărat în ordine în modul cum se face protecția naturii.
Corespondent PRO TV: „Aici este un molid. Aici un altul. Singura vină a acestor conifere este că se află pe o vale de unde se taie masiv sub paravanul unor tăieri accidentale. Ei bine, vorbim de arbori adulți, arbori care au mare valoare pentru această zonă, păduri întregi, arbori care nu doar că fac umbră și protejează sub ei un întreg ecosistem ori... Pur și simplu, după ce au dispărut, au rămas acești versanți goi aceste zone în care mai greu poate fi conceput că se va face regenerare, că locul va căpăta aceeași valoare anterioară și suntem într-o rezervație naturală. Suntem într-o zonă care teoretic are protecție”.
Teoretic avem vaste zone protejate, practic se intervine masiv în ele. Prin multe portițe și tertipuri. Jaful are loc mai ales sus în munți, unde versanții sunt un veritabil teatru de ostilități. Peste tăierile de pădure vine antropizarea - omul perturbă tot mai multe habitate valoroase. E un război de mediu cu victime sigure și autori pierduți prin anchete fără rezultate. Arii protejate, rezervaţii, parcuri naţionale, dar și naturale, sau zone aflate în patrimoniul UNESCO, toate au o protecție mai mult pe hârtie.
Ne lăudăm cu păduri virgine, cursuri de apă, zone umede, pășuni cu arbori seculari. Sunt locuri vitale pentru biodiversitate, dar și pentru adaptarea și apărarea la schimbările climatice.
prof. univ. dr. Laszlo Rakosy, expert în biodiversitate: „Avem o biodiversitate unică în Europa, pădurile virgine. Viața cum a fost înainte de intervențiile umane. Aici vin și străinii să studieze cum trebuie să se facă o silvicultură a viitorului. Ochii Europei se îndreaptă asupra acestor păduri”.
În mediul ce trebuie protejat trăiesc oameni. Și nu puțini.
Ioan Bărgăoanu, primar Recea: Din punctul meu de vedere mi se pare o aberație. Avem lemn de dat la oameni, suntem în zona rurală de munte.
Ioan Monița, primar Romuli: Păi să vină la noi să ne ia pădurile și să nu ne despăgubească cu nimic?
Tibor Hartel, ecologist: Risipim ce avem, tăiem păduri și nici nu ne alegem cu nimic, inundațiile ajung la oameni și bani merg în alte părți, asta e problema cu corupția.
Noul inventar va conține perimetre identificate în toate regiunile, cu titulatura de ZPS, adică zone cu protecție strictă. Ministerul Mediului a angajat trei firme, prin licitație publică, pentru stabilirea suprafețelor, iar cei care fac studiul au avut la dispoziție doi ani să le identifice. Pe teren, dar și din birou. Însă, regulile s-au schimbat din mers, metodologia s-a modificat, iar colaborarea specialiștilor implicați în proiect, cu instituțiile statului și cu autoritățile locale și județene se lovește de bariere. Termenul pentru finalizarea proiectului este luna decembrie și deși mai este foarte puțin timp, întreg demersul pare deja ciuntit de interese, de mafia gulerelor verzi și al dezvoltatorilor care pare că vor să mute atenția de la codri verzi și de la habitate naturale unice.
Valea Vâlsanului, județul Argeș. Arie protejată de interes național! Aici, în scripte, e dublă protecție – este și rezervație, pe 10.000 de hectare de versanți așezați de-a lungul râului cu același nume, dar zona face parte și din aria protejată Munții Făgăraș - sit Natura 2000. În povestea cu natură și pădure, ambele umbrele de protecție nu fac nici cât un bob de neghină în fața intervențiilor derulate în zonă.
De 4 ani aici se taie vertiginous, iar zona munților Făgăraș este în procedură de infringement al Comisiei Europene, împotriva Ministerului Mediului, la sesizarea unor asociații de mediu. Toate tăierile se fac însă legal, exploatările trebuie să îmbrace diverse forme de legalitate, altfel n-ar fi posibile.
Ion Holban este expert ecolog.
Ion Holban, ecolog: „Aici în spate e metoda accidentalelor de la Romsilva și dincolo la private. Întâi a tăiat statul și apoi privații dacă au văzut că se poate au tăiat și ei, doborâturi, accidentale au invocate și o insectă... aici avem 20 de locuri în care se taie, doar versantul ăsta”.
Ion Holban este unul dintre cei peste 100 de specialiști cooptați în proiectul de identificare a zonelor cu protecție strictă, derulat cu ministerul mediului.
Știe foarte bine zona Munților Făgăraș, atât pe partea de sud – județele Vâlcea și Argeș, cât și nordul lor, în Sibiu și Brașov. Străbate de mulți ani aceste zone, le cartografiază și le studiază, și descrie un adevărat măcel în păduri mixte, cu brad și molid dar și cu fagi impunători. Fix pe partea opusă Văii Vâlsanului, în zona Dejani, la doi pași de orașul Făgăraș, au avut anul trecut loc tăieri masive, și toate intervențiile au fost acoperite cu acte doveditoare.
La Recea, edilul confirmă că primăria deține terenul unde s-a tăiat anul trecut și deși e un loc cu dublă protecție, fiind practic la suprapunerea a două arii protejate, exploatarea s-a făcut legal, prin intermediul Ocolului Silvic din zonă, care a angajat o firmă.
Ioan Bârgoanu, primar Recea: „Noi am tăiat da, facem și vânzare și dam și lemn de foc pentru oameni. Avem cu ocolul contract de administrare”.
România s-a angajat în cadrul Strategiei Europene pentru Biodiversitate 2030 să aibă 30% din suprafață într-un regim de arie protejată, față de 24%, cât are în prezent. Iar o zecime din întreg teritoriul, să fie protejat integral, strict, dar fără să fie neapărat din cele 30 de procente, deși așa pare firesc.
Ministerul Mediului a accesat fonduri prin PNRR, bugetul e de 20 de milioane de lei, nerambursabili,. Adică 4 milioane de euro, pe care îi încasează consorțiul celor trei societăți, care lucrează la inventar. Beneficiarii contractului, la rândul lor, declară că au semnat parteneriate cu peste 100 de experți, de la biologi, ecologi, geografi și mulți alți specialiști de mediu.
Alma Nicolin, expert biodiversitate: „Sunt ultima redută de biodiversitate, ultima noastră speranță că se mai poate face ceva”.
Ion Holban: „România e binecuvântată cu atâtea zone sălbatice, poți face și conservare și exploatare. La câtă pădure avem și ce zone putem avea lejer și 10% zone cu regim strict”.
Discuția e oprită brusc de sunetul unui TAF, un utilaj forestier care coboară la vale, cu multe trunchiuri legate după el.
Șoferul n-a pornit, pentru că prezența noastră ar fi impus schimbarea documentelor de însoțire a transportului, susține ecologul Ion Hoban. Ulterior, verificările în aplicația Inspectorul Pădurii arată că tăierile de unde coborâse echipa TAF-ul aveau autorizații mai vechi, expirate, adică lemnul ar fi tăiat și coborât ilegal, dacă se face în afara perioadei avizate. Ion Hoban ne-a comunicat că a sesizat Garda Forestieră, chiar dacă în programul SUMAL, cel cu camionul a declarat că transporta lemn din altă zonă cu autorizație valabilă, iar în lipsa unui flagrant, orice hoție e greu de dovedit.
Ion Holban: „Uite se vede ca a fost tras, se vede pământul pe trunchiuri – a acum tăiat, se vede că are seva asta lipicioasă...”
Pentru pădurile rămase în picioare aici ar mai fi o șansă. Prin proiectul derulat în prezent, cu ministerul mediului, toată Valea Vâlsanului a fost propusă să devină zonă cu protecție strictă, după cum confirmă Emil Burdușel și Ana Corpade, acționari în firmele care se ocupă de inventarul ZPS.
