Cum a reușit o companie turcească cu legături rusești să intre în piața românească a bitumului și să acceseze fonduri publice
„Afacerile românești cu damf rusesc”, partea a III-a. Banii de la Uniunea Europeană ar trebui să ne întărească rapid capacitatea de reacție, dar și independența față de afacerile din spațiul ex- sovietic.
Totuși, pentru unii oameni de afaceri, banii par mai importanți decât geopolitica. Dar nu este singura întălnire suspectă din apele românești. Aceiași navă Akar West, rezidentă în portul rusesc Novorossysk are o operațiune de transbordare în proximitatea țărmului românesc cu alt tanc petrolier, Zambra.
Zambra este astăzi sub pavilion Panama și se află și ea pe lista de sancțiuni internaționale.
Asta se întâmpla în decembrie. În decembrie 2024 apare Zambra. Apare Akar West. Se pare că aici e un triunghi al Bermudelor de România.
Se pregătește un al 19-lea pachet de sancțiuni internaționale împotriva Rusiei care vă conține și măsuri împotriva celor care fac tranzacții cu petrolierele din flota fantoma.
Tom Keatinge, directorul pentru Finanțe și Securitate, RUSI: „Da, ei bine, este important ca cetățenii să înțeleagă de ce sunt folosite sancțiunile împotriva Rusiei. Și este foarte simplu. Rusia are nevoie de bani pentru a-și finanța războiul din Ucraina. Strânge acești bani, în special, prin vânzarea de petrol și gaze. Și dacă putem reduce suma de bani pe care Rusia o strânge prin vânzarea de petrol și gaze, reducem banii pe care îi pot cheltui pe drone, rachete și tancuri pentru războiul Kremlinului din Ucraina. În esență, despre asta este vorba. În același timp, trebuie să ne asigurăm că Rusia nu poate accesa tehnologia de care are nevoie pentru războiul său”.
Sancțiunile UE împotriva Rusiei
România continuă lucrările de extindere a bazei militare de la Mihail Kogălniceanu, uriașul proiect de 2,5 miliarde de euro urmând să fie finalizat până în anul 2040 și va deveni un cea mai mare concentrare de soldați din Europa de Est, cu mii de soldați din statele aliate. Baza de la Kogălniceanu este legată strategic și logistic de portul Constanța. Acestea au fost vizitate de președinta Comisiei Europene care a acceptat să răspundă întrebărilor „România, te iubesc”.
A existat un val de sancțiuni împotriva mașinăriei de război rusească. 18 valuri de sancțiuni, au fost efecte cu impact real sau Rusia reușește să le evite cu parteneriate economice cu parteneri locali
Ursula von der Leyen, președinte Comisia Europeană: „Analiza noastră economică este clară: sancțiunile au afectat sever economia Rusiei. Dobânzile au ajuns la 20 la sută, dacă ne uităm la inflație a ajuns la 10 la sută. Când vorbim direct cu partenerii care au comunicare cu Rusia, ei spun că principala îngrijorare a Rusiei este să scape de sancțiuni. La orice negociere ne angajăm, principala cerere a Rusiei este să scape de sancțiuni. Este evident că sancțiunile „mușcă" cu adevărat dacă sunt în capătul listei de care rușii vor să scape. Deci este un instrument eficient pentru presiunea economică de aceea lucrăm la cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni”.
Am pus întrebarea și președintelui României: Ce părere aveți despre entitățile economice chiar rusești care fac jocuri economice poate chiar în portul Constanța?
Nicusor Dan, președintele României: „Trebuie doar ca instituțiile statului să ne informeze asupra lor”.
Tom Keatinge, directorul pentru Finanțe și Securitate, RUSI : „Ceea ce ni s-a părut interesant în România a fost că România făcea ceea ce trebuia să facă, dar nu simțeam că există aceeași urgență ca în țările baltice, ca în Cehia, ca în Polonia. Dar practic, România se târăște pe burtă și ține capul plecat, dar speră că nimeni nu observă. Când am auzit această afirmație, m-am gândit că aceasta este descrierea perfectă a României când vine vorba de problema sancțiunilor împotriva Rusiei”.
La nivelul guvernului există o Comisie interinstitutionala condusă de cancelaria Primului Ministru care ar trebui să vegheze la aplicarea sancțiunilor internaționale împotriva Rusiei.
La solicitările Știrile ProTV pentru un interviu filmat despre modul în care România aplica aceste sancțiuni, nu s-a primit niciun răspuns
Începând cu anul trecut este al 7-lea transport cu bitum care vine aici în portul Midia, transporturi care vin din zona Orientului Mijlociu aduse de Guvern, o companie turcească cu legături suspecte, conexiuni ciudate cu entități economice rusești.
Navele care fac tranzacții ciudate în apele românești aparțin companiei Güven Asfalt. Nu sunt singurele legături pe care compania turcească le are cu spațiul ex sovietic. Güven Asfalt România a fost înființată în septembrie 2022, asociații inițiali fiind doi turci și o firmă din țara-mamă.
Adrian Dorogan, analist specializat în sancțiunile împotriva Rusiei: „Este o companie turcească care are niște schimbări în acționariat și în structura corporației foarte interesante. De când a intrat pe piața românească și e foarte interesant metoda pe care au abordat-o. Asfalt a preluat 1 depozit la Florești de la o companie care se numește Bitum Logistic”.
Ce firme încasează bani
În aprilie 2023, atât Hayrettin Coșkun, cât și Gürkan Dölekli au transferat gratuit din acțiunile lor, către Matei Costin Ionescu, respectiv Grigore Cechină, cunoscuți pe piață ca intermediari în comerțul cu produse petroliere. Ulterior, în aprilie 2024, Guven Asfalt Petrol a răscumpărat acțiunile celor două persoane fizice pentru sume de 300.000 de euro și, respectiv, 1,1 milioane.
Güven Asfalt pare a avea un apetit pentru gestionarea afacerii prin intermediul rețelelor „subterane" de persoane conectate la autoritățile locale și la mediul de afaceri atât din România, cât și din Republica Moldova cu conexiuni rusești.
Grigore Cechină, originar din Republica Moldova, a fost cercetat penal pentru evaziune fiscală, în dosarul „Motorina”, dar și în alte afaceri controversate. Este unic acționar al Bitum Logistic, companie care apare ca unul dintre furnizorii de motorină ai regimului pro-rus de la Tiraspol.
Adrian Dorogan, analist specializat în sancțiunile împotriva Rusiei: „Bitum Logistic este o firmă destul de cunoscută ca parteneră a Transnistriei. A livrat către Sheriff Tiraspol 533 de tone. Ei au conexiune în spațiul ex sovietic și în special în zona cu miros a FSB. Grigore Chechină a fost partener și este relaționat cu niște persoane care sunt conectate direct la șef, respectiv Antonov Badukov. Fiind un personaj despre care se bănuia că este agent FSB”.
În trecut, Cechină a fost asociat cu cetățenii ruși Andrey Antonov și Igor Bandukov în Rus Petrol Grup. Gruparea moldo-rusă din jurul afacerii cu bitum este ramnificată. În Turcia, acționarii companiei Güven au fost implicați în mai multe scandaluri de corupție.
Până în 2023 existau două terminale autorizate pentru bitum la Marea Neagră – Tans Bitum în Mangalia și Bit Holder în portul Constanța, controlate de familia unui om de afaceri conectat la comerțul exterior dinainte de 1989, Vasile Paraschiv, astăzi decedat.
Au existat acuzații de monopol împotriva grupului de firme care își impunea prețul la bitumul adus cu vaporul, dar care au retehnologizat terminalul vechi proiectat în anii 90.
Ana Fulop - reprezentantă operator terminal Bitum: „S-a pus vreodată problema că sunteți cumva din punct de vedere concurențial, un monopol nu s-a pus pentru că se cunoștea în terminalul de la Mangalia. A fost construit în 1997, Bihor era operat. Terminalul de la Mangalia, iar CNAPM cunoștea faptul că noi operam BITUM în România prin acel terminal și nu a existat niciun impediment. Avem o felie de 20 și ceva la 20 și ceva la sută din piață. Consistent nu spunem nu, dar de aici și până la a crea monopol și a ignora ceilalți participanți la piață. Eu cred că nu este cazul”.
Inițial, turcii au apelat la Gruparea Vameșilor cunoscută în portul Constanța. Câțiva dintre membri acesteia sunt astăzi cercetați de DNA în dosarul „Portul” pentru fapte de corupție, dosar pe care vi l-am prezentat într-o alta ediție la „România, te iubesc".
Prin strategia lor de a extinde afacerea prin intermediari puternici, Güven a angajat Sea Container pentru a furniza servicii de transport maritim pentru Bitum. Gruparea Vameșilor din Constanța a apelat la influența pe care o dețin în administrația portului pentru a aduce bitum turcesc și a-l descărca cu o instalație improvizată.
Tot cu ajutorul „vameșilor", turcii au căutat un alt loc pentru descărcarea bitumului. Compania turcească nu a răspuns solicitării noastre pentru un interviu filmat în legătură cu afacerile controversate pe care le derulează.
Partenerul turcilor de la Güven la malul mării a devenit Daniel Constantin Moraru, cel care a activat pentru o perioada ca lider AUR Constanța. Personaj discret și influent, acesta are afaceri diverse.
Dan Moraru, om de afaceri: „În portul Constanța, în banul 2006, practic. Am achiziționat acțiunile. Prodexport. Prin prodexport, care era acționar majoritar în medie întreprindere, de comerț exterior. Da, fosta întreprindere de comerț exterior prodexport care înainte de 89 era sub apanajul securității”.
Astăzi controlează doi operatori importanți: Midia Internațional și Water Power Energy și a beneficiat tot timpul de cunoștinte bine înfipte.
Ajutoare de stat de la Ministerul Transporturilor
Ministerul Transporturilor derulează două scheme de acordare de ajutoare de stat pentru investiții în suprastructura portuară.
Mircea Burlacu, Federația Națională a Sindicatelor Portuare: „S-a vorbit foarte mult de acest ajutor de stat care a fost gândit de domnul Mândrescu. Foarte posibil, atunci cred că se impune în momentul de față o analiză. O analiză nu numai din partea Ministerului Transportului și din partea altor instituții ale statului. În condițiile în care la momentul aprobării nu vă supărați, dar portul Constanța nu mai era supraaglomerat, nu mai era blocat de mărfurile din Ucraina”.
Fondurile nerambursabile vin de la bugetul României și se duc spre operatori privați. Am încercat să aflăm de la noul ministru al transporturilor care este strategia navală a ministerului și cum controlează investițiilem dar acesta a refuzat ulterior interviul filmat.
Ani de zile domeniul a fost controlat de eminența cenușie a portului – secretarul de stat Bogdan Mîndrescu. Personaj sulfuros, cel poreclit „Vuitton" a „nășit" multe afaceri în port, inclusiv ajutorul de stat dat operatorilor. De câteva zile a fost numit la șefia Aeroporturilor București, instituție pe care a mai condus-o, chiar dacă exista suspiciunea unor probleme de integritate.
Printre cei care au luat bani în port se numără Frial, companie care era deținută de un om de afaceri libanez și care, între timp, a vândut acțiunile grupului Trans Oil controlat de un om de afaceri cu multiple cetenii – Vajha Jhasi. Unul dintre cei mai bogați afaceriști din Republica Moldova, unde avea un pașaport pe numele de Alexander Reznik, acesta are și cetățenie georgiană, americană și...rusă. Aproape 8 milioane de euro fonduri nerambursabile a încasat Frial.
Mihai Teodorescu - director general Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța: „Ghidul și criteriile au fost stabilite la nivelul ministerului prin direcția de specialitate de la nivelul Ministerului Transporturilor. Portul nu a avut nicio implicare. Noi nu ne-am ne-am implicat în acest acest demers. Cu siguranță că am întrebat la un moment dat dacă există niște criterii prin care să se vadă, dacă nu cumva există și entități economice rusești. În aceste programe, dacă nu cumva chiar rușii primesc bani europeni pentru operaționalizarea traficului spre Ucraina. Vă dați seama că îmi depășesc toate competențele funcției, să am cunoștință de așa ceva. Nu am cunoștință la modul cel mai serios”.
Barter Port Operator a accesat 7,4 milioane de euro și este controlată de niște cetîțeni turci, e o firmă apropiată fostului șef al portului, Mircea Banias. Fast Freight, companie controlată de Iulian Nedu, fost partener al Grupării vameșilor și apropiat al familiei Ciolacu a încasat peste 3 milioane de euro. Firmele conduse de Dan Moraru, Midia și Water Power au încasat doar într-un program aproape 18 milioane de euro.
Dan Moraru: „În 2024 ani beneficia de un grant, bănuiesc că fonduri europene, ele au fost gestionate tot de Ministerul Transporturilor de 2 milioane de euro. Investiție realizată în media internațională, unde au fost undeva la 11 companii selectate în 2023. 2024, noiembrie. Am fost, de asemenea, cu 2 companii selectate în procesul de achiziție. Fonduri nu cunosc sursa, dacă sunt europene sau sunt ajutor de stat”.
În urma cu câteva luni a izbucnit un scandal - un ofițer de siguranță de la Administrația Porturilor, avertizor de integritate, a acuzat modul în care se desfășoară activitățile la danele controlate de Moraru. Transbordarea bitumului lichid cu o instalație improvizată printre sacii de azotat de amoniu.
Iulian Șuchea - ofițer siguranță CNAPMC: „Din punctul meu de vedere este mult noaptea minții. Ne expunem unui risc și să ne pierdem o infrastructură. Vieți omenești, nu te joci cu acest azotat de amoniu și cu altele. Care este o combinație letală”.
Dan Moraru: „Nu au fost operate simultan. Niciodată nu au fost 2 nave în facilitatea portuară. Și în al 2-lea rând ele se pot opera în dane diferite, atâta timp cât fluxurile nu se întrepătrund fluxul de transfer logistic”.
Azotat de amoniu depozitat necorespunzător
Explozia din Beirut din 2020 cauzată de azotatul de amoniu depozitat necorespunzător a distrus o mare parte din oraș. Autoritățile noastre par a fi închis ochii – ani de zile controalele nu au sesizat neconformități.
Andrei Corlan, comisar general Garda Națională de Mediu: „Cred că ar fi 1 motiv și pentru ridicarea licenței de operare, adică la baza licenței de operare. E nevoie de niște documente. Este un dialog important. Care sunt motivele în relația dintre operatorul respectiv, autoritatea teritorială pentru protecția mediului, Agenția de mediu, care ar fi corespondența care a dus la concluzia că nu era necesară autorizarea”.
Semne de întrebare se ridică în jurul modului în care s-au dat autorizațiile de mediu la Midia Internațional, autorizații care până în 2022 nici nu au existat.
Mihai Teodorescu, director general Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța: „Mărfurile periculoase, autoritate de control și autorizațiile sunt la ISU și la Agenția de Mediu prin Garda Națională de Mediu, ulterior, ca și control. Dar în același timp, primesc autorizări și de la ANR”.
ISU Dobrogea a hotărât că azotatul de amoniu care a fost depozitat din 2018 pe platformele de la Midia să dispară, dar a fost nevoie de mai multe semnale de alarma.
Cristian Rotaru, ofițer ISU Dobrogea: „Războiul din Ucraina a remodelat dramatic dinamica geopolitică și economică a regiunii Mării Negre. Chiar și într-un scenariu postbelic, reconstruirea infrastructurii logistice a Ucrainei, restabilirea încrederii investitorilor și asigurarea securitățîi transportului maritim va dura ani”.
Dan Moraru: „Suspiciuni la adresa lor, persoanele care au înființat firma în România, inițial legături în spațiul ex sovietic, chiar fețele. Parteneri de afaceri, furnizori în Transnistria de produse petroliere, un regim pe care îl cunoaștem. Asta a fost una din întrebări, nu cumva Midia internațional ia ajutor de stat pentru Ucraina, dar face afaceri cu ruși. Aceeași întrebare vine și momentul în care am văzut navele cu bitum care stau în apele teritoriale românești și fac transport cu nave rusești din flota fantomă. Noi nu avem cunoștință de așa ceva. Pentru că nu avem un serviciu dedicat să urmărească trasabilitatea produsului. Acest atribut îi aparține ANR-ului și vama care verifică documente și mai departe”.
Suntem cu un război sângeros la graniță, dar și un război economic și hibrid în interiorul țării. Slăbiciunea autorităților duce la slăbirea capacităților României de a se apăra împotriva influențelor venite din partea agresorilor. Suntem la răscruce de vremuri și de lumi și trebuie să alegem să ne consolidăm rezistența, să investim în securitate și să protejăm valorile naționale.
Sursa: Pro TV
Etichete: Romania te iubesc, nave, ajutor de stat, autorizatie,
Dată publicare:
21-09-2025 18:45
