Aeroporturi modernizate ”cu dedicație”. Dacă procurorii o dovedesc, România va trebui să restituie zeci de milioane de euro
Proiectele cu fonduri europene aduc valoare în economie și ar trebui să schimbe fața României. Sunt și aeroporturi unde, deși investițiile s-au finalizat la termen, există controale și anchete penale care ar putea duce la pierderea banilor europeni.
Aeroportul din Sibiu și-a triplat suprafața în urma programului de modernizare fâăcut prin fonduri de la POIM, de la Programul Operațional Infrastructura Mare.
54 de milioane de euro au venit din bani europeni. O parte de cofinanțare de la CJ și din resursele proprii ale aeroportului. S-au încadrat în lucrări, în mai puțin de un an toate aceste investiții au fost realizate.
Aici există însă o altă problemă: niște scanere pentru încălțăminte, scanere care nu au fost recepționate și pun mari probleme aeroportului din Sibiu.
Daniela Cîmpean, președinte Consiliul Județean Sibiu: ”Ca să avem așa o măsură a investiției, vreau să vă spun că este cea mai mare investiție publică făcută în județul Sibiu după Revoluție de către autoritate. Din fericire pentru noi, acest proiect care a fost cu adevărat o provocare pentru Aeroportul Internațional Sibiu a fost finalizat în termenul prevăzut de programul de finanțare. Astfel încât bani naționali nu a fost nevoie să atragem în a susține această investiție”.
La începutul lunii iulie, în 24 de locații din țară au fost descinderi sub coordonarea procurorilor de la Parchetul European. Exista suspiciunea unor fraude în procesul de modernizare al aeroportului din Sibiu.
Daniela Cîmpean: ”Au fost percheziții la Consiliul Județean. Au fost luate telefoane, percheziții informatice. Nu este vizat nimeni pentru că este, din câte înțeleg, este in rem această cercetare. Din punct de vedere juridic, parchetul este obligat ca pe procedură să ia toate măsurile pentru a își face toate analizele”.
În biroul directorului aeroportului din Sibiu, unde procurorii au descins pentru percheziții, suntem întâmpinați cu un cameraman și ostilitate.
Marius Gîrdea, director general Aeroportul Internațional Sibiu: ”Deci au venit procurorii în iulie 2025, cercetează in rem. O faptă, nu știu care e articolul din Codul Penal vizavi de proiectul de modernizare a aeroportului Sibiu”.
Suspiciuni de trucare a licitației de la Sibiu în favoarea UTI
Cătălin Borcoman este procurorul european pentru România la EPPO.
Cătălin Borcoman, procurorul european pentru România la EPPO: ”Noi efectuăm o anchetă in rem, adică pentru o suspiciune de fraudă legată de achiziționarea unor echipamente în cadrul unui proiect desfășurat la nivelul Aeroportului Sibiu. În cadrul acestei anchete, în iulie au fost efectuate numeroase percheziții domiciliare. Se cunoaște că acestea au vizat instituții publice, sediul Consiliului Județean, precum și persoane din conducerea Consiliului Județean și din conducerea aeroportului, dar și firme implicate în cadrul acestui proiect și reprezentanți ai acestor. În cadrul perchezițiilor s-au ridicat numerose documente și în special foarte multe elemente de tehnică și în prezent se desfășoară o percheziție informatică”.
Jurnaliștii de la Turnul Sfatului din Sibiu au semnalat încă din faza licitațiilor că lucrurile nu sunt foarte clare la proiectul de modernizare a aeroportului.
Traian Deleanu, jurnalist Turnul Sfatului: ”Încă în acest studiu de fezabilitate apare o cerință suspectă, după cum se va dovedi mai încolo. Să fie amplasate în terminal și 5 scannere pentru încălțăminte și pentru metale, doar că această cerință avea să se dovedească una definitorie în atribuirea contractului, ulterioară a contractului de execuție. Pentru că cei care au contribuit la elaborarea studiului de fezabilitate, cei de la UTI sunt și singurii importatori pe România ai scanerelor pentru încălțăminte”.
Procurorii verifică dacă nu cumva consultanții care au propus achizițiile și care s-au regăsit și ca ofertanți să fi încercat manipularea licitației cu ajutorul funcționarilor.
Traian Deleanu: ”Nimeni nu poate explica de ce s-a introdus o cerință suplimentară și anume că aceste scanere pentru încălțăminte să aibă și marca UE sau să fie în curs de obținere a acestei mărci a Uniunii Europene”.
La nivel european este un singur producător de astfel de scanere și în România un singur importator agreat.
”Reporter: Nu cumva există un unic furnizor, unic importator, unic jucător care ar fi putut să influențeze această licitație și ar fi restricționat câți participanți au fost la licitație?
Daniela Cîmpean: Să știți că asta nu chiar nu pot să vă spun eu”.
A existat un competitor care a depus contestații, dar acestea nu s-au încadrat în termenii legali.
Am solicitat un interviu filmat reprezentantului companiei care ar fi trebuit să aducă scanerele omologate UE conform licitației, dar solicitarea a fost declinată pe motiv că UTI a făcut parte dintr-un consorțiu și nu a fost lider de asociere.
Președintele Consiliului Județean Sibiu: ”Ar însemna că intrăm în faliment”
Managerul din partea aeroportului pentru acest proiect a fost Luminița Gherendi, directorul de dezvoltare. Și acesteia i-am adresat o solicitare.
Marius Gîrdea: ”În regulamentul de organizare și funcționare a aeroportului aprobat de Consiliul Județean, scrie acolo cu subiect și predicat, un atribut al directorului general și atributul este așa. Să reprezinte regia în relațiile cu terții. Pentru mine, dumneavoastră sunteți un terț”.
Traian Deleanu: ”Doamna Luminița Gherendi a venit în cadrul Aeroportului Sibiu cu puțin timp înainte de organizarea licitației pentru atribuirea contractului de întocmire a studiului de fezabilitate. Practic, cam coincide momentul în care au început pregătirile pentru acest acest contract cu venirea doamnei Luminița Gheredni”.
Cătălin Borcoman: ”Este o anchetă efectuată de către procurorii europeni delegați de la Biroul din Cluj, sub coordonarea, după cum știți, a unei Camere permanente formate din 3 procurori europeni provenind din alte state decât România. Vizează această anchetă doar investițiile de la aeroportul din Sibiu. În concret, acest dosar da, vizează doar investițiile la aeroportul din Sibiu, însă orice fel de sesizare am primit cu privire la posibile fraude, alte aeroporturi sau alte proiecte din România poate fi investigată dacă privește fraudarea unor fonduri europene sau infracțiuni de corupție, ce ar putea afecta interesele financiare ale Uniunii”.
Deși aeroportul din Sibiu a finalizat lucrările de modernizare în timp record, ancheta Parchetului European poate complica situația.
Cătălin Borcoman: ”În toate cazurile în care investigațiile privesc infracțiuni contra intereselor financiare ale Uniunii Europene, instituirea sechestrelor este obligatorie”.
Daniel Cîmpean: ”54 de milioane bani pentru bugetul județului Sibiu ar însemna că intrăm în faliment”.
”Reporter: Credeți că tot acest proiect, această licitație, aceste încredințări unicului furnizor de servicii calificat au îndeplinit toți pașii corecți legali și în afară de orice dubiu?
Marius Gîrdea: Da”.
Autoritățile din Brașov nu au reușit să acceseze fonduri europene și au construit un aeroport nou cu finanțare de la Consiliul Judetean, dar și cu o alocare bugetară de la guvern. O investiție de peste 70 de milioane de euro cu probleme care nu se va amortiza nici în 25 de ani.
Zeci de milioane de euro pentru aeroporturi unde aproape că nu calcă picior de pasager
70 de milioane de euro a costat Aeroportul Tulcea. Doar "burduful" care e destinat fluidizării traficului de călători a fost un milion de euro. Bani europeni.
”Reporter: Nu știu de ce trebuie burduf, de ce trebuie să fie atât de înalt, de ce trebuie să ai capacitate de 400.000 de călători, în condițiile în care tu ai avut 1.500 în 2024?
Horia Teodorescu, președinte Consiliul Județean Tulcea: Deci, toți indicatorii care au fost luați în calcul odată ne arătau că noi într-o perioadă de timp, în câțiva ani vom ajunge să atingem acești indicatori”.
Stoian Vâlcu, director general Aeroportul Internațional Tulcea: ”Am intrat deja în Spațiul Schengen, după care pasagerii își continuă drumul în partea cealaltă. Avem vama. Ultima deci controlul de Vamă cu tot ce au de declarat. Deci pe astea sunt birourile de vamă. Toate dotările pentru Schengen, exact așa cum cere reglementarea, după care ajung în sala de așteptare”.
Aeroportul "Delta Dunării" Tulcea are o infrastructură modernă, dar nu are niciun zbor regulat. Deși este poziționat potrivit pentru turismul în Delta Dunării, dezvoltarea sa nu aduce pasageri.
”- Duce lipsă de un singur lucru.
- Pasageri.
- De pasageri.
- Da, asta este și lupta noastră. Scopul unui aeroport este să se zboare de pe el, e preferabil 24 de ore din 24, dacă nu, măcar în măsura posibilității. Știți cum se zice la români, că dacă o casă n-are suflet, se degradează. Așa este însă sufletul la aeroportul ăsta. Cred că va veni încet, încet. Eu sunt convins că el va funcționa”.
Anul acesta au fost 8.000 de călători evrei care voiau să viziteze o sinagogă în Ucraina și au aterizat la Tulcea. Dar dacă ne uităm în totalul ultimilor 10 ani, vedem că la Tulcea bate vântul.
Horia Teodorescu: ”Mare capacitate de a procesa foarte mult, dar are nevoie de pasageri, așa este, eu nu mă ascund și nu spun că avem o moștenire cu toții că nu reușim încă să creștem, să creștem într-un ritm mai mic sau mai mare, astfel încât, în perspectiva pe care noi ne-am angajat prin proiecte. Să ajungem acolo la target-ul care pe care noi nu l-am angajat, dar eu mai spun ceva. Eu cred pentru că trebuie să ținem cont de un anumit aspect. Aeroportul ăsta a avut recepție 2025”.
Investiția de la Tulcea a fost vizată de mai multe anchete penale. Astăzi este în curs o investigație a DNA.
”Stoian Vâlcu: O să avem și acest dosar. Noi am făcut cu credință aceste lucrări pentru dezvoltarea aeroportului care eu sunt convins că va ajuta la dezvoltarea economică a județului Tulcea.
Reporter: Ce vi s-a imputat sau ce vi se reproșează?
Stoian Vâlcu: Că am făcut o investiție de 70 de milioane și că nu am trafic pe acest aeroport la nivelul așteptărilor. Ceea ce recunosc este, dar este o problemă de conjunctură”.
În lipsa unei strategii naționale clare, aeroportul rămâne sub-utilizat și nu are oportunități de conectivitate internațională și dezvoltare economică regională.
Și aeroportul civil Mihail Kogălniceanu a fost subiectul unor controverse privind investițiile. În urmă cu un an v-am prezentat la "România, te iubesc" practica unor constructori de a participa la licitații cu documente despre experiențe similare puse sub semnul întrebării.
Bogdan Artagea, director general aeroportul "Mihail Kogălniceanu" Constanța: ”Un aspect sesizat de Curtea de Conturi care au spus că există suspiciune de fals. În urma auditului am făcut plângere penală la DNA București, de la București a declinat către DNA Constanța. DNA Constanța a declinat către Parchetul de pe lângă Judecătoria din Constanța. Totodată, Curtea de Conturi se pare că a făcut și la OLAF. Care face la Parchetul European”.
Parchetul European face verificări și la Constanța.
Bogdan Artagea: ”Așa, la prima vedere, ce poți să-l verifici pe net să-i cauți să vezi de unde sunt? Fiecare am verificat, inclusiv compania turcească, făcuse lucrări în țară, inclusiv cu Ministerul Justiției. Nu am bănuit niciodată că ar putea o companie de genul să vină să facă falsuri”.
Deși este un nod aerian strategic, proiectele de extindere și modernizare au depășit termenele stabilite.
Bogdan Artagea: ”Am semnat undeva în luna mai, în 2023 pentru acest terminal, împreună cu domnul ministru Grindeanu. Lucrările au început în luna septembrie și având în vedere că turnul de control prezenta risc seismic deosebit s-a prelungit până la finalul anului 2025. Suntem în termen, lucrarea este în undeva la 96 %”.
Dar cea mai mare problemă este lipsa de atragere a operatorilor și a zborurilor regulate, aeroportul continuă să funcționeze sub potențialul său, ratând dezvoltarea economică regională.
Bogdan Artagea: ”Să spunem totuși, există Otopeni foarte aproape, autostradă, multă lumea alege să plece să zboare la Otopeni, dar nici nu au șansa să poată să zboare de la Constanța că sunt foarte mulți care au acceptat să zboare de aici”.
Investițiile de aici sunt mari și pentru că partea civilă amortizează și din costurile zborurilor militare, autoritățile centrale închid ochii.
Bogdan Artagea: ”Da, din păcate, zboruri militare predomină la noi. Sunt foarte multe mișcări”.
Pentru că autoritățile s-au mișcat prost, cea mai importantă poartă aeriană – Otopeni- a pierdut șansa de a accesa fonduri europene prin programul operațional pentru transport.
Unul dintre cele mai importante beneficii odată cu integrarea noastră în Uniunea Europeană este libertatea de mișcare și extinderea aeroporturilor a fost îndreptățită. Dar sutele de milioane de euro investite în aeroporturile românești trebuiau mai atent și corect folosite, nu pentru a îmbogăți constructori sau a bifa obiective electorale.
Sursa: Pro TV
Etichete: aeroport, ancheta, Parchetul European, licitatie, fonduri europene,
Dată publicare:
26-10-2025 18:56
