Cum au fost îngropate în promisiuni satele lovite de inundații din Covasna și Suceava. Statul nu are un cadastru al apelor
După ei, potopul, partea a II-a. Avem hărți. Avem bugete. Teoretic avem și soluții. Dar când vin apele, realitatea e mereu aceeași.
Saci cu nisip aduși în grabă, spaima că vine apa, evacuări la limită, dezastrul care urmeaza și mai apoi valul de explicații care îneacă orice responsabilitate.
Inundații devastatoare au fost în pragul verii și în județul Covasna, la limita cu Brașovul. Ploile torențiale de sfârşit de mai au afectat localitățile Boroșneu Mare, Băcel și Lunca Mărcuşului. 175 de gospodării au fost inundate și în jur de 4.400 de hectare de terenuri agricole și pasuni au fost compromise. Boroșneul Mare a fos epicentrul zonei calamitate.
120 de case au fost afectate direct de viitura provocată de râul Zagon, care a transformat ulițele în canale și bucăți din comună în lacuri întinse. Primarul comunei ne arată locuri în care malurile au cedat pentru că pe albia apei s-au format dopuri, din cauză că nu s-au făcut din timp lucrări de colmatare.
Kanyo Antal, primar Borosneu Mare: Dopurile au fost scoase, sunt și mai încolo, trebuie întreținut. Locul trebuie decolmatat și nimim un metru înălțat, ridicat un metru minimum.
E drept că în localitate același primar recunoaște că are zone cu case unde trăiesc oameni sărmani amenajate direct în zone inundabile. Această margine de comună are case între 2 cursuri de apă. Oamenii se plâng că trebuie să fie ajutați, edilul spune că așa a moștenit localitatea, casele sunt mai vechi.
Edilul enumeră de câte ori a venit apa în comună.
Kanyo Antal, primar Borosneu Mare: În 2012, 2016, 2021 și acum.
În prezența șefului pe țară de la Apele Române, directorul tehnic de la Regionala Olt se face că nu știe de inundațiile din 2018.
Ion Băloi, director tehnic ABA Olt: Nu știam, am luat la cunoștință, acum am aflat și sigur că o să se rezolve.
La Băcel, sat aparținător de comuna Chichiș, tot în Covasna, primarul explică modul în care apele s-au revărsat peste gospodării. Un râu umflat mult practic a împins apa în amonte pe albiile râurilor și pârâurilor care se vărsau în el. Așa că pe respectivele cursuri, apa a circulat în sens invers și a ieșit cu forță din albii, când s-au ciocnit frontal torenții în sens invers. În termeni de specialitate se numește effect de Remu.
Silviu Tarași, primar la Chichiș: Crește Râul Olt și nu mai poate să înghită Râul Negru, acesta nu mai poate prelua râul Tarlung.
De aceea, chiar și în zile caniculare, localnicii țin preventiv saci cu nisip unde știu din trecut că malurile cedează. Situația e binecunoscută și de cei de la Apele Române.
Casa construite ilegal foarte aproape de maluri
În mod inexplicabil, la Băcel oamenii construiesc foarte aproape de maluri. Sunt imobile ridicate în ultimii 5 sau 10 ani, într-un peisaj altfel idilic, dar de sus pare că proprietarii lor riscă mult când decid să le facă fix în proximitatea cursului apei.
L-am dus pe primar la o casă ridicată taman pe dig. Cel puțin un perete exterior a fost construit pe dig, deși acest lucru este ilegal.
Silviu Tarași, primar la Chichiș: Există autorizație de construire în zona inundabilă. Eu nu o să refuz ca oamenii să își construiască, asta înseamnă ca localitatea o să moară treptat. E zona vulnerabilă dar trebuie să trăim aici. În loc să rezolvam digurile, adoptăm soluția, voi mergeți de aici.
La cele mai recente inundații, când fostul ministru al Mediului, Mircea Fechet, a venit cu alai de reprezentanți de la Apele Române, oamenii au răbufnit.
Statul nu are un cadastru al apelor
La fața locului e ping pong. Oficialii susțin că supraînălțările nu au avut loc pentru că localnicii refuză să cedeze terenuri. E vorba de suprafețe adiacente râului Târlung, unde înălțarea digurilor presupune și îngroșarea lor.
Primarul afirmă că la Băcel, aflat la poalele versanților, ar trebui amenajate poldere, adică lacuri artificiale pe terenuri agricole în amonte de sat.
Doar că și pentru poldere și pentru întărirea și ridicarea digurilor e nevoie de fonduri generoase, care presupun și despăgubiri de expropriere pe lângă investițiile propriu-zise. Iar pentru exproprieri, autoritățile mai au o mare problemă. Statul nu are un cadastru al apelor și nu se pot da hotărâri de guvern pentru expropriere în lipsa cadastrului, după cum declară directorul Administrației Bazinale Siret, intervievat cu ocazia viiturilor de la Suceava.
Relu Adam, director Aba Siret: Ne-am asumat că vom întări axa pe diguri, nu avem cadastru, pentru exproprieri trebuie acordul oamenilor.
Pentru cadastrul apelor există un contract în derulare, trebuie finalizat până în ianuarie 2026. Conform proiectului, ar trebui să avem cadastrată 70% din suprafața totală a cursurilor de apă. Contractul se ridică la aproape 30 de milioane de euro, bani prin PNRR. Așa că până la cadastru, investițiile se fac mai greoi, iar cei de la Apele Române dau vina pe birocrația stufoasă.
Dezastrul de la Broșteni
La inundațiile de la Broșteni, în județul Suceava, viitura a distrus și purtat case și mașini pe sute de metri. 100 de sinistrați au fost preluați cu elicoptere pentru că au rămas refugiați pe acoperișul caselor și prin poduri.
La Broșteni, în zonele de calamitate, oamenii s-au plâns că digurile făcute de Apele Române și recepționate de curând, adică astă primăvară, nu au făcut față și s-au rupt mult prea repede.
Relu Adam, director ABA SIRET: Nici nu au mai contat aceste proiecte. Așa au fost proiectate, unde au fost viiturile nici nu au contat aceste lucrări, lucrările sunt calculate și verificate de proiectanți. Trebuie refăcut totul de la început.
Pentru lucrările care nu au contat, practic au fost aruncați banii pe apa sâmbetei, cât timp digurile s-au spart atât de ușor. Șeful de la Administrația Bazinală SIRET are o mențiune și referitor la proiectanți, în țară ar mai fi doar 6 firme care lucrează în acest domeniu, pentru amenajări hidro de apărare la inundații.
Problema e că în aval de Broșteni, în județul vecin Neamț, unde de asemenea au avut loc inundații, oamenii așteaptă de mulți ani investiții în diguri inexistente pe râul Bistrița, care crește la fiecare ploaie mare.
Sursa: Pro TV
Etichete: suceava, ploi, inundatii, covasna, Romania te iubesc,
Dată publicare:
14-09-2025 18:28
