Cum se pregătește Finlanda în fața Rusiei, „uriașul” care îi suflă mereu în ceafă. „Fiecare familie are un soldat-cetățean”
„Pe aici nu se trece! Lecția finlandeză” - partea I. Mergem în Finlanda să vedem cum se pregătește țara din NATO cu cea mai lungă graniță terestră cu Rusia.
Finlandezii, unul dintre popoarele cu cea mai ridicată calitate a vieții din lume, nu au renunțat la serviciul militar obligatoriu și își antrenează recruții să lupte cu cele mai moderne tehnologii, în păduri, în orașe, în frig sau pe timp de noapte. Echipa „Romania, te iubesc!” a primit acces la antrenamente și în bazele de lângă granița cu Rusia.
Sunt în Finlanda. Mă îndrept spre Brigada Karelia. O bază militară uriașă din sud estul țării.
Ne apropiem de granița cu Rusia. Și deși nu se vede și nici nu se aude, în pădurile din jurul nostru sunt soldați și vehicule militare finlandeze.
Aici, la 100 de kilometri de granița cu Rusia, cea mai nouă armată din NATO își antrenează noii recruți cum să ducă lupte de apărare ascunși adânc în pădurile finlandeze.
Recrut: „Nu avem voie să folosim surse de lumină. Sunt recrut, în a 10-a lună de antrenament. Mai am 58 de zile rămase din serviciul obligatoriu”.
O graniță terestră de peste 1.300 de kilometri separă Finlanda de Rusia. Este cea mai lungă frontieră directă cu Rusia dintre țările NATO.
Mai la sud, în Marea Baltică, Marina și Garda de Coastă finlandeze se confruntă zilnic cu flota fantomă a Rusiei.
Finlanda are o istorie de secole de conflicte cu Rusia. N-a uitat niciodată că uriașul de la graniță îi suflă mereu în ceafă. Și se antrenează ca atare.
Gen. Jyri Raitasalo, comandantul Brigăzii Karelia: „Principala noastră sarcină este să împiedicăm Rusia să înceapă o operațiune militară împotriva Finlandei. De aceea suntem aici, de aceea ne antrenăm în fiecare zi a anului, pentru a demonstra că avem o capacitate militară atât de mare, încât nimeni nu poate obține ceva pe cale militară împotriva Finlandei”.
Generalul Jyri Raitasalo este comandantul Brigăzii Karelia. Are în responsabilitate toată regiunea de sud est a Finlandei, inclusiv granița cu Rusia.
Gen. Jyri Raitasalo, comandantul Brigăzii Karelia: „Baza noastră de antrenament are 10.000 de hectare. Are dimensiuni suficient de mari pentru a permite utilizarea artileriei, lansatoarelor de rachete, minelor sau sistemelor antitanc. Practic putem folosi tot armamentul din dotare în garnizoană”.
Am primit acceptul să mă alătur soldaților finlandezi ca să aflu cum se antrenează una dintre cele mai bine pregătite armate din lume. Memoria războaielor purtate cu Rusia în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, precum și teama unui posibil conflict nuclear care a planat în perioada Războiului Rece, rămân adânc înrădăcinate în mentalul colectiv al finlandezilor. Aceste experiențe explică de ce Finlanda se numără printre puținele state occidentale care nu au renunțat la serviciul militar obligatoriu.
Gen. Jyri Raitasalo, comandantul Brigăzii Karelia: „Suntem vecini cu Rusia. Avem o graniță terestră de 1.340 km cu Rusia. Am avut multe războaie cu Rusia și Uniunea Sovietică de-a lungul istoriei noastre. Știm că au existat numeroase ocazii în care a trebuit să ne apărăm militar țara. Experiența istorică ne face să realizăm că astăzi, în timp ce Rusia duce un război în Ucraina, noi trebui să arătăm că suntem pregătiți și că Finlanda nu poate fi cucerită prin mijloace militare. Ne antrenăm de multe, multe decenii — nu am încetat niciodată să facem asta. Serviciul militar este obligatoriu pentru fiecare bărbat finlandez. Apoi este trecut în rezerva armatei pentru o perioadă de 40 de ani. Serviciul militar obligatoriu durează minim 5 luni și jumătate și poate să ajungă la 11 luni și jumătate. Pregătim aproape 20.000 de recruți pe an. Practic, în fiecare familie din Finlanda există un "soldat-cetățean". Cu toții suntem părtași la apărarea și securitatea noastră”.
Astfel, o țară cu doar cinci milioane de locuitori dispune permanent de aproximativ un milion de oameni instruiți și pregătiți pentru mobilizare.
Mă alătur unei grupe de recruți aflați în a 10-a lună de conscripție. Primesc ordin să se infiltreze adânc în pădure, să ridice drone și să depisteze mai multe tancuri și blindate, la rândul lor bine camuflate la mulți kilometri distanță. Aflu în scurt timp că toate exercițiile armatei finlandeze sunt gândite în codiții cât mai apropiate de realitatea unui conflict adevărat.
În cealaltă tabără, tanchiștii conștienți că au fost reperați de drone, își schimbă rapid pozițiile.
Are loc un joc de-a șoarecele și pisica. Echipe de piloți de drone ascunse adânc în pădure încearcă să identifice tancurile și blindatele. În timp ce tanchiștii și soldații din blindate încearcă să se ascundă, să se camufleze, să găsească metode pentru a-și ascunde amprentele de căldură.
Urmăresc o cursă contra cronometru. Din adâncul pădurii, piloții de drone transmit rapid coordonatele inamicilor către artileria autopropulsată camuflată și ea la zeci de kilometri distanță. Pe baza coordonatelor de la droniști, artileriștii deschid focul asupra inamicilor, iar apoi își schimbă rapid pozițiile.
În doctrina militară finlandeză, geografia și obstacolele naturale au un rol esențial. Peste 70% din teritoriul țării este acoperit de păduri dese, străbătute și fragmentate de mai bine de 180.000 de lacuri, râuri și mlaștini. Iar Recruții sunt antrenați să se descurce în condiții de război electronic similare cu cele din Ucraina, unde de multe ori sistemele de comunicații și GPS sunt bruiate.
Și încă de la bun început soldații finlandezi sunt învățați că pădurea este prietena lor. O pot folosi pentru adăpost. În plus ei trebuie să învețe să desfășoare misiuni în pădure utilizând strict hărțile.
Soldat: „Trebui să cunoști foarte bine hărțile. În câmpul de luptă nu mai poți avea încredere în GPS deci lucrezi doar cu harta”.
Gen. Jyri Raitasalo, comandantul Brigăzii Karelia: „Folosim geografia în avantajul nostru. Pădurile dese ne asigură adăpost. Avem multe lacuri în această zonă. Deci inamicul are puține locuri pe unde poate avansa, noi le știm și pregătim câmpul de luptă în avantajul nostru”.
În plus finlandezii își antrenează soldații fix în locurile pe care vor fi chemați să le apere în cazul unui conflict real.
Soldat: „E a 10-a mea lună. E distractiv în general, dar poate fi și stresant. Specializarea mea este pilot de drone”.
Generalii finlandezi pun accent pe descentralizare. Recruții sunt lăsați să ia singuri decizii la firul ierbii, inclusiv pe baza lecțiilor învățate din Ucraina. Astfel, armata poate lupta cu multe celule mici care pot opera atât împreună cât și independent, în cazul în centrele de comandă sunt distruse.
Gen. Jyri Raitasalo, comandantul Brigăzii Karelia: Liderilor militari de toate nivelurile, fie că vorbim de un pluton de 10 soldați sau o companie de 150 de soldați, nu le spunem noi cum să-și facă treaba. Le explicăm ce așteptări avem. Apoi ei să decid cum să gestioneze cel mai bine fiecare situație. Așadar, ne antrenăm liderii să gândească singuri, să găsească cea mai bună modalitate de a executa ordinele primite.
Reporter: De ce este asta important?
Gen. Jyri Raitasalo, comandantul Brigăzii Karelia: Este important pentru că nu putem centraliza procesul de luare a deciziilor. Altfel, de exemplu, dacă sistemul de comandă și control ar eșua, oamenii din plutoane și echipe nu ar ști ce să facă, deoarece nu ar putea contacta eșaloanele superioare. Prin urmare, ei trebuie să fie capabili să ia decizii la nivel de minut sau de oră, în funcție de situația concretă.
Gen. Jyri Raitasalo, comandantul Brigăzii Karelia: „Dacă ai multe trupe concentrate în aceeași zonă, dacă sunt descoperite — iar ele vor fi descoperite mai devreme sau mai târziu — inamicul le poate localiza precis și poate folosi focuri împotriva unui număr mare de trupe. De aceea sunt importante descentralizarea și dispersia”.
Dispersia trupelor este o practică prin care unităţi sau grupuri mici se răspândesc pe o suprafaţă mai largă pentru a reduce probabilitatea de a fi observate si lovite de adversar. Mă alătur logisticienilor.
Baza de logistică s-a mutat și ea în pădure. De aici vin să se realimenteze cu apă, mâncare, muniție și combustibil restul unităților din antrenament. Containerele sunt dispersate prin pădure la cate 100 de metri distanță fiecare.
