Ipidele au făcut ravagii în pădurile din Apuseni. Pădurarii nu intră de frica ursului, drona zace în cutie
Uscați de nepăsare, partea a II-a. Dosarul despre lipsa pădurii din Voila a stat până de curând ascuns prin sertarele Gărzii de Mediu Braşov. A ieşit la iveală şi a plecat către organele de anchetă după ce am întrebat de soarta lui.
Revenim acum în pădure, şi o să ajungem şi în Apuseni, acolo unde un focar de ipide, gândacul de scoarță, a scăpat de sub control.
Silvicultorii încep să se uite prin boscheţi, după stejari. Nici urmă de puieţi.
Reporter: Din punctul dvs. de vedere trebuia scoasă pădurea asta?
Dorin Leluțiu, pădurar: „În prima etapă, da…”
Reporter: Și în a doua?
Dorin Leluțiu, pădurar: „În a doua etapă zic că n-o fost procentul prevăzut. Adică trebuia să rămână în picioare. Trebuia să mai rămână...”
Florin Nan a descoperit mai multe locuri pe aceste dealuri în care stejarul dispare. În parcela 48 s-a tăiat pădure de stejar, dar pentru că nu au fost executate lucrări de întreţinere, puieţii de stejar sunt acaparaţi şi distruşi de alte specii.
Florin Nan: „Stejarul trebuie să stea tot timpul deasupra tuturor. Pentru că altfel îl pierdem. Dacă pierdem regenerarea naturală viitorul pădurii e compromis”
Reporter: Ar trebui să avem 70%? Şi avem?
Florin Nan: „Aici dacă ne uitam..dacă ne uitam îl văd. Dacă ne uităm stânga-dreapta s-ar putea să nu fie. Practic transformăm pădurile de stejar în carpen cum e acolo. Asta e nuanţa, asta e problema...”
Şi astfel de situaţii sunt multe în zonă. Inspectorul a făcut un raport pe care spune că l-a înaintat şefilor săi în data de 24 iunie. În raport se arata cine sunt vinovaţi şi se cere trimiterea documentului către organele de anchetă penală.
Sandu Mihalte este şeful gărzii Forestiere Braşov. L-am întrebat despre soarta raportului. Nu are habar.
Sandu Mihalte, șeful Gărzii Forestiere Brașov: „O să verific. Da…o secundă…da…vă daţi seama că noi nu avem un interes să nu transmitem neregulile, mai ales dacă sunt constatate de colegii noştri”.
A rămas că o să verifice. A doua zi mi-a transmis că a găsit raportul pe biroul lui Nan, ca situaţia este extrem de gravă şi că este posibil să îi desfacă inspectorului contractul de muncă. Ne-am întâlnit în Bucureşti.
Sandu Mihalte, șeful Gărzii Forestiere Brașov, în dialog cu reporterul „România, te iubesc!” „În primul rând, vreau să vă mulțumesc că ați dat curs să ne să ne vedem și așa. Acuma nu știu dacă e atât de confortabil că am camera, așa. Eu încă o dată vreau să vă mulțumesc și să vă aduc la cunoștință că acel raport n-a fost înregistrat. Asta este un mare semn de întrebare. (...) Că n-am știut de problema din teren, motiv pentru care eu aș vrea să particip împreună cu dumneavoastră sau eu știu cu cine credeți dumneavoastră pe teren să vedem despre ce e vorba./ Dumneavoastră, nu știți?/ Nu știu despre ce e vorba./ Odată ce ați găsit dosarul, dumneavoastră, spuneți că l-ați găsit pe biroul dumnealui, în birou v-ați dus și ați căutat?/ Pe birou./ Şi v-aţi uitat în el? Care e situaţia în teren? Din dosarul ăla nu reiese atât de clar care e situaţia în teren./ Păi cum să nu reiasă / Și dosarul acolo. Păi cum să nu reiasă?/ Pe 12 hectare nu există seminţiş. Poate că este…poate se află între cele două sezoane de vegetaţie…”
Inspectorul şef al gărzii, şeful lui Nan, Mihai Moja şi şeful ocolului silvic din Voila au fost colegi de şcoală.
Sandu Mihalte: „Dar numai de liceu. Colegi de liceu”.
Se ştiu prea bine. O posibilă explicaţie pentru blocarea raportului. Şi astfel de situaţii sunt multe, în care oameni care ar trebui să apere pădurile, din motive multiple, n-o fac. În 2019, Nan era şeful gărzii forestiere Braşov. A descoperit un furt uriaş pe Valea Oltului, în Lotrioara. Peste o mie de camioane cu lemn au fost scoase din pădure ilegal, cu implicarea unor politicieni. În urma acestei descoperiri, Nan şi-a pierdut scaunul de şef. Am arătat povestea de la Lotrioara, cu vinovaţi dovediți, procurorii au pornit ancheta. În cele din urmă s-a dat verdictul, că autorii furtului sunt necunoscuţi. Nan a rămas un simplu angajat şi şi-a văzut de treabă, dar cu multe piedici.
Florin Nan, inspector Garda Forestieră Brașov: „N-am cum să mă bag că mănâncă ursul… îmi trebuia dronă să o ridic”.
Reporter: Și ai cerut, şi?
Florin Nan: „Că nu avem baterii, că nu avem permisiune de zbor..că nu avem aia că nu avem aia..şi atunci de ce o ţinem frate, că e nouă…e în cutie…dacă nu o scoatem din cutie de ce o ţinem?? Destul de greu. Imaginează-ţi ce înseamnă să intri aici şi să vezi care e situaţia…Mai uşor ne-ar fi dacă am folosi tehnologia? Nu e păcat de Dumnezeu?”
Reporter: E folosită acea dronă?
Florin Nan: „Prea puţin”.
Reporter: De ce?
Florin Nan: „Îs numai doi colegi care lucrează cu ea…dar doi colegi care au făcut cursuri...”
Reporter: Câte ore de zbor are acea dronă?
Florin Nan: „Nu știu. A fost ridicata de cinci-șase ori”
Am cerut să o văd. A durat ceva până s-a găsit cheia de la dulapul în care zace încuiată. Abia acum, după acestă poveste, dosarul despre neregulile din zona Voila a plecat către anchetatori. Ce se întâmplă la Garda Forestieră Braşov e o dovadă despre cum funcţionează lucrurile în sistem. Neregulile din teren sunt băgate sub preş şi, de cele mai multe ori, vinovaţii scapă, pădurile dispar.
Alex Dima, corespondent PROTV: „În toamna lui 2017, un vânt puternic pune la pământ 130 de hectare de pădure în parcul natural Apuseni. Alte 800 de hectare sunt afectate. Copacii căzuți la pământ sunt atacați de ipide și locul devine un adevărat focar, în cei opt ani scurși. De atunci, instituțiile statului au făcut un adevărat ping-pong între ele, cu multă birocrație, legi existente și inexistente și au scăpat de sub control situația. De aici, focarul s-a extins acum și în pădurile din jur. E un dezastru.”
Mai bine de o mie de hectare de pădure sunt uscate complet. Insectele se mută dintr-un arbore în altul şi fac ravagii.
Reporter: Uitaţi un gândac adult care încă mai sapă… Aici e o zonă de protecţie integrală.
Silvicultor: „Din punctul meu de vedere, ca și silvicultor, este mai mult decât să nu folosesc cuvinte grele, dar eu consider un dezastru”
Administrarea acestui loc este făcută de Parcul Natural Apuseni. De îngrijire şi intervenţii se ocupă Direcţia Silvică din Cluj, două instituţii aflate în subordinea Romsilva. Pentru orice lucrare, direcţia cere aprobarea parcului, care la rândul său cere aprobarea unui Consiliu Ştiinţific alcătuit din specialişti care fac o şedinţă de două ori pe an, de obicei pe zoom. Am ajuns în teren cu reprezentanţii ambelor instituţii care se uită neputincioşi la dezastrul de aici. După doborâtura din 2017, Administraţia parcului a permis Direcţiei silvice să scoată lemnul căzut la pământ. Direcţia s-a mişcat lent, cu multe termene şi birocraţie, şi pentru că tot cerea permisiunea să scoată lemn, în 2021 Consiliul ştiinţific al Parcului a oprit aprobările. La pământ mai erau 13.000 de metri cubi de lemn doborât plin de ipide - gândacul de scoarţă. Dan Neag este inginer în Direcţia Silvică Cluj.
Dan Neag, inginer în Direcţia Silvică Cluj: „Au rămas 13.000 și din 13.000 s-au înmulțit… în 2022 au fost 51.000, în 2023 au ajuns undeva la 220.000, în 2024 - 249.000 și în prezent avem peste 330.000 de anul trecut infestați plus...semnalați în anul acesta peste 70.000 m³. Deci, cum totul ar fi un total aproape 400.000 m³”
Din 2021 până acum, Direcţia silvică a cerut parcului de zece ori aprobării pentru a interveni în zonă. De zece ori, Parcul a spus nu. Mălin Mihăeș este şeful pazei în Parcul Natural.
Mălin Mihăeș, șef pază Parcul Natural Apuseni: „Parcul, în momentul ăsta, zice că trebuie să stăm, da să stăm.. Ca urmare a avizelor emise, noi parcă zice că trebuie să stăm. Zona de protecție integrală, este zona de protecție integrală, este protejată, elementele cele mai valoroase, elemente ale patrimoniului natural și intervenții. Aici pentru noi ar trebui să fie minimă. Zona de protecție integrală. Ce protejăm…Peisajul și carstul”
Reporter: Din punctul dumneavoastră de vedere, ce vedem aici arată bine?
Mălin Mihăeș: „Nu arată bine, nu pot să zic că arată bine, doar că este o zonă în care intervenția noi dorim să fie minimă.”
Reporter: „Se întâmplă, dar normele tehnice spun că dacă masa lemnoasă nu este extrasă la timp, focarul se lărgește.
Mălin Mihăeș: „Noi nu mai avem focare. Nu aici pe margine…”
Reporter: Se poate interveni pe margine atâta timp cât, nu știu cum să explic situația…Cât sunt arborii infestați Acum? Pe margine. Sunt?
Mălin Mihăeș: „Nu știu să vă zic acuma, că noi nu știm să vezi, că trebuie să fie identificați”.
Reporter: Aveți dumneavoastră date?
Mălin Mihăeș: „Conform datelor culese de colegii din teren, în prezent, la această dată, la 30.06 2025 se cuantifică, este o estimare de 70.000 metri pătrți Infestați în momentul acesta”.
Sursa: Pro TV
Etichete: apuseni, padure, Romania te iubesc, gandaci, silvicultori,
Dată publicare:
12-10-2025 18:37
