Bun venit în Evul Mediu! Orașul în care urina și fecalele “izvorăsc” din subsolul blocurilor
GUVERNARE URÂT MIROSITOARE II. De aproape trei decenii autoritățile noastre ignoră sistematic un principiu european, dar și legislația UE, care prevede că nu poți avea doar rețea de apă, fără cea de canalizare, la sat sau oraș.
În caz că principiul nu e de ajuns, sunt norme europene care prevăd că trebuie să existe soluții pentru evacuarea apelor menajere, lucru cu care aleșii noștri nu-și bat capul.
Și totuși, avem în România, localități în care prin subteran nu trece nici măcar un metru de conducte de canalizare, deși apă, potabilă sau nu, a fost deja adusă. Dar și oficiali care se laudă în acte cu rețele de canalizare și stații de epurare complet nefuncționale.
În numele epurării, Autoritățile de Mediu și Apele Române avizează pe bandă rulantă proiecte care ne poluează intens apele.
La 55 de kilometri de Ulmu se află comuna ialomițeană Mărculești. Pe gardul primăriei tronează de fix un deceniu un panou prin care edilul le promite oamenilor, de mai multe mandate, că va băga rețea de canalizare în comună. Lucrarea a început în toamna lui 2009, banii au venit cu țârâita, iar autorizația de construcție a fost prelungită până prin 2017, ultimul termen de finalizare afișat. Înainte să bage conducta prin comună, edilii au stația de epurare care zace închisă. Primarul speră ca în acest an să termine lucrarea.
Sorin Ciriblan, primar Marculesti: "Fiind bani de la Guvern, ăștia îți dau cât au. Deci eu acum am reușit să mai iau, mai îmi trebuie 3 milioane o sută să termin proiectul, și mi l-a trecut pe PNDL, mi l-a finanțat."
Lungimea rețelei de distribuție a apei potabile din România a fost anul trecut de aproape 83.000 de kilometri, cu doar 5% mai mare față de anii 2017. Lungimea rețelei de canalizare în schimb, nu a depășit 37.000 de kilometri, adică la jumătate, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică. Implicit, cel puțin jumătate din apa primită în gospodării nu e epurată. Iar în mediul rural din România pare dificil de înțeles că apa de la robinet, cu detergent de vase și alte substanțe, trebuie să ajungă tot în canalizare.
Sorin Ciriblan, primar Mărculești: "Singura problemă e cu apa care se bagă la canalizare. În toate comunele e așa, pentru că nu merge toată. E legislație europeană."
Așadar, autoritățile noastre aprobă și susțin o mare ilegalitate la nivel național: contravine legislației europene și românești să introduci doar rețea de apă, fără să ai și canalizare. Și totuși, asta se întâmplă mai peste tot, la țară, unde edilii nu își pun problema unde se duc apele menajere, când se duc.
Orașul Răcari, din Dâmbovița, e unul din cele șapte orașe din România fără un metru de canalizare. A venit Revoluția și nu a mai apucat regimul să o amenajeze. Și așa a și rămas de atunci. Orașul, în fond o comună mai mare, are în centru o judecătorie, câteva unități de învățământ și cinci blocuri.
Iar surpriza e la aceste blocuri, care stau practic pe niște pungi de dejecții, asta au devenit subsolurile lor. Urina și fecalele au început să iasă prin crăpături, pe lângă bloc, unde mustește pământul, iar duhoarea e îngrozitoare.
Rareș Năstase: "Înaintăm spre colțul bloculu, și aici se vede la fel de bine ce se întâmplă de la subsol. Toată mizeria iese afară. Toate legile de mediu sunt ignorate, dejecții sub nasul românilor, sub nasul autorităților și în văzul lumii."
Locatarii sunt nevoiți să se adapteze. Pe scările blocurilor au sudat intrările către subsoluri, ca să scape de miros și de țânțari, iar în locuințele de la parter au zidit scurgerile și au ridicat praguri din faianță, la baie, ca să nu mai refuleze mizeria în case.
Locatar: "Ieșea toată mizeria la mine în casă, prin WC. Și fratele meu mi-a făcut pragul ăsta, ca să rămână în baie. Când a venit băiatul meu și cu fratele de nu știu unde, tot rahatul plutea în dormitor! Tot dormitorul era plin cu rahat! Închipuiți-vă ce e la noi aici."
Doamna de la parter pomenește ziua de 8 martie, atunci când ministrul Rovana Plumb a poposit în vizită, la Răcari. A fost chiar la unul dintre blocurile fără canalizare, primul de la șosea, acolo unde funcționează atât sediul filialei PSD, cât și biroul de parlamentar al senatorului Titus Corlățean, de la același partid de guvernământ. La șosea sunt afișate promisiuni privind măririle de pensii, în spatele imobilului damful aproape că te doboară de pe picioare.
Un reprezentant al Filialei explică.
Marian Văleanu, consilier local, membru PSD Răcari: “Va spun că și noi, și adversarii noștri politici, încearcă să rezolve această problemă. De ce nu putem, de ce nu avem sursele de finanțare, va trebui să discutăm."
De altfel, și la întâlnirea cu primarii din Asociația Comunelor, același ministru a promis că românii vor avea utilități moderne.
Rovana Plumb: "Reducerea decalajelor între sate și orașe, între regiunile mai puțin sau mai mult dezvoltate, nu vrem să mai rămână la nivel declarativ, și noi am demonstrat că am reușit să reducem aceste decalaje."
De două decenii oamenii aud promisiuni.
Rovana Plumb: "Nu va mai există niciun fel de localitate în România, care să nu aibă rețea de apă potabilă. De asemenea, orice aglomerare cu 2.000 de locuitori beneficiază de canalizare!"
Viorica Dancilă: "Nu pot să spun eu dacă fiecare sat va avea utilități! Încercăm că în fiecare sat să fie utilități! Guvernul României a făcut tot ce era posibil!"
Un alt coleg de partid de la Răcari, ceva mai tânăr, povestește că primarul e pricipalul vinovat pentru că nu a accesat până acum fonduri pentru un sistem de canalizare în oraș.
Membru PSD: “Noi am încercat, dar domnul primar nu vrea să colaboreze nici cu instituțiile județene. E un primar mai plin de dînsul. E un primar mai dictator, cum se spune."
La primărie e prilej de promisiuni. Edilul susține că după mulți ani de refuzuri verbale, dinspre guvern și județ, a început de curând să facă demersuri pentru un sistem de canalizare la Răcari.
Florin Marius Caravețeanu, primar Răcari: “De când sunt primar e problema care mi-a creat cele mai multe probleme și cele mai mari insomnii. La acest moment, firma care a câștigat licitația pentru derularea proiectului este în plină activitate, vin pe aici, ne consultăm, înțeleg că în mai-iunie au deadline să predea proiectul. Și apoi să între în procedura de achiziție. Un termen realist vis-a-vis de realizare, sfârșitul lui 2020, să fie prima săpătură. Mai adăugăm un an-doi de realizare, deci 2021, 2022 un termen realist pentru realizarea acestui obiectiv."
Culmea culmilor, până atunci, chiar la blocurile ce stau pe un butoi cu dejecții, edilul vrea să facă reabilitare termică. O cosmetizare greu de închipuit, cât timp la parter și subsol e jale. A găsit soluția: câteva fose septice, ce vor fi introduse temporar, până vine canalizarea.
Din volumul total de ape uzate colectate, în sistemele de canalizare din toată țara au fost evacuați 1,8 miliarde de metri cubi de apă menajeră, din care o treime, adică peste 6 sute de milioane, sunt oficial fără epurare. Lor li se adaugă alte câteva sute, cu epurare deficitară, parțială.
Orașul Otopeni este localitatea din România cu cel mai mare venit pe cap de locuitor. La un buget de peste 175 de milioane de lei, adică vreo 35 de milioane de euro, revin este 2.000 de euro pentru fiecare cetățean, în condițiile în care în sectoarele Capitalei venitul nu depășește 350 de euro, pe cap de locuitor.
Otopeniul are multe străzi fără canalizare. Asfaltate, aparent moderne, cu proprietăți cochete. La Otopeni e în trend să ridici bloc cu fosă septică, pentru clientela cu pretenții. La care viitorii cumpărători trebuie să se obișnuiască și cu finisajele de lux și cu vidanja.
Pe unde nu sunt utilități, localnicilor li se spune de ani de zile că stația de epurare a orașului are capacitatea depășită.
Andrei Ionescu are domiciliul în Otopeni și e prezent la fiecare ședința de Consiliu Local, de la primărie. A semnalat periodic edililor faptul că apă deversată prin stația de epurare e poluată, nu purificată, dovadă fiind probele prelevate de-a lungul timpului, din aval și amonte de locul de deversare, din susurul de apă ce ajunge mai apoi în toată salba de lacuri a Capitalei.
Că stația e subdimensionată recunosc și cei din Apele Române. Într-un document din 2016, inspectorii au scris negru pe alb că jumătate din apele menajere preluate sunt vărsate direct în natură, spre lacurile din nordul Bucureștiului, neputând fi purificate.
Primarul declara că nu vede nicio problemă, cât timp aceiași oficiali care au consemnat evacuarea poluantă, au permis mai departe stației să funcționeze, prelungind an de an, avizul de mediu.
Primar Otopeni: "Din punctul meu de vedere, și nu numai al meu, dar și al celor de la Ape și Mediu, nu reprezintă o problemă! Gândiți-vă câte deversări se fac în acest canal deversor, colector, de desecare, cu avizul celor de la ANIF, cei care au în administrare acest canal, nu primăria."
Așadar, edilul se prevalează de faptul că deversarea are loc într-un fost canal agricol, lung de 10 kilometri, care tranzitează mai multe localități și în care oricum, varsă mizerie toată lumea.
Primar Otopeni: "Până la urmă ,asta e problema Apelor Române. Acest canal tranzitează orașul Buftea, Otopeni… Gândiți-vă de o parte și de alta câți agenți economici și case sunt, deci nu la Primărie e problema. Noi în Otopeni, în zona noastră, nu avem nicio problemă!"
Pentru toate deversarile neconforme, autoritățile locale plătesc penalități de poluare a mediului. Deloc mici. Sunt bani frumoși din bugetul primăriilor.
Andrei Ionescu, locuitor în Otopeni: "Amenzile care se dau de la Mediu, pentru penalități și așa mai departe, undeva la 5.000 de euro, nu se dau pentru un șef de instituție, e din bugetul instituției, care e bugetul nostru."
Conform legislației, atunci când autoritățile de mediu permit ca o stație de epurare subdimensionată să funcționeze mai departe, și implicit să polueze, acordul de mediu nu poate fi dat fără un set de măsuri, ce trebuie luate de către primărie. Andrei Ionescu sugerează că astfel se explică și de ce, de ani de zile, în broșurile și pe site-ul primăriei sunt promovate cu surle și trâmbițe o serie de microstații de epurare, promise în Otopeni la început de an, în perioada avizării, și apoi lăsate uitării, până anul următor.
În lipsa unui sistem de canalizare centralizat, amenajat de autoritatea locală, se vede cât de haotic ajunge spre stația de epurare un păienjeniș de conducte, trase de către dezvoltatori, pe cheltuiala lor.
E purul stil românesc din haosul imobiliar. Fără o sistematizare, fără o viziune. În care toată lumea e mai interesată de cum arată proiectele la suprafață, fără să se mai gândească la ce se întâmplă în subteran. Așa se face că în Otopeni există, pe de o parte multe străzi vechi, fără canalizare, cum ar fi strada Școlii.
Dar și zone noi, de la periferie, cum ar fi stradă Putna, ultima din oraș, în câmp, la care, culmea, primăria a tras asfalt și chiar rețea de canalizare nouă, deși deocamdată sunt doar câteva case, riverane.
Andrei Ionescu: "Suspectez că se fac lucrări din bani publici, pentru a ridică prețul terenurilor din zona, altfel nu îmi explic cum să pui asfalt, apă, canalizare, în câmp. Practic, oameni care locuiesc de zeci de ani nu au așa ceva. Aparent e un lucru normal, așa trebuie să fie, dar vedem că avem câmp cu utilități, noi locuim de ani de zile și nu avem utilități. Mai aproape de centru. De aici suspiciunea că doar pe anumite interese se fac anumite lucrări."
Apele poluate înseamnă și un aer pe măsură, pentru că multe din elementele nocive vărsate în circuitul acvatic, vor ajunge inevitabil în văzduh, și, de aici, în plămânii românilor.
Abonați-vă gratuit la newsletter-ul Știrile Pro TV de pe WhatsApp. Primiți în fiecare zi cele mai importante știri pe telefon!
Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din România, dar și din lume!
CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!
