EUROPA, AŞTEAPTĂ-NE: VENIM PE JOS! 6 ani pentru 9 km de autostradă, radiografia drumurilor noastre în an centenar

Ultimul update: Miercuri 28 Noiembrie 2018 10:13
Data publicarii: Duminica 25 Noiembrie 2018 18:17
Categorie: Romania, te iubesc!

EUROPA, AŞTEAPTĂ-NE: VENIM PE JOS!, partea a II-a. "Este un lucru firesc", spune reprezentantul antreprenorului despre alunecarea de teren de pe dealul Şoimuş.

Totuşi, câteva zile mai târziu, antreprenorul a anunţat că lucrările nu vor mai fi gata în 2018 aşa cum promiseseră, ci anul viitor.

Mergem şi pe lotul 3 al Autostrăzii Lugoj-Deva, unde ministrul remaniat al Transporturilor spune că podul peste Mureş, ridicat de antreprenor, este de două ori mai scurt decât prevedea studiul de fezabilitate.

Bucata asta de autostradă de doar 20 de kilometri este un adevărat studiu de caz despre cât de greu se mişcă lucrurile în România.

Licitaţia pentru studiul de fezabilitate a fost făcută în 2007, iar studiul s-a terminat în 2008. Timp de 4 ani, până în 2012, nu s-a mai întâmplat nimic. Abia a început licitaţia pentru desemnarea constractorului. Iar compania de drumuri a avut nevoie de încă un an pentru a studia ofertele.

Lucrările au început în 2013, când s-au şi oprit pentru că atunci constructorul a descoperit că pe traseu exista un cimitir şi au trebuit mutate cadavrele. Iar problemele nu s-au oprit aici. După cimitir, s-a descoperit o peşteră în care erau lilieci. Aşa că timp de un an specialiştii au trebuit să studieze dacă liliecii sunt sau nu puşi în pericol de construcţia autostrăzi. După aia au descoperit halda de sterile, suntem în 2018 şi încă se lucrează.

Constructorul spune că nu e nimic neobişnuit ca o parte din deal a luat-o la vale.

Ştefan Şerbu, reprezentant Spedition UMB: "Este o alunecare normală, în cadrul activităţii de producţie, deoarece apar vibraţii din cauza utilajelor".

Constructorul susţine că plasele sunt pentru protecţia muncitorilor, nu pentru stabilizarea dealului.

Cătălin Drulă, deputat USR, membru în Comisia de Transporturi: "Îmi asum ce spun, asta e o minciună. E o gogoaşă. Nu acea plasă e soluţia lor pentru stabilizare, nu era o soluţie temporară, nu".

Cătălin Drula susţine că UMB ştia de problemele cu solul, deoarece şi-a făcut propiile foraje.

Cătălin Drula: "Acolo este un deal format din nişte gresii care sunt sparte în tot felul de blocuri diferite de dimensiuni şi în acel punct e o falie. E ca un nisip, asta li s-a arătat în studiul geologic comandat de constructor, însă au ales această soluţie cu plase şi ancore nerecomandata în acel studiu. Soluţia mai solidă ar fi fost să muşte mai mult din deal, ei încearcă să-şi minimizeze costurile, e oricum o lucrare foarte scumpă. Le-a şi fost sugerat de experţi că ar fi trebuit făcută o excavaţie mai amplă".

Pe 23 octombrie UMB susţinea că va termina lucrările la dealul Şoimuş anul acesta.

La două săptămâni de la această declaraţie, UMB ne-a transmis în scris că termenul din contract este august 2019. Compania precizează că soluţiile tehnice pentru Dealul Şoimuş au toate avizele şi autorizaţiile necesare din partea Companiei de drumuri şi nu există niciun motiv pentru că ele să fie schimbate.

Mergem mai departe pe traseul autostrăzii Lugoj-Deva şi ajungem pe lotul 3, unde lucrează spaniolii de la Comsa. Contractul a început în 2013 si potrivit estimărilor din primăvara făcute de Compania de drumuri, cei 22 de kilometri ar fi trebuit terminaţi în 2018.

"- Eu sunt cu traficul.
- Şi când daţi drumul la trafic?
- La trafic, probabil în decembrie pe un tronson de 10 kilometri.
- Deci nu pe tot lotul 3.
- Păi nu se dă".

Suntem în zona podului care traversează râul Mureş. Pe porţiunea asta a crăpat tot stratul de asfalt de pe autostrada.

Resturile decopertate de constructor se văd pe marginea drumului. În această zonă autostrada traversează o porţiune de teren mlăştinoasa cu multe infiltraţii. Tocmai de acea în studiul de fezabilitate podul de peste Mureş era mult mai lung decât cel construit de antreprenor. O spune Lucian Sova.

Lucian Şova: "Lotul care prevedea un viaduct de 1300 de metri în studiu de fezabilitate, lot care a fost ofertat aşa de unii antreprenori la preţuri desigur mai mari, câştigat de asociaţia condusă de Comsa cu un viaduct de 300 metri, iar acum am văzut cu ochii mei că partea de viaduct neconstruita, în proximitatea Mureşului, s-a prăbuşit".

În ziua în care am filmat noi munictorii astupau cu mastic bituminos zecile de crăpături din fundaţia autostrăzi. Este zona în care Lucian Sova spune că autostrada s-a prăbuşit pentru că a fost scurtat podul.

Am întrebat profesorii Facultăţii de Construcţii din Bucureşti dacă aşa ar trebui să arate fundaţia unei autostrăzi noi, încă nedate în folosinţă.

La scurt timp după ce am ajuns lângă autostrada o responsabilă cu protecţia muncii ne-a cerut să oprim filmările.

"Vă rog să opriţi camera. Aveţi o aprobare să filmaţi la noi? Vă rog să opriţi camera".

Nu ni s-a mai permis accesul pe autostrada şi am fost îndrumaţi să solicităm un punct de vedere prin email. Lucru pe care l-am şi făcut. Încă nu am primit un răspuns.

La scurt timp după ce am ajuns noi pe şantier şi-a făcut apariţia şi o echipă de la Compania Naţională de Drumuri care a început să pozeze locurile unde a fost dat la o parte asfaltul.

I-am solicitat atât telefonic, cât şi în scris purtătorului de cuvânt al Companiei de drumuri un punct de vedere despre problemele de pe acest lot. Încă nu am primit un răspuns oficial.

Ionuţ Ciurea, preşedinte „Asociaţia Pro Infrastructura": "Studiul de fezabilitate îşi asuma mai puţine riscuri, prevedea viaductul să fie ceva mai lung tocmai pentru a evita zona respectivă, destul de mlastinoasa, constructorul a zis, nicio problemă, îl scurtăm. Nu e ceva ilegal ce fac constructorii. Sunt nişte riscuri asumate de ei şi girate de Compania Naţională de Drumuri".

Solul dificil din Transilvania nu mai este demult un secret. Preşedintele Iptana spune că în 1969, când au proiectat traseul, inginerii institutului au ocolit fix zonele pe unde acum se surpă autostrăzi.

În primăvară, "România, te iubesc" a arătat situaţia jalnică în care se afla Centura Capitalei. Am dezvăluit atunci şi că ministrul Transporturilor de atunci a dat, fără să ştie, drumul la trafic pe un tronson care nu avea stratul de uzură.

Nici lucrările la podul de la Chitila nu erau terminate. Motiv pentru care se formau cozi kilometrice. Iată ce ne promitea Lucian Sova atunci:

"- Am promisiuni, asigurări din partea responsabililor de la companie ca înainte de sfârşitul lui 2018 se va întâmpla acest lucru.
- Păi în programul de guvernare era mijlocul lui 2018 şi mai înainte sfârşitul lui 2017.
- Mijlocul lui 2018 e înainte de sfârşitul lui 2018".

A trecut şi mijlocul, a venit şi sfârşitul, iar pe porţiunea de centură dintre A1 şi DN7 cozile sunt mai lungi ca în februarie. În cele 9 luni care au trecut n-a fost aşternut stratul de uzură , iar pe pod traficul este în continuare restricţionat.

O lună mai târziu podul este tot în şantier, pentru că muncitorii au turnat greşit asfaltul, sustine primarul din Chitila.

Emilian Oprea, primar Chitila: "Au uitat să taie sau n-au tăiat rosturile de dilataţie, iar acum au intervenit să taie rosturile de dilataţie, dar lucruri care durează 2-3 zile, durează 2 saptamani".

Sub pod, constructorul mai are de construit două bretele, doar că lucrările bat pasul pe loc.

Muncitorii n-au front de lucru pentru că trebuie demolate trei proprietăţi, care n-au fost expropiate la timpul potrivit. Banii pentru expropieri au fost aprobaţi de Guvern din 2016, iar primăria Chitila susţine că a eliberat toate actele necesare.

Am solicitat Companiei de Drumuri un punct de vedere referitor la expropieri, încă nu l-am primit. Bucată dintre A1 şi DN7 are 9 kilometri. Lucrările au început în 2013. Potrivit noilor estimări ale Companiei de Drumuri, vor fi gata în iunie 2019. 6 ani pentru 9 kilometri. În octombrie atât parlamentarii puterii, cât şi cei din opoziţie i-au luat în vizior pe directorii Companiei de Drumuri, chemaţi să dea explicaţii pentru întârzierile de pe şantiere.

La începutul anului Compania de Drumuri a anunţat că încep lucrările şi pentru o a doua centură, în regim de autostradă. Rezultatele licitaţiilor au fost contestate, iar în cazul unuia dintre loturi, Curtea de Apel a decis reevaluarea ofertelor. Contestaţiile întârzie aproape toate marile proiecte de drumuri şi autostrăzi din România.

Anamaria Effler
România, te iubesc: Emisiunea integrală din 23 decembrie 2018
Un român lucrează de mai bine de 10 ani pentru guvernul britanic. Cine este Adrian Pascu
Românul care a rescris teatrul de avangardă din America. “Fac teatru pentru speranță”
Un artist uriaş care i-a fost model şi inspiraţie. Povestea lui Serge Celebidachi
Anamaria Effler, laureată a Nobel: “E mai ușor la fizică decât să îți iasă sarmalele"
Parfumul ei a luat marele premiu în 2016. Mădălina Stoica, despre aroma României
sergiu biris
Antreprenorul Sergiu Biriș explică ”de ce nu ajung oamenii milionari”