Miliarde din fondurile UE, blocate în dosare cu şină. "Avem un sistem birocratic perfect"


Ultimul update: Luni 11 Martie 2019 10:42
Data publicarii: Duminica 10 Martie 2019 19:32
Categorie: Romania, te iubesc!

FORMĂ FĂRĂ FONDURI, I. Ce aţi zice dacă v-am spune că avem bani să construim autostrada dintre Piteşti şi Sibiu? Sau că avem bani să construim spitale, şcoli, poduri...

Dar chiar avem bani! Avem la dispoziţie 43 de miliarde de euro din fonduri europene încă din 2014. Politicienii noştri însă n-au fost şi nici nu sunt în stare să acceseze aceste fonduri şi să schimbe faţa acestei ţări. Rămân la stadiul de promisiuni. Din fericire, avem şi locuri în care banii europeni sunt folosiţi cu cap şi salvează comunităţi întregi.

Ora 5 dimineaţa. Comuna Luncaviţa. Ştefan Ilie pleacă la muncă. Este primarul locului la al patrulea mandat şi acesta îi este obiceiul. În fiecare dimineaţă ajunge cu câteva ore înaintea angajaţilor în primărie şi le pregăteşte agenda zilei.

Luncaviţa este aşezată la poalele munţilor Măcin, în inima Dobrogei. Până acum, din fonduri europene în sat au ajuns peste 40 de milioane de euro. Adică, aproape 10 mii de euro pe cap de locuitor. Alte 15 milioane sunt pe drum.

„Avem în toate localitatile 46 de km de străzi. Şi am primit finanţare pentru tot”, spune Ştefan Ilie. „Mai întâi am pus canalizare, se văd capacele”

„Este singura soluţie pentru noi de a ne dezvolta. Nu există altă soluţie”, spune edilul despre fondurile europene. „Ne-am gândit că principala noastră soluţie este să ne constitutim o echipă care să le atragă. Pentru că nu aveam la momentul respectiv oameni care să muncească pe aşa ceva. Nici nu ştiau despre ce e vorba. Era un vis. Vai dar nu poţi să te apuci de proiecte europene. Ştii câte hârtii trebuie să afci? Te omoară aceste hârtii.„

Din scaunul cu rotile şi din faţa calculatorului, Marian Ilie, fratele primarului, este cel care a adus banii europeni în comună. Conduce echipa care se ocupă de accesare. Pe Marian l-am întâlnit prima dată în 2014. I-am spus atunci povestea. În sat deja erau 10 milioane de euro atrase şi băgate în canalizări, drumuri şi în şcolirea localnicilor.

Marian avea şi un proiect personal împreună cu logodnică: o pensiune. Pe atunci avea terenul şi un proiect. Acum pensiunea e gata şi primeşte turişti.

„ Asta este pensiunea mea care încă este împodobită de iarnă. Şi tare îmi mai este dragă. Şi frumuşică. Şi cu care mă mândresc că sunt român autentic. Şi am pus şi un steag ca să arătăm celor cazaţi din afara ţării noastre că au ajuns în România”, spune Marian Ilie.

O sută de mii de euro a luat din fonduri europene. El a pus 15.000 pe care deja şi i-a recuperat din cazarea turiştilor. O afacere bună, îi merge, s-a însurat şi are o fetiţă. Pentru agropensiunea a fost premiat de Uniuniunea Europeană la Gală fondurilor europene.

Aici, la această masă, cu o echipă mică se caută fonduri şi se accesează. Nu totul e roz pentru în calea lor stă birocraţia. „Dacă te uiţi pe adresa aia, este 23 ianuarie şi noi o primim ieri. Uite cum se pierd 7 zile ca să le trimitem răspuns înapoi. 8 zile. Ca să trimitem un răspuns. Şi mereu se întâmplă. Am sunat după un act adiţional şi când l-am trimis era înregistrat cu 2 luni înainte. A uitat să îl expedieze.”

Birocraţia este principala piedică în calea proiectelor europene. Dragoş Jaliu este fondatorul unei companii de consultanţă pe fonduri europene şi doctor în dezvoltare regională.

„Timpul pe care îl alocăm unui proiect se sparge, peste 80 la sută la raportare. Şi rămâne foarte puţin timp pentru activităţile pe care ţi l-ai propus. Adică birocraţie. Comisia nu ne cere asta”, spune Dragoş Jaliu.

Mihaela Toader este secretar de stat în ministerul fondurilor europene. „De multe ori când lucrezi cu banii public, tendinţa funcţionarilor, a colegilor şi a mea, nu aş fi exclusă, să te acoperi de hârtii, să te asiguri că nu poate să vină cineva şi să te întrebe de ce i-ai dat lui ăla 2 lei. Păi, uite domnule pentru că am avut atâtea hârtii în spate”.

„Este modalitatea noastră de a ne complica viaţa singuri”, crede Dragoş Jaliu, „pentru că avem un sistem birocratic în sens peiorativ aproape de perfecţiune. Este extrem de greoi, extrem de complicat şi impovărător pentru cei care implementează. Şi din păcate nu asta ne cere UE.”

În ciuda piedicilor, Luncaviţa e dovada că se poate. Pe banii europeni în sat au apărut o sală de sport, un centru de informare turistică, se repară liceul, se fac cursuri de recalificare, se construiesc pensiuni, se schimbă faţa comunităţii.

Nu doar din fondurile Uniunii se accesează bani. Cu 400 de mii de franci elveţieni s-a pus pe picioare un proiect pilot, unic în România. Un centru medico-social, un loc în care bătrânii şi nevoiaşii satului îşi găsesc alinare şi susţinere. Centrul are 5 angajate care bat localităţile comunei în lung şi în lat şi ajută.

Marian Ilie e căutat acum de oameni din toată ţara care vor să pună mâna pe banii europeni. Cu el viaţa a fost dură şi l-a învăţat că dacă lupţi poţi să te ridici de oriunde ai fi şi să răzbeşti. „Pentru unul care vrea să acceseze, eu sunt dovada. Pentru că şi unul ca mine poate depăşi anumite bariere şi poate accesa aceşti bani care sunt la îndemâna oricui”, spune el.

La îndemână României sunt 43 de miliarde de euro. Atât avem la dispoziţie noi, românii, din fonduri europene în ciclul financiar 2014-2020. Ca să vă faceţi o idee, toată această sumă în bancnote de o sută de euro poate să încapă în 20 de TIR-uri. Cu aceşti bani am putea să facem multe: să construim autostrăzi, să ridicăm spitale, să clădim şcoli, să schimbăm faţa acestei ţări. Din păcate, la 12 ani de la intrarea în Uniune, autostrăzi nu prea avem, nici spitale n-am construit, iar copiii încă merg la toalete în fundul curţii în 2400 de şcoli. Revoltător este faptul că avem un comisar european român care se ocupă tocmai de soarta fondurilor europene: Corina Creţu.

„De cele mai multe ori am avut bani. Banii nu au fost problema. Ci faptul că nu am avut proiecte mature. De calitate. Mă întrebaţi care a fost cel mai emoţionant moment pentru mine? A fost în Grecia pentru că am văzut oameni plângând când a fost inaugurat drumul Tesaloni - Atena care se făcea înainte în 10-11 ore şi acum se fac 3,5-4 ore”, spune Corina Creţu.

La noi, ca să înconjori Capitala pierzi ore bune şi nu avem o autostradă care să ne lege de restul Europei. Asta în condiţiile în care pentru drumuri avem la dispoziţie de la Uniunea Europeană peste 5 miliarde de euro încă din 2014, anul în care Creţu a fost propusă de PSD în funcţia de comisar european. În cei 4 ani de mandat la şefia fondurilor europene Creţu nu şi-a criticat colegii de partid pentru ritmul în care atragem fonduri. În primăvara lui 2018 zâmbea liniştită la Congresul partidului.

În vară s-a certat cu partidul şi a început să spună cum stăm de fapt: România nu atrage fonduri iar ce atrage investeşte aiurea. Politicienii sunt principalii vinovaţi pentru că dăm cu piciorul la şansa de a schimba lucrurile în acesta ţară. Rămânem la coada clasamentului la capitolul autostrăzi în Europa dar ocupăm primul loc la morţi pe şosele.

Pe aceşti munţi va trece într-o bună zi autostrada Sibiu-Pitesti. Vorbim despre acest drum încă de pe vremea regelui Carol al II-lea. Orice politician care a vrut să ajungă la putere în această ţară a promis că face acest drum. Între timp, românii mor cu zile pe sub TIR-uri pe drumul îngust de pe Valea Oltului.

Corina Creţu susţine că “banii sunt parcaţi. Este prioritatea numărul 1 în master plan. Este prioritatea numărul unu. Este singura veriga lipsă pe tronsonul Rotterdam - Constanţa. Deci, din punctul ăsta de vedere banii există, ne trebuie proiectul. „

Aşadar bani există. Avem şi un master plan care prevede că autostrada Sibiu Piteşti va fi gata în 2020. Aceasi promisiune apare şi în programul de guvernare PSD-ALDE. În ziua când a câştigat alegerile liderul PSD făcea un legământ.

„Tot ce am promis în campania electorală va fi respectat la virgulă. Fără excepţie. Orice măsură. Orice cifră care a fost prinsă în programul de guvernare va fi respectată.”

Am încercat să stau de vorbă acum cu preşedintele PSD.

Alex Dima: Aveţi vreun sentiment de mustrare că promisiunile electorale nu au fost îndeplinite?
Liviu Dragnea: Aşa se fac interviurile? Vii cu mine în baie?
Alex Dima: Ce înseamnă să vin cu dumeavoastră în baie?
Liviu Dragnea: Păi, vii la mine în birou...
Alex Dima: Şi dacă vin la dumneavoastră în birou mă invitaţi în baie?
Liviu Dragnea: Merg la baie. Succes.
Alex Dima: Dar nu mă chemaţi în baie.
Liviu Dragnea: Păi, nu dar vii după mine în baie? Pot să merg? Vă rog frumos!
Alex Dima: Duceţi-vă în baie. V-am solicitat un interviu.
Liviu Dragnea: Şi eu am spus nu. E simplu.

Solicitări de interviu am trimis şi copreşedintelui Alianţei de guvernare. Călin Popescu Tăriceanu a răspuns doar „pe culoar nu dau interviu. Vorbiţi cu ataşatul de presă”. Însă ataşatul de presă ne-a refuzat. 

Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din lume!  

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Abonați-vă gratuit la newsletter-ul Știrile Pro TV de pe WhatsApp. Primiți în fiecare zi cele mai importante știri pe telefon! 

Un oficial UE ameninţă cu sancţiuni din cauza
Fonduri europene de zeci de milioane de euro pentru fermierii români. Care sunt condițiile
Corina Creţu: Guvernele din UE care nu combat corupţia riscă suspendarea fondurilor
FULLSCREEN
Miliarde din fondurile UE, blocate în dosare cu şină. "Avem un sistem birocratic perfect"
  • /

Sursa: Pro TV