Dependenţi de droguri de la vârsta de 11 ani: "Fumăm la ore". Autorităţile neagă fenomenul

Copii de 10, 11 ani care încep să experimenteze diverse substanţe. Sunt mult prea cruzi ca să înţeleagă riscurile la care se expun şi devin în scurt timp dependenţi de ţigările încercate.

Mărturii şi imagini halucinante a la propriu. Elevi care îşi preparară doze şi ţigări în bancă, pe care să le împartă cu alţi colegi, în pauză. Veţi auzi dealeri care dezvăluie cum aduc droguri în școli și licee, dar şi cum e protejată întreaga reţea care face profituri.

Pentru autorităţi, fenomenul nu există, nu se întâmplă.
Despre traficul mutat din licee, la gimnaziu, într-o anchetă semnată de Rareş Năstase.

Citește și

Trucul prin care s-a câștigat marele premiu de peste 9 milioane de euro la 6 din 49. Biletul a costat 4.413 lei

O SUPRADOZĂ DE INCONŞTIENŢĂ

Avem un sistem de învăţământ despre care se spune tot mai mult că e dominat de randament scăzut, de rezultatele tot mai slabe, de superficialitate şi lipsa de respect, de o relaţie din ce în ce mai distantă între profesori şi elevii lor.

O societate în care părinţii sunt tot mai absenţi din viaţa copilului, fie pentru că sunt prea ocupaţi şi îi văd seara la culcare, fie pentru că sunt plecaţi cu anii, muncind prin alte ţări.

E contextul în care oficialii Agenţiei Naţionale Antidrog fac un anunţ sec, dar alarmant, în privinţa consumului.

Diana Şerban, psiholog, şef serviciu Agentia Nationala Antidrog:
"Vârsta de debut este undeva la, depinde de substanţă evident, undeva la 10-11 ani, ceva mai scăzută".

Constantin Negoita, director Agentia Nationala Antidrog: "Nu există afacere mai profitabilă decât traficul şi consumul de droguri!"

Vă avertizăm că reportajul care urmează conţine imagini şi declaraţii cu un puternic impact emoţional.

Avem o problemă reală, pe care încercăm să o ascundem: consumul de droguri în şcoli, de la vârste tot mai fragede.

Fenomenul ia amploare, cât timp e ignorat. Vârsta de debut s-a mutat, în gimnaziu, iar datele oficiale arata ca în liceu, 7 din 10 elevi au experimentat un drog, în timp ce peste 30% dintre cei întrebaţi au consumat droguri în ultimul an.

Dependenţii îi determină şi pe alţi copii să consume regulat. Teoretic există programe de prevenţie în şcoli, dar sunt frecţie la picior de lemn.

Pentru cei aflaţi de cealaltă parte a catedrei, adică pentru profesori şi inspectorii din învăţământ, oficial, astfel de situaţii nu există, nu se întâmplă, sunt doar legende.

Elena Ştefan, inspector şcolar la ISMB: "Faptul că mulţi susţin că au consumat la şcoală, Nu! Nu au consumat la şcoală, el este elev, dar nu a consumat la şcoală! Nu are cum să consume la şcoală!"

Elev: "Va spun sincer că eu îmi rulam şi în bancă la ele! Umblam cu ele şi în bancă, de faţă cu profesorii! Adică îmi puneam aşa un caiet şi ghiozdanul, şi.."

Lucian, fost consumator: "Şi în clasa aveam colegi cu care mă drogam, da!"

De ani de zile avem acelaşi tablou în România, cu o discrepanţă uriaşă între ce spun şi fac elevii, şi ce declară reprezentanţii inspectoratelor şcolare.

În faţa unui colegiu din Bucureşti, elevii ies să fumeze în fiecare pauză. Un grup iese în evidenţă prin glume şi discuţii ceva mai zgomotoase, pe trotuarul aflat chiar vis-a-vis de intrarea în unitatea de învăţământ.

Doi dintre tineri îşi pasează de zor o ţigară preparată. Numai ei ştiu ce conţine, râd de zor şi îi îndeamnă şi pe ceilalţi să încerce. Nu se feresc, totul se întâmplă ziua în amiaza mare, printre mulţi alţi elevi care fumează ţigarete, pe ambele părţi ale străzii, pe sub nasul elevilor mai mici, care ies din schimbul de dimineaţă.

Cei din conducerea colegiului au aflat despre filmare, însă prima lor preocupare nu a fost să afle cine sunt elevii cu pricina, pentru a-i consilia, ci mai degrabă să nu fie pomenit numele şcolii. Unul dintre profesorii colegiului da lămuriri, sub protecţia anonimatului.

Profesor: "În curtea liceului, chiar la intrarea elevilor, într-o zonă acoperită video, între sala de sport şi intrare, elevii fumează marijuana, în incinta liceului. A existat şi o astfel de discuţie şi s-a ajuns la concluzia că dacă am interzice aceste practici, nu ne-ar mai veni atât de mulţi elevi. Scoala e cunoscută ca find toleranta, open minded şi vezi, Doamne, dacă nu ar mai fi aşa liberală, unii elevi nu ar mai veni."

A acceptat să facă dezvăluiri doar cu identitatea protejată şi confirmă că în cancelaria liceului se ştie despre consumul de ţigări ilegale, despre care spune că pătrund uşor, în rândul copiilor.

Profesor: "Unii consumatori de droguri din liceu, după ce termină liceul, devin dealeri de droguri şi revin în liceu şi furnizează droguri celor din generaţiile anterioare. Intră pe poarta şcolii, vizitează pe cineva, uneori vizitează chiar un profesor, un profesor le face intrarea, şi are anturajul lui, uneori distrubuie pastile de Ecstacy."

"De cele mai multe ori părinţii habar nu au ce se întâmplă, aduc elevul în clasa a 9-a, copil liniştit, la locul lui, nu fumează nu se droghează, şi într-a XII-a e deja dependent, nu consumator, dependent. Aproape în fiecare clasă de a XII-a avem câte 5 elevi dependenţi."

Despre ţigările suspecte fumate ziua, în fata colegiului, au aflat şi responsabilii din Inspectoratul şcolar al Capitalei.

Elena Ştefan, inspector şcolar la ISMB: "Acest lucru chiar în şcoală, nu, nu. Nu am avut astfel de situaţii, că au fost pe lângă instituţiile de învăţământ. În şcoala nu s-a întâmplat să se vândă."

Eugen Hriscu este medic psihiatru, psihoterapeut și specialist în prevenirea și tratamentul dependențelor. Este coordonator științific al unui ONG care dezvoltă, la nivel naţional, programe de prevenire și tratament ale abuzului de substanțe şi instruieşte profesioniști în acest domeniu.

Eugen Hriscu: "E nevoie să educăm părinţii, e nevoie să educăm şcoala şi este nevoie să educăm tinerii. Şi pentru a face asta avem nevoie de nişte programe la nivel naţional, care să aibă în vedere particularităţile tinerilor din momentul de faţă, particularităţile substanţelor care se consuma în România în momentul de faţă, şi particularităţile societăţii, absenta multor părinţi de exemplu."

Eugen Hriscu: "Problema e ca în momentul de faţă nu suntem dispuşi ca naţiune să acceptăm prezenta acestui fenomen şi să facem ceva în legătură cu asta!"

Profesor protejat: "Sunt copii care au o situaţie materială foarte bună, cei mai mulţi sunt din familii bune, dar părinţii habar nu au, cred că dacă îi trimit la şcoală sunt pe mâini bune, că dobândesc o educaţie potrivită, ori tocmai şcoala e cea care îi strică. Profesorii trec pe lângă ei, şi direcţiunea trece".

Sunt declaraţii halucinante din gura unui profersor care spune că a încercat să atragă atenţia conducerii şi inspectoratului în câteva rânduri, dar situaţia s-ar fi întors împotriva sa, de aici şi dorinţa de a vorbi protejat.

Profesor: "Totul se rezolvă prin legea omertei! A existat o discuţie în cancelarie despre ce facem cu fumatul, ce facem cu iarba, ce facem cu consumatorii de droguri, cei mai mulţi profesori închid ochii, se fac că nu ştiu…Discuţiile se produc de cele mai multe ori în direcţia de a nega fenomenul."

Elena Ştefan, inspector şcolar la ISMB: "Noi suntem unitate de educaţie, noi nu urmărim ce se întâmplă dincolo de gardurile şcolilor. Ni se cere prea mult." 

Problema e ca la noi specialiştii vorbesc de tot mai multe droguri de foarte slabă calitate. Ieftine şi cele mai periculoase, fac rău adulţilor, însă pentru un copil pot fi mortale.

Un caz de la Iaşi, din 2017, când un băiat de doar 10 ani s-a stins după ce a încercat o ţigară preparată din etnobotanice, adică diverse plante stropite cu tot felul de alte substanţe chimice, vândute la pliculeţ.

Etnobotanicele sunt cele care dau dependenta psihică, în primul rând, şi nu fizică, aşa cum fac heroină şi cocaină. Efectul e de scurtă durată, 20-30 de minute, nu lung, până la 24 de ore, ca în cazul heroinei, iar consumatorul nu îşi mai poate controla simţurile şi mişcările, dar are senzaţia că se poate deplasa, că e stăpân pe situaţie. Aşa a apărut efectul Zombie, de la frunze tocate, după ce au fost îmbibate cu diverşi compuşi chimici despre care medicii spun că pot afecta iremediabil creierul.

Alin Şuiu e psihiatru specializat în dependenţă în rândul copiilor şi vorbeşte despre diverse substanţe care realmente distrug ţesutul creierului, mai ales în cazul unor consumatori cu vârste mici.

Dr. Alin Şuiu Apostol, specialist psihiatrie pediatrică: "Nu ştii ce e acolo, ce substanţe băga, otravă de şobolani, sare de baie…"

Alex David, consumator: "Din punctul meu de vedere eram capabil să merg pe stradă, cu toate că am văzut filmuleţe cu mine, în care eu eram zombie! Zombie, zombie, mergeam…"

Discuţia are loc într-un centru din judeţul Ilfov, în care tinerii fac terapie pentru a învinge dependenta de droguri.

Alex David, consumator: "Tu în mintea ta ai impresia că totul e în regulă, în mintea ta ai impresia că vorbeşti clar, că eşti lucid, că scoţi cuvintele cum trebuie, că mergi pe stradă. Dar eu zic că un om beat îşi dă seama că e beat. Nu îţi dai seama când adormi. O aprindeam, trageam câteva fumuri, aţipeam o jumătate de oră, 40 de minute şi eu nu conştientizam, considerăm că am clipit şi că i-am deschis înapoi."

Eugen Hriscu: "Avem pe scenă internaţională această mişcare de legalizare a cannabisului, şi mai devreme sau mai tarziu, va ajunge şi în Uniunea Europeană, deja majoritatea statelor si-au relaxat atitudinea faţă de acest drog şi de fapt există pe internet o întreagă discuţie în această zonă globalizată a Facebook-ului legată de droguri, dar din care Ministerul Invăţământului, Ministerul Sănătăţii, de Interne nu intra în această discuţie. Ne punem mâinile la urechi, ne facem că nu vedem şi nu auzim şi speram că atunci când deschidem ochii toate aceste probleme vor dispărea. Din păcate, nu numai că nu dispar, dar si cresc foarte mult."

Articol recomandat de sport.ro

FOTO Fostul jucător de la Real Madrid și-a tatuat numele copilului, apoi a aflat că nu el este tatăl