Medicii români explică de ce au plecat din țară pentru a se muta în satele din Franța


Ultimul update: Marti 26 Februarie 2019 18:27
Data publicarii: Duminica 18 Noiembrie 2018 15:47
Categorie: 2018

Cine ne mai face bine? - partea a III-a. Prime de instalare, scutire de impozite care ajung la 40% în Franţa şi cabinete dichisite. Acestea sunt doar câteva dintre facilităţile oferite de francezi românilor dispuşi să se mute în satele lor.

Acesta e motivul pentru care, odată ajunşi acolo, doctorii noştri nu mai au gânduri de întoarcere. Echipa „România, te iubesc” i-a urmărit o zi întreagă în cabinet şi în vizitele la domiciliu făcute pacienţilor.

Elocventă e povestea a două surori, medici de familie, una în Franţa, alta la noi în ţară, care vorbesc despre diferenţele dintre sisteme. Auzindu-le, părem de nevindecat. O anchetă marca Paula Herlo.

Deocamdată oferta occidentală bate orice fel de încercări ale ministrului de a pune pe picioare medicina rurală. Mai multe locuri la rezidenţiat şi ceva bani în plus. E adevărat, nu foarte mulţi. În toată ţara, sunt 11.000 de generalişti, iar bugetul alocat de Casa de Asigurări medicior de familie este de 436 milioane de euro.Cel mai bine câştigă cei care fac şi gărzi în centre de permanență, unde fiecare oră e plătită cu 40 de lei. La fel şi centrele medico-sociale, unde doctorii rămân 24 de ore ca să consulte pacienţii cu urgenţe.

Gindrovel Dumitra are cabinetul într-un astfel de centru înfiinţat în comuna Sadova, judeţul Dolj, pe locul unei secţii exterioare a Spitalului de Urgenţă Craiova, care a fost închisă.

Gindrovel Dumitra, medic de familie: „Aici e o bază de tratament, atunci când sunt urgenţe.”

În urmă cu 17 ani, şi-a deschis aici un cabinet pentru un an şi n-a mai plecat. Două mese, un cântar, un reşou și alte câteva dotări de bază îl ajută să salveze oameni.

Doctorul Dumitra fusese de gardă cu o noapte înainte, iar la uşă aşteptau pacienţi care aveau nevoie de răspunsuri şi îndrumări.

Pacient: „Mă doare în gât şi fac temperatură.”
Medic: „De câtă vreme?”
Pacient: „De duminică.”

În altă clădire funcţionează acum un centru social în care se internează bătrânii singuri.

Paula Herlo: „De ce ați venit aici?”
Angela Duce, pacientă: „Să ne reparăm, să ne îndreptăm.”
Paula Herlo: „Aveţi familie?”
Pacientă: „A murit soţul, copiii sunt la serviciu. N-am pe nimeni, sunt sigură, copiii sunt cu serviciu.”


Pacientă: „Sunt bolnavă, picioarele. spatele. Sunt liniştită, mâcare ne dă de nu mai putem să mâncăm. A murit soţul, are un an de când a murit.”

Paula Herlo: „Aveți doctor?”
Pacientă: „Avem, dar când vine, când nu vine. Ne dă pastilele la timp. Avem de toate.”
Paula Herlo: „E bine? De cât timp sunteţi aici?”
Pacientă: „Doamnă, sunt pacienta lor de şase ani. Vara mă duc acasă şi n-are cine să vadă de noi şi venim aici că e foarte bine, suntem îngrijiţi.”

Paula Herlo:De câţi timp sunteţi aici?”
Pacientă: „Numa de doi ani.”
Paula Herlo:Și câţi ani aveţi?”
Pacientă: „74.”

La un moment dat toată înverşunarea se topeşte sub lacrimile mamei abandonată de propriii copii. Îşi trăiește bătrâneţea pe un pat de spital în care a avut norocul să ajungă, pentru că listele de aşteptare sunt uriaşe. Chiar şi în aceste condiţii, fostele spitale, închise pentru că erau neperformante, zac în paragină pentru că n-a fost nimeni dispus să investească în sănătatea oamenilor de la ţară.

Fostul spital din comuna Măceşul de Sus e azi o ruină. În trecut, era locul în care opreau toţi oamenii din zonă când aveau o problemă.

Mihai Bojin, primar Măceșu
: „Cine venea aici, de la Dăbuleni până la Calafat, am avut doctori care erau cumsecade. A fost spital mare de tot aici şi întreţinut.”

Primarul e dispus să concesioneze spitalul şi cele cinci hectare oricui e dispus să facă ceva care aduce un plus comunităţii pe care o păstoreşte.

Satele româneşti se golesc de medicii care îşi găsesc locul în spitalele şi cabientele altor ţări - şi acolo vor rămâne, câtă vreme medicina de familie va fi privită ca o cenușăreasa a sistemului.

Doctoriţa Iuliana Radu are un cabinet într-o comună din Dolj. E deja la pensie, dar încă vine la cabinet. În anii '90 a vrut să emigreze în Franţa cu sora ei. A renunţat la plan pentru că studiile nu erau echvalate. Cea mică, dusă a fost. Ea a rămas să facă faţă unui sistem sanitar în care s-a simţit tot timpul dezavantajată.

Dr. Iuliana Radu, medic de familie. Este medicina doctorului fără de arginţi.”
Paula Herlo: De ce spuneţi asta?”
Dr. Iuliana Radu: „Pentru că veniturile niciodată...Sunt medic de 45 de ani, niciodată nu au fost foarte mari sau medicii de familie versus medicii de medicină generală de altă dată. Niciodată nu au avut venituri nici măcar rezonabile.”

Are pe lista 1.200 de pacienţi pe care îi primeşte zilnic la cabinet. După-amiaza are program de teren. Toţi medicii de familie sunt obligaţi să facă, însă nu ştie exact cât respectă această obligaţie.

Nea Ionescu se mişcă încet. Profită de ocazie şi-şi spune toate ofurile. A avut viaţă bună în tinereţe. A terminat şcoala de mecanici şi a fost şofer. Acum e singur.

Dr. Iuliana Radu: „Medicamente mai ai?”
Nea Ionescu: „Am de toate felurile.”
Dr. Iuliana Radu:Hai, nu mai plânge.”
Nea Ionescu: Din astea de inimă, s-au învechit pe aici. Nu le-am mai luat.”
Dr. Iuliana Radu: „Păi de ce nu le iei? Dacă tot ai dat banii pe ele și tot le-ai luat.”

În cabinet, doctoriţa Radu e ajutată de o asistentă care le înregistrează cardurile de sănătate ale pacienţilor - atunci când funcţionează sistemul. Consultaţiile sunt facturate Casei de Asigurări, care la sfârșitul lunii îi virează în jur de 10.000 de lei. După ce achită taxe, salariul angajatei şi chiria, rămâne cu 3.500 de lei net.”

Dr. Iuliana Radu: „După 30 de ani, este... la fel de greu ca în '82 când am fost prima oară la Circă. Acceasi lume săracă.”

Sora ei lucrează într-o comună de lângă Paris. Când echipa „România, te iubesc” a vizitat-o, a găsit un doctor calm, mulţumit de condiţiile de lucru şi de felul în care e plătit. A emigrat în anii '90 şi a refăcut studiile de specialitate în Franţa. De câte ori vorbeşte cu sora ei, îşi dă seama cât de diferită e situaţia la ei.

Dr. Claudia Belu, medic de familie Dugny, Franța:
„Sistemul de remuneraţie în Franţa e privat, în sensul că pacientul plăteşte consultația. Apoi pacientul este rambursat de Casa de Asigurări şi asigurarea mutuală individuală.”

Dr. Claudia Belu nu e obligată să aibă o asistentă angajată şi nici nu e sclavul birocraţiei. Singura ei grijă e să consulte pacienţii şi să le dea tratamentul corect.

Dr. Claudia Belu: „Pentru ce un medic trebuie să plătească salariu la infirmieră? Eu nu înțeleg. De ce, infirmiera are cabinetul ei. Noi facem comandă și pacientul se duce la cabinetul infirmierei.”
Paula Herlo:Sunteți mulțumită de sistemul medical?”
Dr. Claudia Belu: „Față de cel românesc, da.”

Paula Herlo:Ce credeţi că le-a oferit Franţa medicilor de-au plecat cu sutele în sate în care ei nu aveau medici?”
Sorina Pintea, ministrul Sănătății:Eu cred că salarii avantajoase şi condiţii de muncă.”
Paula Herlo: Și noi de ce nu putem să le dăm?”
Sorina Pintea: „Pentru că Franţa are o istorie veche în spate.”

Comuna Villers Guislain este o comună aflată la 140 de kilometri de Paris. Medicul localităţii e un român: Cosmin Mirea. S-a mutat aici anul trecut, după ce primarul i-a făcut o ofertă de nerefuzat. I-a pus la dispoziţie casa parohială şi a investit în ceea ce avea să devină locuinţa lui şi cabinetul medical.

Gerard Allart, primarul localității Villers Guislain: „Am investit mai multe zeci de mii de euro în rampa de acces, pentru persoane cu handicap și în amenajările de interior, bucătaria. Am investit în confortul lui, are un garaj.”

La parter sunt cabientul şi bucătăria, iar la etaj trei camere. Cosmin şi-a adus cu el şi familia, soţia şi un copil. În curte şi-au amanajat un solar şi cresc câteva găini.

 

Dr. Cosmin Mirea, medic de familie în Franța: „Avem şapte pui şi un cocoş. Și aici e un solar în care am făcut anul ăsta roșii de mai multe tipuri, ardei și vinete.”

Cosmin Mirea s-a mutat în Franţa în 2014, după ce timp de opt de ani fusese medic la Balş, iar alţi patru ani la Drăgăneşti. Avea aproape 40 de ani când a decis să plece din ţara lui care, profesional, nu-i mai oferea nimic.

Dr. Cosmin Mirea: „În România, medicul de familie e văzut ca un distribuitor de bilete de trimitere, pe când aici medicul și, în general generalistul, este cel care ţine sistemul în viaţă, este cel care girează efectiv toată patologia pacientului şi e medicul în care pacientul are cea mai mare încredere. Sunt pus deseori în situaţia în care ajut pacienţii mei să găsească un medic specialist.”

În Franţa a ajuns printr-o firmă de recuratare. Ulterior, a fost cooptat într-un cabinet dintr-o localitate aflată la 140 de kilometri de Paris în care erau deja trei medici la 1200 de locuitori - și tot nu era suficient.

Dr. Yannick Carmelle:În 2013, am pierdut doi medici generalişti în sectorul nostru. Am propus să vină să lucreze pentru mine doar un an. E un fel de asociaţie, în care ne înţelegem foarte bine şi ne respectăm.”

Vede zilnic, în medie, 20 de pacienţi la cabinet, iar apoi plecă pe teren. Fiecare bolnav îşi plăteşte consultația, care mai apoi e decontată de Casa de Asigurări. În lunile în care munceşte mai mult, ajunge să câştige peste 5.000 de euro.

Dr. Cosmin Mirea:Sunt liniştit. Aici sunt liniştit. În România, multă agitaţie, mult stres, multe schimbări în sistemul medical de fiecare dată. Trebuie să fii atent ce medicament prescrii, ce examen complementar prescrii, dacă pacientul are pensie mai mare de 9 milioane, ce prescrii. Foarte multe lucruri care ți se impută, ceea ce nu este deloc normal.”

În România, încasa de la Casa de Asigurări cam 10.000 de lei pe lună. După ce plătea chiria cabinetului şi asistenta, rămânea cam cu 3.000 de lei, net. Aşadar, mai puţin de 1.000 de euro.

Nu dă semene că ar mai vrea să se întoarcă acasă. Franţa i-a oferit tot ce-ar fi vrut să aibă acasă.

Paula Herlo: „Care a fost marea diferenţă?”
Dr. Cosmin Mirea: „Aici medicul generalist poate să urmărească şi să facă tot pentru pacientul lui. Faptul că poţi să ai efectiv conltiința lucrului bine făcut. Ești fericit când rezolvi un caz tu, singur. Mai mult mult de 80 % din cazuri se rezolvă aici în acest cabinet. Foarte puţine trimiteri şi dacă dau pentru ce? Pentru că accesul la specialist e foarte lung şi complicat. De exemplu, ca să vezi un dermatolog poţi să ajungi la opt luni, iar la oftalmog 2020. Încerci să faci tot posibiul ca pacientul să plece bine din cabinetul tău.”

Un cuplu de pensionari tocmai iese din cabinetul doctorului Mirea cu recomadarea să facă un RMN. La scurt timp, Cosmin primeşte un telefon de la spital, prin care este rugat să trimită o recomandare medicală.

Paula Herlo: „Ce s-a întâmplat?”
Dr. Cosmin Mirea: „Îi cere o trimitere. Ca să vezi, trimitere în Franţa direct la medici. Trimit direct la clinică, să-i facă programre la scanner. Pogramarea s-a făcut rapid, azi fiind vineri. Nu e nimic anormal, nu e nimic complicat, e doar civilizaţie.”

În Franţa, pacienţii chiar dacă sunt înscrişi pe lista unui medic se pot duce în orice alt cabinet şi pot fi consultaţi, iar statul plăteşte. La noi, eşti constrâns să te duci la meidicul tău care are contract cu Casa de Asigurări.

Dr. Cosmin Mirea: „Românii nu merg la doctor decat când e prea târziu. Numa în România vezi neoplasme de cancere în stadiu final. Pe aici, foarte rar poţi să vezi aşa ceva. Vin periodic la contro. Fiecare francez merge de minim două ori pe an la medic.”

În plus, în Franţa, dacă un doctor hotărăşte să se stabilească într-un sat aflat în zonă defavorizată are parte de o serie de facilităţi. La noi, sporul de rural nu acoperă cheltuielile cu combustibilul pentru navetă.

Dr. Comin Mirea:În mediul rural, situaţia medicului de familie e diferită. Medicii care se instalează acolo sunt scutiţi de impozit şi statul francez plăteşte absolut tot pentru medicii respectivi ca să se instaleze acolo.”

Povestea lui a apărut în presa franceza care, de ani de zile vorbeşte despre deşertificarea medicală. Zonele defavorizate, depopulate, sunt ocolite de medicii francezi, dar atractive pentru românii care ajung să câştige aici de două sau de trei ori mai mult.

Cosmin Mirea are cabinetul într-o comună cu 700 de locuitori. Suficient, spune doctorul care nu se opreşte din consultaţii decât să mănânce. După-amiaza, îşi ia geanta şi pleacă să facă vizitele la domiciliu pentru pacienţii care nu se pot deplasa. Nu refuză nici o cerere.

Dr. Cosmin Mirea: „O să mergem la o familie de bătrânei foarte simpatici. N-au probleme speciale foarte mari, doar puțin cardiac. Comuna e la 4 kilometri de cabinetul în care îmi desfăşor activitatea.”

Aşa arată fiecare zi. Doctorul Mirea spune că dacă 10 ore ar sta în cabinet ar avea de lucru. E un medic bun, iar pacienţii îl iubesc.

Pacient: „Nu e un doctor bun, e un doctor excelent.”

Primarii localităţilor vecine se roagă de el să-şi deschidă şi la ei puncte de lucru, dar românul nu mai are timp. Face şi gărzi şi care acoperă nevoile de servicii medicale pe o rază de 25 de kilometri. Franţa încearcă să rezolve problema deşertificării medicale renunțând la impozitarea veniturilor medicilor, care ajunge la 40%, şi încurajând primarii să le creeze infrastructură.

La noi, problema e trecută la şi altele. În programul de guvernare, PSD a promis că va rezolva problema accesului la serviciile medicale în mediul rural.

Paula Herlo: „Pe termen scurt,  oamenii de la ţară în cât timp vor avea acces la servicii medicale la prima mână?”

Ministrul Sănătății, Sorina Pintea: „Nu vă pot da un termen exact, dar lucrurile merg. Am scos locuri mai multe la rezidenţiat, am avut discuţii cu Colegiul Medicilor vis-a-vis de deschiderea punctelor de lucru.”

Paula Herlo: „Ați gândit un proiect legislativ în sprijinul medicului din mediul rural?”

Reprezentant Comisia pentru Sănătate: „Ne gândim la el.”

Paula Herlo: „În programul de guvernare v-aţi asumat înfiinţarea unor cabinetel medicale. Voiam să vă întreb dacă au fost făcute aceste cabinete. Cum îi ajutaţi pe medicii de familie să rămână, pentru că salariile lor nu au fost majorate.”

Permierul Viorica Dăncilă: „În şedinţa Comitetului Executiv vin cu o evaluare pe fiecare minister, inclusiv pentru Ministerul Sănătăţii vom da un răspuns după evaluarea pe care o vom prezenta public.”

Premierul duce discuţia către Consiliul Executiv al Partidului. În cazul ăst, poate ar trebui să mai scrie pe notiţele din care va citi că medicii de la ţară rămân la final de lună aproape fără nici un ban, că infrastructura de cabinete e la pământ, că deşi există un card electronic, trimiterile şi evidență se ţin tot pe hârtie, că medicul de familie trebuie să-şi recâştige statutul de odinioară, că România nu se poate vindeca decât prin medicii ei.

Pleacă cu sutele, iar în urma lor rămâne întrebarea: pe noi cine ne mai face bine?

Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din lume!  

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Localitatea în care oamenii speră că nu se vor îmbolnăvi în ziua de luni
Localitatea în care oamenii speră că nu se vor îmbolnăvi în ziua de luni
VIDEO PROTVPLUS.RO
rti drumuri
România, te iubesc: EUROPA, AŞTEAPTĂ-NE: VENIM PE JOS! Emisiunea integrală din 15 noiembrie 2018
EUROPA, AŞTEAPTĂ-NE: VENIM PE JOS! Un sfert din podurile de pe autostrăzi şi drumuri naţionale, în stare critică
EUROPA, AŞTEAPTĂ-NE: VENIM PE JOS! 6 ani pentru 9 km de autostradă, radiografia drumurilor noastre în an centenar
EUROPA, AŞTEAPTĂ-NE: VENIM PE JOS! Călătoria cu trenul durează mai mult decât în timpul celui de-al Doilea Război Mondial
Localitatea în care oamenii speră că nu se vor îmbolnăvi în ziua de luni
Legea care îi oprește pe medicii de familie să îi trateze pe bolnavii de la țară
Pacienta - RTI Medici
Medicii români explică de ce au plecat din țară pentru a se muta în satele din Franța
Cum trec miile de camioane încărcate cu lemn tăiat ilegal prin sate și oraşe fără ca autorităţile să ia măsuri
Politicienii, principalii responsabili pentru tăierile masive din păduri: Furturile de lemne sunt girate de autorități
Aplicaţia "Inspectorul pădurii", care a reprezentat pentru pădurile noastre o adevărată gură de oxigen, blocată de guvernanţi
Vom consuma tot mai puţine produse din carne de porc românesc. Autorităţile, fără soluţii
Românii cumpără seminţe de roşii de milioane de euro din import pentru "Programul Tomata"