Autostrada blocată de urși, deși nimeni din zonă nu a mai văzut vreunul de 59 de ani
FONDURI FĂRĂ FORMĂ, II. Autostrăzile sunt cheia succesului. Acolo unde există, beneficiile sunt uriaşe. În primul rând lângă ele apar investiţiile.
Revoltător este faptul că pentru autostrada Lugoj-Deva, de exemplu, avem bani la dispoziţie de la Uniunea Europeană încă din 2007. Dar n-am fost în stare să terminăm acest drum. Dar politicienii vin acum cu noi promisiuni.
Din Fondurile Structurale şi de Investiţii ne sunt alocate 31 de miliarde de euro. Restul de până la 43 de miliarde sunt bani pentru agricultură şi dezvoltare rurală. Până acum am atras 11 miliarde. Într-o analiză internă, funcţionarii guvernului vorbesc despre motivele care ne ţin pe loc: Compania de drumuri nu este capabilă să scrie şi să implementeze proiecte pe finanţare europeană, nu ştim clar care ne sunt priorităţile, iar când le stabilim nu le respectăm, solicităm finatari fără să avem proiecte întocmite temeinic, instituţiile statului nu coloborează între ele. E haos. Politicienii se bat însă cu pumnul în piept şi ne asigură că stăm bine.
Alegeri 2024
07:25
Campania electorală s-a terminat. Cele mai marcante momente, de la zboruri private la ferme de troli și acuzații de spionaj
07:08
LIVE TEXT Alegeri prezidențiale 2024 | A doua zi de alegeri în diaspora. 46.000 de alegători au votat până sâmbătă ora 10:00
21:23
Ciolacu reafirmă că, dacă este ales preşedinte, l-ar desemna premier pe Bolojan şi că îşi doreşte o coaliţie cu PNL
20:58
Marcel Ciolacu este favorit clar pentru câștigarea alegerilor pe platforma pe care s-a pariat masiv în favoarea lui Trump
Rovana Plumb este ministrul fondurilor europene. Ea spune că „absorbţia fondurilor europene se situează la 26 la sută, apropiat de media UE care e la 27 la sută”.
Consultantul Dragoş Jaliu are însă o altă părere: „Nu stăm foarte bine. Noi nici nu cheltuim mult şi nici pe ce trebuie. Că măcar dacă am cheltui mult - arunci nişte bani în economie. poate să genereze ceva. Dar atâta vreme cât ai o sumă mică şi depui atâta efort să o justifici, e clar că impactul pe care îl generează în societate e limitat.”
Prin urmare, pentru a da bine în statistici şi pentru a pune mâna pe fonduri autorităţile noastre atrag bani dar nu intodeauna pentru ce avem nevoie. „Eu cred că e o slăbiciune a României pentru că absoarbe dar pe proiecte mici care nu au impact major în viaţa cetăţeanului”, spune Corina Creţu.
Am arătat de-a lungul vremii la „România, te iubesc!” proiecte construite aiurea pe multe milioane de euro.
Bursa de peşte din Tulcea. O clădire în care s-au investit 5 milioane de euro, inaugurată cu mare pompă în 2015. De aproape 4 ani stă nefolosită. Acolo stau maşinile. Au ruginit. O bătaie de joc.
Bursa aparţine de Ministerul Agriculturii. Petre Daea spune că mai durează doar „câteva săptămâni” până să fie folosită.
La Corabia, un milion de euro s-au băgat într-o bursă de cereale nefolosită, la Slobozia s-a construit un parc industrial năpădit de bălării cu 4 milioane de euro, în Năvodari s-a ridicat o clădire inutilă în formă de păstrugă cu 1 milion şi jumătate de euro.
În Călimăneşti, Vâlcea s-au ridicat cu 12 milioane de euro mai multe clădiri de expoziţii în 2010. Ceva mai la sus, în aceeaşi localitate, 8 milioane de euro au fost în investite într-un centru de agrement. Trebuia inaugurat acum 4 ani, dar nici acum nu e gata. Mai au de treabă la finisaje.
Şi astfel de exemple sunt multe. Bani băgaţi în proiecte mărunte şi inutile. Mari proiecte n-am fost în stare să facem. Avem doar 807 km de autostradă. În 2017 am dat în folosinţă 17 km, în 2018, 60. Chiar dacă guvernanţii se laudă că sunt grafic cu accesarea, mare parte din banii atraşi acum pentru drumuri vin din fondurile pe care n-am fost în stare să le cheltuim în ciclul finaciar 2007-2013.
„Majoritatea plăţilor sunt generate de aşa numitele proiectele fazate, aşa numitele proiecte care trebuiau să fie terminate în perioadă anterioară de programare 2007-2013 dar din diferite cauze - datorită faptului că studiile de fezabilitate n-au fost realizate în timp sau studiile de mediu nu au fost realizate în timp sau pentru ca proiectele nu au fost bune - s-a întârziat”, explică Corina Creţu.
Autostrada Deva lugoj. De aici începe. Are aproape o sută de km. Avem bani pentru a construi acest drum de la UE încă din 2007. Trebuia să-l terminăm în 2012. N-a fost să fie. Atunci politicienii au promis ferm că or să termine această autostradă în 2016. Şi suntem tot la stadiul de promisiuni.
Rovana Plumb, ministrul Fondurilor Europene: „Pentru anul 2019 în ce priveşte autostrăzile vom putea să dăm în trafic 180 de km”.
La votarea bugetului, în fata parlamentarilor, Plumb, interimar şi la ministerul transporturilor făcea promisiuni ferme. Am încercat să vedem mai precis pe unde vor trece autostrăzile promise.
Rovana Plumb: Eu n-am promis nimic. Eu am spus în ce priveşte bugetarea ca şi finalizare până la sfârşitul anului 2019 pot fi daţi în trafic 180 de km.
Alex Dima: Şi nu vi-i asumaţi?
Rovana Plumb: Am spus că se va circula pe 180 de km formaţi din mai multe tronsoane.
Alex Dima: Tronsonul Sebeş-Turda credeţi că se termină până la sfârşitul anului?
Rovana Plumb: Cu siguranţă domnul Neaga vă va explica.
Narcis Neaga este şeful Companiei care se ocupă de drumurile din România, un apropiat al liderilor din partidul de guvernământ. Un om discret, care, aşa cum se laudă în CV-ul, personal este orientat spre încadrarea în termene şi obiective.
A spus că nu a primi nicio solicitare şi că ne va primi după ce se termină cu bugetul, dar nu ne-a mai primit. Acum 4 ani, în primvara lui 2015, am avut o discuţie despre stadiul drumurilor de care răspundea încă din 2013. Iar de inexistenta autostradă Comarnic-Braşov, Narcis Neaga se ocupă din 2002.
În 2015, spunea că va fi gata studiul de fezabilitate la centura Buşteniului şi vor începe lucrările. Dar Centura Bşsteniului nu e nici acum începută. Neaga fost demis şi reangajat în 2018 la conducerea companiei de drumuri.
Autostrada Deva-Lugoj. Coşeviţa e locul unde s-au împotmolit lucrările, într-un mal de pământ. De aici urmează un nou tronson de 12 km pentru care în acest moment nici măcar nu sunt făcute licitaţiile pentru atribuirea lucrărilor. Vor trece ani până să avem pe aici autostradă.
În 2014 o organizaţie de mediu a semnalat faptul că autostrada construită în acestă zonă afectează mamiferele mari, în special urşii. Aşa că s-a ajuns la concluzia că pe aici maşinile trebuie să treacă prin două tuneluri lungi de aproape 2 kilometri care vor costa 230 de milioane de euro. Suma nu era prevăzută în finanţarea europeană şi lucrările s-au blocat.
Am încercat să aflăm câţi urşi trec prin acesta zonă. Primarul Margina spune că în 59 de ani el nu a văzut şi nu a auzit niciodată de urşi în localitate. „ N-a fost nimeni care să povestească că a văzut vreodată urşi pe teritoriul comunei Margina. Nu ştiu cine a lansat povestea.”
Între timp, comuna este pur şi simplu sufocată de maşinile care străbat zona spre Lugoj. Pe dealurile pe care nu trece picior de urs se formează cozi lungi, se pierde timp, bani şi de multe ori vieţi pe drumurile pline de gropi pe care drumarii conduşi de Narcis Neaga fac lucrări de mântuială, în bătaie de joc.
Între timp, Rovana Plumb susţine că poate se realizează chiar „200 şi ceva” de kilometri de autostradă. „Eu nu mă uit la cifre. De fiecare dată mă uit că în spatele cifrelor sunt nişte nevoi, investiţionale şi de trafic”, e răspunsul ministrului.
Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din lume!
CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!
Abonați-vă gratuit la newsletter-ul Știrile Pro TV de pe WhatsApp. Primiți în fiecare zi cele mai importante știri pe telefon!
Pro TV
Pro TV
Pro TV
Pro TV
Pro TV
Pro TV
ULTIMELE STIRI
CELE MAI CITITE
Sursa: Pro TV
Etichete: buget, fonduri europene, investitii, localitati, corina cretu, autostrazi, birocratie, rovana plumb, narcis neaga, absorbție,
Dată publicare:
07-03-2019 16:40
