Cum trec miile de camioane încărcate cu lemn tăiat ilegal prin sate și oraşe fără ca autorităţile să ia măsuri

×
Codul embed a fost copiat

MAREA DEFRIŞARE, partea I. O comoară piere sub ochii noștri: pădurea. Aer curat, casă a nenumărate vietăți, locuri din care oamenii își iau energie, moștenirea pe care o lăsăm copiilor noștri.

Ne doare să spunem că ne batem joc de pădurile noastre în continuare, cu o inconștiență criminală. Vinovați sunt, de cele mai multe ori, politicienii și funcționarii statului.

Vedeți la "România, te iubesc!" cazuri revoltătoare, situații în care mii de camioane încărcate cu lemn tăiat ilegal au trecut prin sate şi orașe, fără ca nimeni să ia măsuri. În urmă au rămas munți întregi fără pădure. O anchetă marca Alex Dima.

MAREA DEFRIŞARE

Valea Topologului, Argeş.
Valea Lotrului, Vâlcea.

Citește și
rti drumuri
România, te iubesc: EUROPA, AŞTEAPTĂ-NE: VENIM PE JOS! Emisiunea integrală din 15 noiembrie 2018

Răni adânci lăsate în inima pădurii. Dovezi ale hoţiei şi lăcomiei unor semeni de-ai noştri. Trist şi revoltător este faptul că multe dintre aceste răni sunt opera celor care ar trebui să păzească pădurea care înseamnă viaţa, mediu sănătos. Dar nu le pasă.

De-a lungul vremii, la "România, te iubesc!" am arătat dezastrul din pădurile noastre, unde se taie, cine sunt vinovaţi şi ce trebuie făcut. S-au arestat oameni, s-au plantat păduri, s-au schimbat legi.

Din păcate, hoţii s-au adaptat şi sunt încă multe locurile în care cu ajutorul funcţionarilor şi politicienilor îşi văd de treabă.

Alex Dima s-a întors în pădure: "Valea Lotrioarei, Judeţul Sibiu. Pare incredibil, dar pe acest drum îngust care dă în Valea Oltului, în ultimii 3-4 ani, au coborât peste o mie de camioane încărcate cu lemn tăiat ilegal".

Drumul porneşte din Valea Oltului şi şerpuieşte printre munţi şi păduri aproape 30 de kilometri pe firul pârăului, iar spre vârful muntelui devine aproape imposibil de urcat şi ai zice că pe aici nu are ce să caute picior de om. Pe asta se bazează de fiecare dată şi cei care taie pădurile.

Pârăul Gârcu nici nu se mai vede de buşteni şi resturile lăsate de cei care au tăiat pădurea. Aici a ajuns în control anul trecut inspectorul Petrică Sava.

Petrică Sava, inspector Garda Forestieră: "Aici a început povestea. Când am venit aici, cioatele aveau o vechime de 2-3 saptamani. Nu figurează nicio partidă, deşi majoritatea sunt marcate. Au venit, au marcat şi au tăiat. Fără să facă niciun act. Sau au marcat şi au tăiat. Nu ştim. O marcare ilegală".

În urmă a rămas un dezastru.

Sus, pe versantul muntelui, pădure nu mai este. În raportul întocmit de inspectorii silvici se arata ca de aici au dispărut peste 10 mii de metri cubi de lemn. Un milion de euro. Teoretic, aici silvicultorii ar fi trebuit să înfăptuiască o lucrare de igienă. Adică, să scoată arborii distruşi şi uscaţi.

Pădurea este păzită de angajaţii Romsilva-Directia Silvica Sibiu, instituţia statului care se ocupa de pădurile noastre. În rapoartele inspectorilor primul vinovat indicat pentru dezastrul de aici este pădurarul Baciu Ioan. Cu greu l-am găsit şi convins să apară în faţa camerei de filmat.

Tăierile masive din pădure s-au întâmplat în perioada 2014-2017. Dezastrul a fost descoperit în primăvara lui 2017 de inspectorii Gărzii Forestiere Braşov care au solicitat Direcţiei Silvice Sibiu să controleze zona pe care o administrează. În vara lui 2017, direcţia şi-a trimis angajaţii în control în zonă, dar aceştia nu au descoperit nici măcar un copac tăiat ilegal.

Revoltător este faptul că în perioada 2014-2017, exact atunci când aici se măcelărea pădurea, Direcţie Silvică Sibiu a efectuat în acest loc 27 de controale care au descoperit însă doar 200 de metri cubi de lemn tăiat fără acte. Robert Blaj este directorul direcţiei Silvice Sibiu.

Directorul Blaj nu ştie prea bine despre ce este vorba. Anul trecut, când inspectorii Gărzii forestiere au realizat că instituţia condusă de Blaj nu vrea să vadă dezastrul din teren s-au apucat să numere cioată cu cioată în pădurea distrusă. Au descoperit mii de arbori tăiaţi ilegal.

Robert Blaj, director Direcţia Silvică Sibiu: "Acolo sunt nişte neregularităţi să nu folosim termenul de ilegal. Cred că este şi ilegal, dar nu mă pronunţ acum".

"- Vă reproşaţi ceva?

- Mie ca om... nu ştiu. Las pe alţii să se pronunţe".

În rapoartele Gărzii Forestiere se arată că Direcţia Silvică Sibiu a tratat cu superficialitate problemele din pădure.

Directorul Blaj este în funcţie din 2016. Înaintea lui, Direcţia Silvică Sibiu fost condusă de Ioan Terea, care acum este acum deputat PSD în Parlamentul României.

Până acum Terea s-a remarcat în activitatea de parlamentar doar atunci când a dat cu maşina peste un grup de protestatari în fata Parlamentului. Terea este membru în Comisia Parlamentară care se ocupa tocmai de problemele din silvicultură. 

Florin Nan a condus Garda Forestieră Braşov în vremea controlului din pădurile Sibiului. Încă de la început, din 2017 a trimis rapoarte la Bucureşti la Romsilva şi Ministerul Pădurilor. În loc să fie recompensat, ministrul pădurilor Ioan Deneș l-a destituit din funcţie în această vară.

"- Când aţi aflat de povestea asta?

- Am aflat în urmă cu o lună şi ceva".

Adică, în luna septembrie 2018. În locul lui Nan ministrul l-a numit pe Cristian Ignat. Imediat după apariţia noastră în zona Ignat şi-a convocat echipa la faţa locului. I-am însoţit. Grav este ca în urma dezastrul din pădure locul a devenit un adevărat focar de infecţie.

Faptul că a bătut soarele, resturile au intrat în stres şi degajă nişte feromoni care atrag insecte. Acestea fac ca arborii să se usuce în picioare.

Mai mult, în locurile în care au dispărut arborii sanătoși vântul doboară şi restul pădurii.

În total, în doi ani, inspectorii au reuşit să identifice dispariţia a 10 mii de metri cubi de lemn. Un studiu al Institului de cercetări şi amenajări silvice arată însă că de pe munţii din jur au dispărut alte 28 de mii de metri cubi de lemn. În total, 123 de hectare de pădure. Milioane de euro.

Mai multe firme din zonă au scos lemnul din pădure. Cap de listă, în documentele inspectorilor silvici este pomenită firma Holtz din Cristian.

Şeful direct al lui Baciu a fost Mihăița Simtion, şef district. Şi numele lui apare în toate rapoartele inspectorilor. Surse din cadrul Direcţiei Silvice susţin că Simtion a căzut în patima jocurilor de noroc şi îşi plătea datoriile cu lemn din pădure.

Cu mâna pe Biblie, Simtion susţine că pădurea a fost atacată de insecte şi el doar a curăţat locul.

Ani la rând de pe aceşti munţi s-a tăiat fără milă. Ilegal. Pădurea aparţine statului român şi primăriei Boița. De aici au ieşit sutele de camioane cu lemn tăiat ilegal, dar nimeni nu le-a văzut. Nicolae Mohor este primarul Boiței.

Nicolae Mohor, primar Boița: "S-au găsit neregulile care din punctul meu de vedere nu că nu sunt grave, dar nu sunt atât de grave. Deci ele sunt grave, dar nu sunt atâta de grave..."

Inspectorii Gărzii Forestiere se tem acum că rezultatul controlului ar putea fi contestat de şefii Direcţiei Silvice Sibiu, o practică des întâlnită. Teoretic acesta este şi motivul pentru care direcţia nu şi-a trimis angajaţii la control în teren. Iar atitudinea actualului director pare să confirme acest fapt.

Robert Blaj, director Direcţia Silvică Sibiu: "Una este să îţi facă controlul Garda forestieră care este să zicem din afara sistemului şi alta este să facem noi".

În urma noastră, munţii Boiței au ajuns loc de pelerinaj. Au trecut prin zona mai multe controale, ministrul pădurilor şi noul şef Romsilva.

Dosarul de la Boița este cercetat acum de DNA. Actualul director al Direcţiei silvice ridică din umeri, iar fostul director îşi vede liniştit de viaţă de parlamentar.

Zilele trecute, la Boița a nins. Asta înseamnă că inspectorii vor finaliza controlul la primăvară.

 

 Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din România, dar și din lume!  

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Articol recomandat de sport.ro
Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale
Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale
Citește și...
România, te iubesc: EUROPA, AŞTEAPTĂ-NE: VENIM PE JOS! Emisiunea integrală din 15 noiembrie 2018
România, te iubesc: EUROPA, AŞTEAPTĂ-NE: VENIM PE JOS! Emisiunea integrală din 15 noiembrie 2018

În an centenar România are cele mai proaste drumuri şi căi ferate din Uniunea Europeană. O spun statisticile forumului economic mondial.

EUROPA, AŞTEAPTĂ-NE: VENIM PE JOS! Un sfert din podurile de pe autostrăzi şi drumuri naţionale, în stare critică
EUROPA, AŞTEAPTĂ-NE: VENIM PE JOS! Un sfert din podurile de pe autostrăzi şi drumuri naţionale, în stare critică

EUROPA, AŞTEAPTĂ-NE: VENIM PE JOS!, partea a III-a. Aproape un sfert din podurile de pe autostrăzi şi drumuri naţionale sunt în stare critică sau în una avansată de degradare, arată un raport al Companiei de Drumuri.

EUROPA, AŞTEAPTĂ-NE: VENIM PE JOS! 6 ani pentru 9 km de autostradă, radiografia drumurilor noastre în an centenar
EUROPA, AŞTEAPTĂ-NE: VENIM PE JOS! 6 ani pentru 9 km de autostradă, radiografia drumurilor noastre în an centenar

EUROPA, AŞTEAPTĂ-NE: VENIM PE JOS!, partea a II-a. "Este un lucru firesc", spune reprezentantul antreprenorului despre alunecarea de teren de pe dealul Şoimuş.

Recomandări
De ce depinde soarta negocierilor pentru formarea noului Guvern. Răspunsul pe care îl așteaptă fiecare partid din coaliție
De ce depinde soarta negocierilor pentru formarea noului Guvern. Răspunsul pe care îl așteaptă fiecare partid din coaliție

Începe o săptămână de foc pentru partidele pro-europene care negociază formarea noului Guvern. Liderii PSD, PNL, USR și UDMR se vor reuni pentru a discuta despre programul comun de guvernare, pe baza datelor din buget.

Iarna începe să-și intre în drepturi. Zonele în care este anunțat viscol. Vântul va bate cu până la 120 de km/h
Iarna începe să-și intre în drepturi. Zonele în care este anunțat viscol. Vântul va bate cu până la 120 de km/h

Iarna pare că își intră în drepturi, cel puțin la altitudini mari. Meteorologii anunță că, de la ora 10:00, până marți seara, la ora 21:00, în zona de munte va bate vântul cu până la 90 de km pe oră.

Acum 35 de ani, la Timișoara, s-a strigat pentru prima dată „Libertate”. Cum a început Revoluția din decembrie 1989
Acum 35 de ani, la Timișoara, s-a strigat pentru prima dată „Libertate”. Cum a început Revoluția din decembrie 1989

Ziua de 16 decembrie 1989 a rămas în istorie ca reprezentând începutul sfârşitului pentru regimul condus de Nicolae Ceauşescu.