EUROPA, AŞTEAPTĂ-NE: VENIM PE JOS! Călătoria cu trenul durează mai mult decât în timpul celui de-al Doilea Război Mondial

N-am reuşit să ducem până la capăt niciunul dintre coridoarele europene care ne străbat tara, deşi Bruxelles-ul ne-a pus la dispoziţie zeci de miliarde de euro.

Călătoriile cu trenul durează mai mult decât în timpul celui de- Al Doilea Război Mondial. Iar multe dintre podurile peste care trecem cu trenul sAu cu maşină sunt în stare critică şi sunt un pericol nevăzut pentru călători. Aceasta este radiografia infrastructurii la 100 ani de la Marea Unire.

Alba Iulia,1 decembrie 1918. Romanii desăvâreșesc Marea Unire. Lua naştere România modernă!

În România "modernă" de astăzi autorităţile încă n-au reuşit să lege provinciile istorice cu o autostradă. Pentru Ministerul Transporturilor Carpaţii s-au dovedit de netrecut între Transilvania şi Tara Românească.

Citește și

„Al treilea război mondial a început”. Valeri Zalujnîi, ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie și fostul comandant al armatei, declarații

În Moldova cel mai circulat drum este supranumit şi "Drumul Crucilor" din cauza numărului mare de accidente. Şoferii au venit în marş până la Bucureşti ca să ceară o autostradă.

Pe Valea Siriului ostaşii români luptau eroic în urmă cu 100 de ani pentru a opri înaintarea trupelor germane din Transilvania în Moldova.

"Mă aflu sub un viaduct care leagă Transilvania de Moldova. Construit de comunişti si foarte prost întreţinut. Atât de prost încât asfaltul şi cimentul s-au măcinat, iar în mijlocul său s-a format o gaură prin care poţi să vezi albia râului".

În dimineaţa zilei de 1 decembrie 1918 Regele Ferdinand intră călare în Bucureşti. La acea vreme Capitala avea deja o şosea de centură, pe traseul căreia circulăm sau mai degrabă stăm şi astăzi. Bucureştiul a rămas singura capitală din Europa fără o centură modernă.

"În ce ţară trăim? Filmaţi şi daţi la televizor. Se ceartă Dragnea şi cu Iohannis şi noi suferim ca proştii".

Călătoria cu trenul de la Arad la Braşov durează mai mult acum decât în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

În 1939 trenul Orient Express făcea 7 ore de la Curtici la Arad. Astăzi acelaşi traseu durează cu 2 ore mai mult.

"Este ora 6 şi am ajuns abia în gara Simeria, unde trenul a oprit şi trebuie înlocuită locomitiva. Au scos-o pe cea electrică şi o aduc pe cea diesel, deoarece între Simeria şi Braşov linia de cale ferată nu mai este electrificată".

Începând cu 2007, România a avut la dispoziţie fonduri europene în valoare de peste 15 miliarde de euro pentru a-şi construi reţele de transport moderne. La Bruxelles comisarul european este exasperat. Spune că Guvernul nu trimite proiecte ca să ia banii.

Corina Creţu, comisar european: "Avem bani la Bruxelles pentru proiecte de infrastructură, nu avem proiecte".

Pentru realizarea acestui reportaj echipa "România, te iubesc" i-a solicitat un interviu ministrului Transporturilor, Lucian Șova. Încă nu am primit un răspuns.

Banii de la Bruxelles sunt în special pentru realizarea celebrelor coridoare europene de transport. Cum ar fi coridorul IV care leagă Portul Constanța de Capitală şi mai departe de vestul Europei. La Bucureşti se ştie de importanța strategică a acestui coridor cu multă înainte că Uniunea Europeană să-l deseneze pe hartă.

Primul studiu de autostrăzi pentru reţeaua din România realizat în 1967 - 1969, studiu general privind dezvoltarea unei reţele de autostrăzi în Republica Socialistă România

În 1969 inginerii Institutului de Proiectări Transporturi Auto, Navale şi Aeriene realizează primul masterplan pentru dezvoltarea autostrăzilor în România. Inginerul Cornel Martincu este preşedintele institutului , ajuns între timp în insolventa.

Multe dintre drumurile, podurile şi chiar autostrăzile pe care circulam astăzi au fost proiectate pentru prima dată de inginerii IPTANA, inclusiv cordidorul European.

Încă din anii '60 inginerii se gândeau cum să lege România de restul Europei. La acea vreme reteau de drumuri din Franţa şi Spania era la fel de slab dezvoltată că a noastră.

În timp ce alţii au mers înainte, România a rămas tara cu cele mai proaste drumuri şi căi ferate din Uniunea Europeană. O spun statisticile oficiale ale Forumului Economic Mondial. Clasamentul este asumat şi de Comisia Europeană.

Coaliţia PSD-ALDE a promis în primul său program de guvernare ca în 2017 va termina autostrăzile Lugoj- Deva şi Sebeş -Turda . La fel şi intrarea autostrăzii A3 în Bucureşti. Niciunul dintre aceste obiective n-a fost atins.

În februarie Compania Naţională de Drumuri a prezentat în Parlament un alt calendar. Promitea că lucrările vor fi gata în 2018.

Suntem pe dealul Şoimuş din lotul 4 al Autostrăzii Lugoj-Deva. Tronsonul dintre Lugoj şi Deva este continuarea Autostrăzii Orastie-Sibiu, cea care, în 2015 a crăpat şi a început să o ia la vale la câteva zile după ce a fost inaugurată. Problemele de pe lotul 3 Orăştie-Sibiu continuă şi astăzi. Iar constructorul a fost obligat de instante să resitituie statului 83 de milioane de lei din cauza lucrărilor proaste. 

La câţiva metri de bucata care a luat-o la vale, trei muncitori încearcă să stabilizeze o altă porţiune a versantului, folosind aceeași soluţie tehnică.

"- Plasa asta pe care aţi montat-o voi n-ar fi trebuit să ţină?
- Ba da, ţine, numai că s-a dus cu totul. E mal, s-a dus cu ancore cu tot.
- De ce a luat-o la vale, a fost inundaţie?
- De la ploi.
- Dar pământul aici e altfel?
- Da, nu e stabil".

În construcţia de autostrăzi este vital să ştii în detaliu cu ce fel de sol urmează să lucrezi. În funcţie de caracteristicile solului inginerii trebuie să decidă apoi tehnologiile şi tipul materialelor pe care le va folosi constructorul. Toate aceste lucruri determina costul real al proiectului. În mod normal Forajele geotehnice trebuiau făcute la nivelul Studiului de Fezabilitate.

Cătălin Drula, deputat USR, comisia de Transporturi: "Acea firmă care a realizat studiului a cerut statului 8 milioane de euro pentru foraje pe întreg lotul, a spus că asta e necesar ca să avem un studiu de calitate şi statul a spus: noi avem un milion, s-au făcut câteva foraje".

Cătălin Drula este deputat şi face parte din comisia pentru Transporturi. Acelaşi lucru îl susţine şi Ionuţ Ciurea care conduce Asociaţia Pro Infrastructura.

ONG-ul său monitorizează de ani de zile şantierele din toată ţara. A luat la puricat studiul de fezabilitate şi a găsit plansa care arata câte foraje s-au făcut în zona Dealului Şoimuş şi mai ales unde.

Ionuţ Ciurea, preşedinte Asociaţia "Pro Infrastructura": "Aici este aproape de nodul Soimuş şi mai avem nişte foraje în capătul celălalt al dealului. Dacă observaţi unde s-au făcut forajele, ele în loc să se facă în deal, s-au făcut pe câmp. E o diferenţă majoră".

Pe acest lot de 22 de kilometri constructorul este firma româneasca Spedition UMB. În 2013 a câştigat licitaţia cu o ofertă de 100 de milioane de euro. Un preţ cu 60% mai mic decât cel estimat de Compania de Drumuri. Oferta a fost făcută pe baza studiului de fezabilitate. Cel cu forajele lipsă.

Ionuţ Ciurea, preşedinte Asociaţia "Pro Infrastructura": "A fost o soluţie jucată la risc. Nu este nici primul, nici ultimul care trage la maxim de soluţii tehnice ca să-şi optimizeze profitul".

Articol recomandat de sport.ro

Tragerea la sorți pentru preliminariile CM 2026, simulată! Cu cine a picat România în grupa de 5