Primarul care s-a descurcat mai bine decât tot Guvernul României să ia fonduri europene


Ultimul update: Duminica 10 Martie 2019 19:16
Data publicarii: Joi 07 Martie 2019 17:13
Categorie: Romania, te iubesc!

FONDURI FĂRĂ FORMĂ, III. Oradea este campioana la accesarea fondurilor europene. Faţa locului s-a schimbat în ultimii ani şi multe probleme s-au rezolvat cu ajutorul banilor europeni. Secretul? La Oradea administraţie se face după carte.

Ajungem acolo, dar nu foarte repede pentru că...n-avem drumuri. Pentru tronsonul Deva Lugoj s-au alocat un miliard şi jumătate de mii de euro încă din 2007 iar acum riscăm să restituim toată această sumă Uniunii pentru că lucrările nu au fost gata la timp.

Aproape de Deva, pe sectorul 4, dealurile se surpă peste lucrări pentru că nu au fost făcute suficiente studii atunci când s-au apucat de cosntruit aici. În zadar de mai bine de un an muncitorii se chinuie să oprească bolovanii cu plasă. În programul de guvernare PSD-ALDE au promis că deschid autostrada Lugoj-Deva în 2017.

Întrebată ce face dacă nu sunt gata kilometrii de autostradă promişi, Viorica Dăncilă, spune că nu îşi dă demisia, ci analizează. „Trebuie să fac discuţie pe fiecare autostradă, să discut cu miniştrii...”

Autostrada Sebeş-Turda trebuia să fie gata în 2016. De lotul 2 se ocupă grecii de la Actor. Anul trecut au avansat 5 la sută - de la 44 la 49 la sută. În această zonă panza freatică este foarte sus şi în mijlocul autostrăzii sunt astfel bălţi. Nici pe lotul unu, construit de italienii de la Pizzarotti, lucrurile nu stau mai bine.

Breteaua de descărcare de pe autostrada Sebeş - Turda către Alba Iulia dă fix într-o fostă groapă de gunoi. Este incredibil cum nici cei care au făcut studiul de fezabilitate, nici proiectanţii, nici măcar cosntructorul n-au văzut că aici e o groapă de gunoi.

Fostul ministru al Transporturilor, Lucian Şova, afirmă „că cele două loturi rămase la Sebeş-Turda sunt un dezastru din punctul meu de vedere - atât al proiectării cât şi al mobilizării resursei tehnice „

Fostul ministru vorbeşte despre posibile înţelegeri între unii angajaţi ai companiei de drumuri şi constructori prin care se caută tot felul de motive pentru a bloca lucrările. Surse din Companie susţin că până acum firmele de construcţie au solicitat daune de 2 miliarde euro pentru că... nu pot să lucreze.

„Au beneficiat de aceste neglijente din partea autorităţilor, întâmplătoare sau nu, privind neeliberarea amplasamentelor. Până acum le-a mers să câştige bani din revendicări şi să construiască cât mai puţin”, afirmă Şova, care susţine că i-a transmis Rovanei Plumb, când a preluat intermatul la Transporturi, lista cu nerealizările de pe şantiere şi motivele lor. Rovana Plumb s-a întâlnit şi cu reprezentanţii contructorilor. Presa nu a fost chemată la întâlnire.

Şi autostrada Sebes-Turda este construită tot din fonduri alocate încă din 2007, şi fazate în actualul ciclu financiar. 500 de milioane de euro. Şi aici riscăm să restituim finanţarea pentru că autostrada nu fost terminată la timpul asumat. La Compania de drumuri, într-o clădire care pare pustie, ne-am întâlnit cu purtătorul de cuvânt Alin Şerbănescu.

„Documentaţia sau dorinţa de a construi sibiu piteşti există”, spun el. „Să ştii că nici nemţii nici chinezii nici fracezii, nici americanii nimeni nu au ars etape cum pretindem noi că vrem să facem.”

Susţine că autostrada Sibiu - Piteşti va fi gata în 2025 şi că angajaţii companiei muncesc la documentaţia pentru acest tronson. I-am cerut să ne permită accesul în birouri, să-i vedem la treabă. Dar nu s-a putut pentru că înăuntru se lucrează cu documente secrete. Purtătorul de cuvânt are termene pentru toate autostrăzile din România. „Avem 807 km de autostradă iar până în 2040 vom avea aproape 3.000 de km de autostradă”, promite el.

Oradea a scăpat de traficul infernal după ce a apărut centura de la marginea oraşului întinsă pe aproape 20 de kilometri construită de compania naţională de drumuri. Primăria a accesat fonduri europene pentru pasajele rutiere şi ambuteiajele au dispărut. Lucrurile s-au mişcat aici pentru că autorităţile locale s-a ocupat de toate procedurile birocratice pentru construirea acestui drum.

„Primăria Oradea a executat studiul de fezabilitate. Am pregătit exproprierile şi ne-am asumat riscurile proceselor care ar putea să apară între cei care care nu sunt mulţumiţi de preţ şi compania de drumuri”, spune primarul Ilie Bolojan. „Noi ştim cine sunt propretarii terenurilor, avem acces mult mai uşor la toate datele. Ne costă mult mai puţin să îi identificăm. Compania angajează companii de avocaţi din Bucureşti care necesită costuri suplimentare”.

Oradea este pe primul loc în topul celor mai eficiente oraşe din România şi este campioană la atragerea fondurilor europene care au schimbat faţa locului. Până acum, din actual ciclu finaciar a atras 180 de milioane de euro şi are solicitări depuse pentru alte 130 de milioane.

„Bugetul municipiului Oradea este de aproximativ 70 de milioane de euro pe an din veniturile noastre proprii din care ne permitem să alocăm pentru investiţii între 15 şi 20 milioane de euro în fiecare an. Practic absorbţia de fonduri europene ne măreşte de 3-4 ori bugetul propriu”, splică Bolojan,

Primăria are un departament special care vânează şi acceaza fonduri europene. Marius Moş este director şi are în subordine 17 oameni. Aşa arată listă lungă cu proiecte făcute pe fonduri europene în actualul ciclu financiar.

„Domeniile în care noi acţionăm sunt foarte diverse. Dacă azi vorbim de blocuri de reabilitare termică, mâine vorbim de dotările de la blocuriile operatorii de la spitale, poimâine de aquapark, noul CET, poduri, monumente istorice”, spune el.

Au în orice clipă mai multe proiecte pregătite pentru finanţare. Acesta este secretul. În cazul în care unul nu este aprobat, au altul pregătit pentru depunere. Anul trecut primăriile oraşelor aveau posibilitatea să acceseze între 20 şi 45 de milioane de euro în funcţie de mărime. Oradea a avut la dispoziţie 35 de milioane de euro. Fonduri europene. Pentru că alte oraşe n-au fost pregătite cu proiecte, Oradea a dat lovitura.

„Ni s-a permis să dublăm proiectele. În final pe aceaste axe au fost contractaţi în jur de 140 de milioane de euro. Pornind de la 35. Pentru că din păcate o parte din municipiile din România nu au reuşit să aibă proiecte finalizate”.

Fondurile europene au adus un suflu nou în oraş care capătă o nouă înfăţişare de la o zi la alta. Primăria îi împrumuta cu bani în condiţii avantajoase pe proprietarii care vor să refacă faţadele clădirilor şi îi obliga să o facă pe cei care refuză prin taxe şi impozite majorate considerabil.

Peste un milion de euro, din fonduri europene s-au investit în această stradă care a fost transformată în pietonala. Clădirile istorice sunt refăcute din fonduri europene sau banii primăriei şi transformate în obiective turistice. Anul trecut în Oradea au venit 243 de mii de turişti

Mihai Jurca este directorul Asociaţiei pentru promovarea turismului în Oradea. ”Strategia de a crea în centrul oraşului obiective turistice cumva e gândirea similară cu un centru comercial. Cu un mall. Trebuie să ai nişte ancore să îţi ţină oamenii. Zonele centrale s-a depopulat din cauza centrelor comerciale care s-au construit evident la periferii”.

Acum, au 20 de milioane de euro accesaţi pentru a construi pasaje subterane prin care se va muta traficul din centrul oraşului iar străzile vor deveni pietonale. Au accesat bani inclusiv pentru proiecte prin care să-i convingă pe oameni să meargă pe jos.

Primarul Bolojan spune că îşi conduce urbea după cărţile scrise de primarii din marile oraşe ale lumii. Ca să atragă investitori a amenajat tot pe fonduri europene spaţii pentru parcuri industriale la marginea oraşului.

„Întodeauna investiţiile private urmează urmează infrastructura publică. Nimeni nu va investi într-un câmp dacă nu are acolo reţele de apă de gaz şi aşa mai departe”, spune primarul.

Acum în parcurile industriale lucrează peste 7 mii de oameni şi multe firme care produc pentru branduri din toată lume au venit aici. Multe fabrici au fost amenajate tot cu fonduri europene.

Această fabrică produce încălţăminte pentru o renumită firma de pantofi din Austria. „Fondurile europene au permis existenţa asta, tot ce există aici. E ca şi când eu am 2 lei şi cineva vine şi îmi mai dă 5. Noi am avut bani de 400 de metri pătraţi şi am construit 2700. Ăsta e marele avantaj al fondurilor europene. E un mecanism incontesabil şi un organism extraordinar. În Oradea se vede cel mai bine chestia asta”, explică un consultant de fonduri europene.

Oamenii locului au de muncă iar primăria încasează taxe şi impozite, face rost de bani pentru cofintarea proiectelor europene. O schemă care funcţionează şi ar trebui multiplicata la nivel naţional. Tot pe bani europeni oraşul şi-a rezolvat şi problema termoficării. Până acum în noua termocentrala şi în reabilitarea conductelor din oraş s-au investit 120 de milioane de euro. Din fonduri europene. Alte 30 de milioane urmează să fie investite.

Totul e nou iar factura pentru încălzire a scăzut în oraş şi au dispărut pierderile din reţea şi firmele care căpuşau sistemul.

Privind la aceste la acest loc, la sumele uriaşe atrase aici din fonduri europene n-ai cum să nu te întrebi de ce în alte părţi nu se poate. În Bucureşti de exemplu, unde iarna acesta pierderile din reţeaua de termoficare au fost uriaşe. Asta în condiţiile în care primăria Bucureştiului are la dispoziţiei 160 de milioane de euro din fonduri pentru termoficare şi e pe cale să-i piardă pentru că până acum n-a fost în stare nici măcar să facă proiectul.

Corina Creţu spune că „autorităţile romane ne-au anunţat că proiectul de termoficare din Bucureşti este mult întârziat.” Dar proiectul nu a ajuns la comisarul european.

Am încercat să discutăm pe acest subiect cu primarul capitalei, Gabriela Firea. N-a vrut să vorbească. Ca să evite birocraţia şi bâjbâiala guvernanţilor de la Bucureşti, primarii din vestul ţării s-au asociat şi cer să fie lăsaţi să acceseze fonduri europene fără piedicile impuse aiurea de la centru.

Floreşti, Cluj. Pe acest spaţiu vom ridica într-o bună zi un spital regional. Dar nu se ştie când. Puteam să îl construim demult dar politicienii noştri n au fost în stare să îl facă.

Despre spitalele regionale discutăm de mai bine de 10 ani. Ar trebui să avem 3 spitale construite din fonduri europene. La Cluj, Iaşi şi Craiova. În programul de guvernare PSD-ALDE, s-au promis 8 spitale regionale şi unul metropolitan în Bucureşti până 2020. Dar nu se va întâmpla. Pentru cele 3 spitale regionale finanţarea prevăzută în actualul ciclu finaciar a fost de 150 de milioane de euro la care guvernul trebuia să pună tot pe atât. Numai ca guvernanţii şi-au dat seama că au nevoie de 1,2 miliarde de euro pentru lucrări.

Rovana Plumb a anunţat că a decis etapizarea construcţiei acestor spitale. Adică, se amână construcţia pentru următorul ciclu financiar, 2020-2027.

Alin Tişe, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj: „Asta înseamnă că până în 2025 România sau judeţele nu vor avea spital regional. Eu cred că doar atunci vom începe construcţia.”

Până acum doar la Iaşi este gata studiul de fezabiliatate pentru spitalul regional.

„Eu nu consider că este un eşec. La modul foarte serios. Ss-au pornit. Şi eu cred că odată un lucruru pornit nu se poate opri”, spune ministrul Sorina Pintea.

Corina Creţu spune însă că dacă guvernul ar dori, s-ar putea aloca bani pentru spitalele regionale acum. „Noi aşteptăm poziţia guvernului. ... Dacă autorităţile doresc bani în plus, aşteptam să vedem din ce axe luăm bani şi eu sunt gata să schimb programul operaţional pentru a accelera şi realizarea spitalelor regionale.

Ministrul Sănătăţii susţine însă că propunerea pentru amânarea lucrărilor după 2020 a venit chiar de la Corina Creţu, “Mie mi-e greu să înţeleg aceste lucruri. Eu nu sunt în campanie electorală”, declară Sorina Pintea.

Rovana Plumb, ministrul Fondurilor Europene, susţine că „avem bani pentru pentru documentaţia tehnică”. Dar în acest moment doar ministerul Sănătăţii poate să construiască aceste spitale. Preşedintele Consiliului judeţean Cluj e convins că dacă guvernul ar permite autorităţilor să aceseze bani pentru cele 3 spitale regionale, le-am putea avea mult mai repede.

„Este irelevant dacă aceşti bani sunt traşi de guvern sau un consiliu judeţean. Dar pentru că guvernul a politizat excesiv de mult acest subiect refuza să predea acest proiect către autorităţile judeţene...”, spune Alin Tişe.

Orgolii, lupte politice şi lipsa de viziune ne ţin pe loc şi ne fac să pierdem bani europeni. Pe timpul ministrului Eugen Nicolăescu s-au tocat 21 de milioane de euro pe studii de fezabilitate pentru spitale. Niciunul n-a fost pus în practică. În tot acest timp, romanii au murit şi încă mor cu zile în spiţele vechi pline de bacterii.

Banii de la uniunea europeană ar putea să ajungă şi în penitenciare. Până acum nu s-a întâmplat. Şi asta în condiţiile în care politicienii noştri plâng zilnic de milă deţinuţilor din închisori. Pentru că nu avem condiţii în puşcarii, peste 14 mii de deţinuţi au fost eliberaţi anul trecut. Singurii bani care au ajuns în penitenciare sunt din fonduri norvegiene. La Gherla, de exemplu s-a refăcut o aripă a închisorii vechi de sute de ani în care sunt amenajate acum 60 de locuri la standarde europene. Restul închisorii, în care sunt peste 800 de deţinuţi rămâne în condiţii greu de imaginat şi ascunse de cameră de filmat.

„Noi avem câteva sute de milioane pentru eficienţa energetică din instituţii publice şi s-ar încadra aceasta modernizare a penitenciarelor dar niciun guvern nu a dorit să folosească banii în acest scop”, afirmă Corina Creţu. „Nu s-a solicitat în acest scop. Am discutat cu mai mulţi miniştri ai justiţiei, le-am spus despre această posibilitate. Pentru eficienţa energetică a clădirilor, în general sunt cred că peste 5 sute de milioane de euro.”

Cristian Pleşa este director adjunct în Administraţia Penitenciarelor. Susţine că Uniunea europeană nu da bani pentru modernizarea spaţiilor de detenţie. Abia acum se încearcă accesarea unor fonduri pentru un proiect prin care să se facă o evaluare a stării clădirilor. Cât despre reabilitarea termică, spune că au fost doar demersuri, dar nu s-au finalizat,

Uniunea Europeană ne dă bani. Mulţi. Pentru a-i accesa, în primul rând trebuie să ai o idee pe care vrei să o pui în practică. Verificaţi dacă ideea este eligibila, adică dacă poate fi finanţată. Informaţii găsiţi în ghidurile solicitantului în funcţie de domeniul de investiţii pe site-urile ministerelor. Puteţi apela şi la firmele de consultanţă. Dacă ideea este eligibilă, înarmaţi-vă cu răbdare şi urmaţi cu stricteţe paşii indicaţi. Veţi descoperi birocraţia românească în toată splendoarea dar în final, fondurile europene ar putea să vă schimbe viaţa. Aceeaşi pasi ar trebui să-i urmeze şi guvernanţii noştri. Să acceseze bani pentru proiectele mari pe care le promit de fiecare dată în campaniile electorale şi pentru care iau voturi. Acum ar trebui să pregătească deja proiecte pentru noul ciclu financiar 2020-2027 şi ar trebui să înţeleagă că dacă s-ar pune pe treabă, dacă şi-ar face datoria, cu banii europeni ar putea să schimbe în bine faţa acestei ţări.

Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din lume!  

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Abonați-vă gratuit la newsletter-ul Știrile Pro TV de pe WhatsApp. Primiți în fiecare zi cele mai importante știri pe telefon! 

Fonduri europene de zeci de milioane de euro pentru fermierii români. Care sunt condițiile
Fonduri europene de zeci de milioane de euro pentru fermierii români. Care sunt condițiile
Un bărbat din Iași a jucat la păcănele fonduri europene de zeci de mii de lei
Un bărbat din Iași a jucat la păcănele fonduri europene de zeci de mii de lei
Timişoara, Clujul, Aradul şi Oradea au format Alianţa Vestului. Ce presupune
Timişoara, Clujul, Aradul şi Oradea au format Alianţa Vestului. Ce presupune
FULLSCREEN
Primarul care s-a descurcat mai bine decât tot Guvernul României să ia fonduri europene
  • /

Sursa: Pro TV

Paula Herlo
”România, știi bine”, EPISODUL VIII. Paula Herlo prezintă realitatea din judeţele sărace
”România, știi bine”, EPISODUL VII. Cosmin Savu descrie construcția unei rețele de trafic de oameni
Ce a găsit Rareș Năstase la biroul de parlamentar din Caracal al deputatului PSD Iordache
”România, știi bine”, EPISODUL VI: Ovidiu Oanță și Rareș Năstase, despre cazul de la Caracal
”România, știi bine”, EPISODUL V. Rareș Năstase, despre fenomenul depopulării
”România, știi bine”, EPISODUL IV. Paul Angelescu: De ce este un chin să mergi cu trenul în țară
Reacţia premierului când Alex Dima întreabă despre sărăcia din Teleorman: "Vă rog să nu mai vorbiţi aşa!"
Reacţia premierului când Alex Dima întreabă despre sărăcia din Teleorman: "Vă rog să nu mai vorbiţi aşa!"