Bogdan Mihai Simion, un om al timpurilor noastre care nu vrea să se lepede de trecut

Bogdan Mihai Simion este un om al timpurilor noastre care nu vrea să se lepede de trecut și încearcă să construiască, cu o cobză și un taraf, o Românie mai bună. Adună în jurul lui oameni care-i împărtășesc valorile și lucrează la încrederea noastră.

Bogdan Mihai Simion este un călător muzical, un personaj autentic și spectaculos în tot ceea ce face. Cu o savoare aparte, tânărul născut la Ramnicu Vălcea, canta de când se știe.

La doi ani acompania vioara tatălui sau și, deși a făcut facultatea de Litere, pasiunea pentru muzică îi curge prin vene. De mai bine de 13 ani este îndrăgostit de muzica de taraf, muzica altor timpuri, potrivită și timpurilor noastre.

Bogdan Mihai Simion, cobzar: „În primul rând sunt cobzar. Instrumentul de menestreli, barzi, lăutari, trubaduri, cum vrei tu. În toate culturile lumii există personajul ăsta, un muzician care de regulă se plimbă de colo până colo și care spune povești cu ajutorul instrumentului lui.”

Citește și

Fasolea cu ciolan, vedeta restaurantelor de 1 decembrie, dar și sarmalele făcute în dovleac turcesc au făcut senzație

„Al treilea război mondial a început”. Valeri Zalujnîi, ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie și fostul comandant al armatei, declarații

Bogdan este la puțin peste 30 de ani ai săi o enciclopedie.

Bogdan Mihai Simion, cobzar: „Pai ce mai sunt? Sunt lăutar, sunt parte din grupul de lăutari Taraful de Mătase, sunt doctor în litere, sunt pasionat de folclor.”

Un căutător neastâmpărat al muzicii, culegător al cântărilor de altădată. În bibliotecă, în vechile colecții de discuri, dar mai ales în călătorii prin toate colțurile țării, a căutat melodii originale pe care ulterior să le transpună auditoriului.

Mihai Toader, bucătar: „Aici avem un ogeac oltenesc unde avem țest. Cuptorul care este cumva făcut după un cuptor din Nordul Moldovei.”

Mihai Toader este bucătar și, împreună cu Bogdan, redescoperă bucătăria autentică din țară și muzica pe cale să se piardă.

Mihai Toader, bucătar: „Ne-am cunoscut la cârciumă, pentru că amândoi frecventam cârciumă, ori lucrăm la cârciumă, ori cântam la cârciumă.”

Și așa a ieșit proiectul Fragmente. Cei doi merg prin diverse regiuni românești, experimentează muzica și mâncarea locului și ulterior le postează online.

Bogdan Mihai Simion, cobzar: „Descoperim niște oameni incredibili, incredibili. Dacă mi-ai fi spus că personajele astea există, nu te-aș fi crezut sau aș fi spus că sunt dintr-o carte veche cu povești.”

Mihai Toader, bucătar: „Mergem împreună la cineva acasă sau la învățătorul satului. Pur și simplu ne gătesc, ne arată tehnicile. Tehnicile sunt foarte importante perntru că eu tot ce încerc să transpun acum sunt pe baza acestor tehnici de pe teritoriul României. Bogdan strânge lăutarii satului și îi provoacă oarecum să cânte cântece destul de vechi. Și, în timp ce făceam lucrul acesta, mi-am dat seama cât de multe învăț și plus de asta trebuie să învăț și eu cine sunt.”

Bogdan Mihai Simion, cobzar: „Pentru a fura meserie, asta e cel mai important și la mine și la Mihai. Noi învățam meserie de la oamenii ăștia, cât îi mai avem. Întotdeauna ne-am lăsat conduși de inimă, nu de cap.”

Mihai a transformat povestea într-un restaurant unde reinterpretează vechile rețete românești, iar Bogdan a ținut 23 de spectacole într-un club bucureștean sub titulatura de Șamanul Mut. A adunat lăutarii din diverse zone istorice și i-a prezentat cu succes unui public entuzuiast.

Bogdan Mihai Simion, cobzar: „Ce am observat eu că este că este un gol uriaș în piață. Oamenii din generația mea sau chiar mai tineri decât mine nu au unde să mai asculte muzica asta pe crud, pe curat, așa cum e ea, cum a fost ea.”

Și așa a apărut Taraful Lăutarii de Mătase.

Bogdan Mihai Simion, cobzar: „Trebuie să începem povestea de la Nelu Răducanu, șeful lor. Cânta la un local acolo și îl știam. Știam, de exemplu, că ultimul disc al Rodicăi Puceanu a fost realizat împreună cu el. Am construit împreună o formulă de muzică lăutărească urbană sau muzică de mahala sau muzică lăutărească țigănească. L-am cunoscut pe colegul meu Cornel Neacșu, care mi l-a recomandat Nelu ca fiind un acordionist pe vechi, lucru pe care l-am adorat efectiv. Colegul meu Adam Zsoltan, un instrumentist extrem de rafinat. Toată lumea mi-a spus că sunt nebun, putea fi un manifest contra-cultural într-o primă fază.”

Și-a luat rolul de cronicar al altor vremi, dar consideră că nu cântă muzică veche, ci muzică autentică.

Bogdan Mihai Simion, cobzar: „Acest complex al modernității este mai prezent în Europa de Est, adică vezi, dom'le dacă nu cânți modern, nu ești la zi, ești terminat. E o iluzie, e o prostie. Mecanismele mintale, în opinia mea, sunt greșite. În momentul în care spui că lumea nu mai crede în catecul bătrânesc, că lumea nu mai crede în zmei și balauri, uitați-vă pe Netflix. Sunt toate cu zmei și balauri, dar zmeii lor sunt mai buni ca ai noștri, aici nu mai înțeleg eu.”

Andi Moisescu: „La mulți ani, România te iubesc! Ia uite-i, băieții sunt pregătiți acum, și de Revelion, și de Crăciun și de Revelion în același timp, doar și voi să fiți pregătiți.”

Pasiunea comună pentru muzică l-a adus pe Andi Moisescu față în față cu Bogdan.

Andi Moisescu: „Am zis că trebuie să fac neraparat un podcast cu Bogdan și l-am sunat și i-am propus asta și m-a întrebat, despre ce vorbim? Despre tine, dar te rog să iei și cobza pentru că sunt foarte fermecat de muzică, de folclor, de tot ce înseamnă. Și așa s-a născut Căminul Cultural și întâmplarea nostră care a crescut de la ediție la ediție.”

Un podcat presărat de informații culturale și istorie muzicală.

Andi Moisescu: „Eu cred că cel mai important pilon de care trebuie să ne agățam e încrederea. Nicio societate nu poate funcționa fără încredere. Sunt însă în continuare, în România, sunt foarte mulți oameni de încredere, din păcate ei nu sunt atât de vizibili. Păi Bogdan ne încarcă cu toată aura lui pozitivă cu toate poveștile lui, Bogdan ne readuce aminte cine suntem, de fapt face parte din folclor, dar nu este tipic din folclor. El nu cântă muzică veche, el cântă muzică pe care o simte el. E pentru prima dată când deschide ochii multor categorii de oameni care sunt dispuși să-l asculte și el de aici încolo poate să clădeasca încredere. În plus, el fiind liantul comun, el poate pune oameni împreună.”

Menestrelul zilelor noastre a făcut și muzica de film. A contribuit și la serialul Las Fierbinți, dar nu numai. La Șirnea, într-o zonă de un pitoresc aparte l-am întâlnit pe Charley Ottley, britanicul îndrăgostit de România.

Charley Ottley, realizator de film documentar: „Este un muzician foarte complex, cred că este foarte special Bogdan. Este păstrătorul tradiției muzicale românești.”

Filmele Wild Charpatia și Flavours of Romania au ajutat la descoperirea țării noastre în audiența internațională. Întâlnirea cu Bogdan a dat naștere unei colaborări – muzicianul a pus coloană sonoră pentru imaginille lui Charley.

Charley Ottley, realizator de film documentar: „A fost natural să îl pui pe imaginile tale. Am lucrat perfect. Am încercat să punem în valoare toate zonele istorice românești și a fost fără dubii când l-am întrebat pe Bogdan să fie consultantul meu muzical. Vorbea ca un bătrân profesor universitar. Părea că știe absolut tot despre orice. Nu doar muzică, literatură, arte. Vorbea cu o așa autoritate și încredere de care nu te așteptai la un puști la 20 de ani.”

Bogdan întruchipează imaginea unor povești de sute de ani. Un vampir cultural.

Charley Ottley, realizator de film documentar: „El nu se uită direct în soare decât atunci când poartă pălărie și știam toate acele legendE și mituri despre vampirI și după care le-am pus împreună, am realizat că are 2-300 de ani. Poate că sunt vampiri în România. El crede că are 250 de ani. Sincer, evită soarele, se duce în pat la 4 dimineața, se trezește foarte târziu, câteodată doar la masă, poartă pălărie, se îmbracă în negru și vorbește de parcă are experiența a 7 generații, 7 secole.”

Charley este impresionat de capacitățile lui Bogdan, iar prietenia lor a fost pecetluita cu palinca, nu cu sânge.

Charley Ottley, realizator de film documentar: „Mi-a vorbit mult despre muzica tradițională românească, a fost o bucurie să-l am în filmele mele, am râs mult și de asemenea, ca toți ceilalți vampiri are capacitatea să bea cantități impresionante de pălincă și să nu aibă niciun efect asupra lui.”

Ca într-un cântec vesel, Bogdan trăiește o poveste de dragoste cu final fericit. Mădălina este stilist vestimentar și se susțin reciproc în toate proiectele. Personajele desprinse parcă din altă epocă au vorbit prima dată în online.

Mădălina Preda: „Într-un final și-a făcut curaj să-mi scrie. Mi-a dat mesaj.”

Bogdan Mihai Simion, cobzar: „Mi-a dat un like la o postare de-a mea, după care, la 30 de secunde mai târziu, și-a retras like-ul.”

Mădălina Preda: „A fost un like așa impulsiv, după care mi-am dat seama că mă urmărește de foarte mult timp și mi-am retras like-ul.”

Cosmin Savu, reporter: Și de ce ți-ai retras like-ul?

Bogdan Mihai Simion, cobzar: „Exact, așa a fost întrebarea.”

Mădălina Preda: „La început ți-am zis o scuză din asta că nu mi-am dat seama. Eu știam ce face el, evident.”

Bogdan Mihai Simion, cobzar: „Și eu știam ce face ea, evident și ne știam așa.”

Mădălina Preda: „Ce pot să spun despre Bogdan e că este un om foarte serios, îmi place că e foarte serios în orice lucru se implică. E foarte iubitor, foarte atent.”

Nelu Răducanu cântă de aproape 50 de ani și este cel mai experimentat din taraful Lăutarii de Mătase.

Nelu Răducanu, țimbalist: „Eu am copii de seama lui Bogdan și este un băiat atât de tânăr și atât de… Cu atâta experiență. Uman nu mai zic, un băiat de-l pui la rană cum se spune.”

Cornel Neacșu, acordeonist: „E un om prea echilibrat pentru timpurile astea și chiar dacă, Doamne ferește, e supărat și mai are câte o problemă, nu și-a arătat-o niciodată în fața noastră.”

Adam Zsoltan, contrabasist: „Eu am simțit că are grijă de fiecare în parte, ne-a luat seama la toți, ce avem bun, ce avem mai puțin bun.”

Bogdan Mihai Simion, cobzar: „Astăzi nu mai știm să lucrăm cu generații diferite. Pentru mine e un mare regret. Îmi pare rău că nu mai văd echipe formate din oameni de 30, 50 și 60 de ani. Pare că s-a căscat atât de tare diferența asta între generații că mai bine ne înjurăm între noi decât să colaborăm.”

Bogdan a scos zilele trecute la lumină și o carte cu interviuri cu ultimii lăutari ai Bucureștiului.

Bogdan Mihai Simion, cobzar: „De jale și de dragoste de pe piatra Bucureștiului. O chestie care mă obsedează de multă vreme. Repertoriul cosmopolit al lăutarilor bucureșteni care nu au fost foarte bagați în seamă.”

Gojira, realizator radio: „Pare așa, cumva, o anomalie. Numărul hyperintelectualilor s-a subțiat așa după 89 și Bogdan e o manieră foarte bizară a universului în zona aplecării intelectuale din partea tinerilor.”

Cosmin Savu: Care este valoarea care te definește?

Bogdan Mihai Simion, cobzar: „E un cuvânt de care mi-e frică. Cum spuneam de ancestral, arhaic, tradițional, atât s-au folosit cuvintele astea. Eu operez în adevărat și fals. Adevărul ar fi.”

Știe unde îi e locul și nu încearcă să fie altceva decât e.

Bogdan Mihai Simion, cobzar: „Shaormeriile sunt numărul 1 la livrări în București. Nu burger, nu paste, nu pizza. Merg și alea, dar shaorma e numărul 1. Toate astea ne leagă de un Orient de care ne trage o ață. Pe de-o parte, vrem să ne integrăm în Europa, că e mai bine acolo, că sunt alte valori, pe de altă parte, ne ține și pe noi aici, în Balcani.”

Bogdan Mihai Simion este un om al timpurilor noastre care nu vrea să se lepede de trecut și încearcă să construiască cu instrumentele pe care le are o Românie sănătoasă. Adună în jurul lui oameni care-i împărtășesc valorile și lucrează la încrederea noastră.

Bogdan Mihai Simion, cobzar: „Ce observ eu este că noi nu mai avem un proiect de țară. Marile proiecte de țară au fost bune, proaste. A existat un proiect, România Mare, a existat un proiect comunismul, a existat un proiect Integrarea în UE. Nu mai avem un proiect, nu ne mai putem pune cu toții de acord încotro.”

Dar Bogdan este optimist și știe că doar uniți putem trece peste vremuri. Cu talent și perseverență aduce publicului cântece pierdute care merită apreciate și nu-și uită rădăcinile.

Articol recomandat de sport.ro

Tragerea la sorți pentru preliminariile CM 2026, simulată! Cu cine a picat România în grupa de 5