Un părinte cu 10.000 de copii. Sună incredibil, dar acest om există. În Iași, preotul Dan Damaschin a devenit o adevărată instituție care poartă de grijă copiilor, se ocupă de educația lor, oferă case părinților, le apară pe mamele abuzate.
În viitorul apropiat vom avea roboți umanoizi care vor ajuta persoanele cu dizabilități să se descurce, în locuință și în afara ei, dar vom avea și brațe robotice cu care medicii să poată opera pacienți aflați la mare distanță.
Vânătorul de imagini. Un reportaj semnat de Cosmin Savu. Suntem invadați în fecare zi de tone de informații contradictorii și este important să putem să le filtrăm și să avem acces la fapte imediate.
Ceva se pierde pe drum când ne grăbim să aflăm, să avem, să fim peste tot, să creștem. Pasiunea neurmată, talentul necultivat, rămân să ne amărască momentele de liniște. Dar bineînțeles că nu trebuie să fie așa.
Fascinat de natură, un tânăr profesor din Cluj a pornit într-o călătorie în trei jungle care amestecă experiențele și trăirile sale.
Un oraș german are primar român, iar comunitatea locală și-a pus toată încrederea în edilul lor. Octavian Ursu e bucureștean și conduce orașul Goerlitz și i-a cucerit pe concitadinii săi prin seriozitate, muncă bună și corectitudine.
Munca în folosul comunității presupune să fii în permanență la dispoziția cetățenilor. Să fii corect și să răspunzi rapid și coerent, la nevoile societății.
Spitalele românești adăpostesc nu doar pacienți, ci și poveștile miilor de cadre medicale care, de doi ani, sunt acolo, lângă oamenii suferinzi.
La 36 de ani Răzvan Crișan este unul dintre antreprenorii care schimbă fața Bucureștiului.
Suntem într-o perioadă în care lipsa de încredere în societate duce la tensiune și polarizare. Nu mai avem proiecte comune, dar printre noi există oameni care pot să ne adune, să ne pună laolaltă. Un reportaj de Cosmin Savu.
SPITALE CU CEAS, PARTEA A III-A. Suntem la Bacău, unde pompierii se echipează ca să verifice concentrația de oxigen de la Spitalul Municipal.
SPITALE CU CEAS, PARTEA A II-A. Problemele rămân în spitale chiar și după izbucnirea unor incendii. Spaima personalului medical și a pacienților se domolește, și vechi obiceiuri scot iarăși capul.
SPITALE CU CEAS, PARTEA I. Pășim într-un teritoriu marcat de tragedii, bâjbâieli și aberații. Deși au fonduri și pe hârtie știu care sunt măsurile de prevenire, spitalele noastre pică an de an la un examen elementar: siguranța la incendiu.
„Metale rare uitate prin sertare”, partea a III-a. Statul român nu a reușit valorifice resursele minerale cu potențial mare. A închis 556 de mine și cariere și nu știe să le redeschidă.
„Metale rare uitate prin sertare”, partea a II-a. Înainte de 1989 era gata proiectat un ciclu integrat pentru programul național nuclear - să producem energie electrică la Cernavodă cu uraniu românesc, în produse de zirconiu și titan.
„Metale rare uitate prin sertare”, partea I. Un reportaj de Cosmin Savu. Omenirea este într-o goană după materii prime și mai ales după metalele de care au nevoie tehnologiile moderne: mașini și baterii electrice, eoliene sau telefonie mobilă și IT.
„Spitale pe hârtie”, partea a III-a. 26 de spitale nou-nouțe promitea, în 2007, Eugen Nicolăescu, pe atunci ministru al Sănătății. Șapte dintre ele erau chiar regionale cu 800 de paturi.
Spitale de hârtie. Partea a II-a. O anchetă de Paula Herlo. Peste două milioane de lei este prejudiciul adus Spitalului din Odorheiu Secuiesc de fostul manager, care a încheiat nu mai puțin de 60 de contracte cu aceeași firmă.
Spitale de hârtie. Partea I. O anchetă semnată de Paula Herlo. Ultimii 30 de ani de nepăsare a autorităților față de sistemul sanitar au făcut ca bolnavii să ajungă în spitale în care nu s-au făcut investiții de pe vremea lui Ceaușescu.
„Sate de bine”, partea a II-a. Educația în natură! E principiul după care funcționează în Occident și mai ales în țările nordice învățământul.
„Statul degeaba”, partea a III-a. Debirocratizare și reducerea aparatului administrativ! Auzim des aceste promisiuni de la toți cei care încearcă să pună mâna pe putere și, totuși, când ajung sus, uită să le pună în practică.
"Statul degeaba", partea a-II-a. Cum este să mergi la muncă și să nu faci nimic? Este o întrebare la care armate de funcționari din această țară ar putea să răspundă, dar nu-i întreabă nimeni.
"Statul degeaba", partea I. Avem un stat care nu funcționează. Ne este tot mai clar pe zi ce trece. Un uriaș aparat alcătuit din peste 250 de agenții și companii, cu sute de mii de angajați, ar trebui să ajute statul să funcționeze.
"Viitor de viță veche", partea a III-a. În 1600, șvabii au adus tradiția cultivării viței de vie în nord-vestul României. De atunci, în satele de la poalele dealurilor, fiecare gospodărie și-a săpat propria cramă.
"Viitor de viță veche", partea a II-a. În dealurile Silvaniei, zeci de mii de sticle de vin spumant sunt ținute la maturat, într-o cramă săpată în rocă vulcanică în urmă cu 200 de ani, un loc unde spumantul se face după metoda tradițională din Franța.
"Viitor de viță veche", partea I. Legătura cu pământul pe care îl lucrează este una din marile moșteniri pe care oamenii din această țară încă le păstrează.
”Arii protejate în ape tulburi”, partea a-II-a. Investitorii care acţionează pe râuri sunt greu de depistat, atunci când încalcă legea.
”Arii protejate în ape tulburi”, partea a-III-a. Legislația are tot felul de scăpări prin care se poate interveni pentru a scoate nisip și pietriș din zonele, teoretic, cu restricții. Tertipuri pe care le recunosc oficialii care autorizează excavările.
”Războiul gunoaielor”, PARTEA A 2-A. România va fi amendată de Uniunea Europeană, pentru că nu colectează selectiv și nu reciclează gunoiul produs.
”Războiul gunoaielor”, PARTEA A 3-A. Bucureştiul este astăzi captiv unei singure gropi de gunoi active - la Vidra. Şi aceasta cu mari probleme de legalitate. Acte administrative confuze, ignoranţă şi poate corupţia au dus capitala într-un moment critic.
„Trecutul are viitor”, partea a III-a. Investiția într-un castel a fost lozul câștigător tras de doi tineri corporatiști care au transformat o mică localitate din Covasna în comoară turistică.
„Trecutul are viitor”, Partea a II-A. Orașul Săcueni din Bihor a fost declarat stațiune turistică anul acesta, iar castelul și ștrandul cu băi termale au fost argumente principale. Ambele obiective sunt acum în centrul unui scandal.
Migranți de contrabandă, PARTEA A III-a. Un migrant ajunge să plătească între 10.000 și 12.000 de euro pentru a călători din Afganistan sau Siria până în Germania sau Franța.
Migranți de contrabandă, PARTEA A II-a. Situația din Afganistan de la acest moment înseamnă mai multe afaceri pentru filierele internaționale de migranți, conduse în general din Occident, în tările de destinație ale transfugilor.
Migranți de contrabandă, PARTEA I. Astăzi mergem pe urmele traficanților de ...migranți. O afacere internațională extrem de profitabilă, cu câștiguri de miliarde de euro anual.
Începe un nou sezon ”România, te iubesc!”. Se încheie o vară în care planeta ne-a dat un semnal dur: a fost oficial măsurată drept cea mai călduroasă perioadă înregistrată pe continentul nostru.
România este printre țările cu cel mai mare risc de deșertificare din Uniunea Europeană.
Astăzi, preţul cuprului este la un maxim istoric. Și tot crește. Dacă atunci când Moldominul a intrat în insolvență tona de concentrat de cupru, utilizat în multe industrii, era de 600 de dolari, astăzi a sărit de 10.000 de dolari.
Zeci de mii de trupe NATO, cu tancuri, avioane şi elicoptere, se află în această lună în România. Au loc unele dintre cele mai complexe exerciţii militare din ultimii ani.
CRESCUŢI CU FRICĂ, partea a III-a. Românii nu consideră că un copil neîngrijit e un copil abuzat, şi de aceea rar ajung astfel de cazuri în atenţia autorităţilor. Nici abuzul emoţional nu e identificat de comunitate şi raportat.
CRESCUŢI CU FRICĂ, partea I. "Unde dă mama creşte". "Bătaia e ruptă din rai". Generaţii întregi au crescut cu convingerea că o palmă n-a omorât pe nimeni, şi că pedepsele corporale sunt admise într-o anumită limită.
Școala în pandemie, PARTEA A TREIA.Specialiştii în educaţie spun că şcoala din pandemie va crește rata analfabetismului funcţional.
Școala în pandemie, PARTEA A DOUA. Școala online folosește metode la zi, care nu au nimic de a face cu stilul învechit de predare cu care erau obişnuiţi profesorii de la noi.
Școala în pandemie, PARTEA ÎNTÂI. Mai bine de un an de pandemie a lovit în toată societatea noastră. Unul din șocurile cele mai mari se simte și se va simți în educație.
TRENULE, VITEZĂ MICĂ, partea a III-a. Au trecut 15 ani de când România are la dispoziție miliarde de euro de la Bruxelles ca să lege cu o cale ferată modernă portul Constanța de graniţa de Vest.
TRENULE, VITEZĂ MICĂ, partea a II-a. „Trenul cu care exportăm maşini are o viteză medie mai mică decât cea cu care eu merg pe bicicletă". Este semnalul de alarmă pe care îl trage preşedintele Ford România.
TRENULE, VITEZĂ MICĂ, partea I. 2021 a fost declarat de Bruxelles anul european al căilor ferate. În România, momentul aniversar ne prinde cu o rușinoasă listă de probleme cronice.
Sărbătoarea Paștelui, partea a III-a. Iubește-ți aproapele e îndemnul de care nu trebuie să uităm.
