De ce un spital nou din Bacău nu poate avea autorizație la incendiu, iar primăria stă cu aparatură nefolosită în depozite
SPITALE CU CEAS, PARTEA A III-A. Suntem la Bacău, unde pompierii se echipează ca să verifice concentrația de oxigen de la Spitalul Municipal.
E o clădire nouă, dar finalizată doar parțial, adică doar la ultimele două nivele, din totalul de cinci, unde sunt ținuți pacienți cu covid.
”În momentul în care sesizează nereguli, acest dispozitiv eliberează un semnal acustic”.
Când există depășiri ale concentrației de oxigen, celor din secție li se cere să deschidă geamurile, ceea ce pompierii numesc ”desfumarea”.
Managerul spitalului județean, care administrează și clădirea spitalului municipal, precizează că întreaga clădire a fost concepută cu ferestre fixe, așa că au fost nevoiți să facă tăieturi în trei locuri în geamuri, la etajele amenajate, și doar acelea se deschid.
”Au făcut câteva deschideri, din loc în loc, ca să poată fi evacuate fumul, în caz de incendiu. Niște mici ferestre care se pot observa și doar pe cele două etaje, restul tot fixe sunt”.
Și tot managerul ne explică de ce unitatea nu are autorizație la incendiu, deși vorbim de o investiție nouă. Amenajările de la etajele 4 și 5 s-au făcut în plină criză pandemică; dar clădirea e făcută după un proiect american, cu un sistem de ventilație făcut la nivelul întregului spital.
Cum restul clădirii e șantier, tubulatura nu a fost montată, iar proiectul pentru etajele covid s-a făcut din mers și temporar.
Legislația permite autorizarea la incendiu la nivel de secție, însă proprietarul clădirii, adică Primăria Bacău, n-ar fi depus la ISU documentația pentru proiect și nu ar fi făcut nici recepția finală la cele două etaje.
”- Noi l-am făcut văzând și făcând. Am preluat niște chestii, instalații de 10-12 ani. Lucrările care s-au făcut nu și-au găsit finalitatea într-un proces verbal de recepție, proces verbal care trebuie depus împreună cu acel plan de securitate la ISU pentru a primi acea avizare. Probabil lor le lipsește o piesă din acest dosar.
- Care e o piesă importantă.
- Fără de care nu poți avea această autorizație. Era un sistem de ventilație cumva integrat, adică nimic nu se aerisea din exterior, totul venea prin niște filtre.
- Dar ăsta nu funcționează la nivelul întregii clădiri acum.
- Păi, dacă 1-2-3 sunt în paragină, nu”.
Am mers la Primăria Bacău, unde edilul Lucian Viziteu ne-a prezentat la tablă situația ciudată de la spitalul municipal.
”Proiectul spitalului municipal a început din aproximativ 2010, de către primarul liberal Stavarache. S-a construit în proporție de aproximativ 70%, când constructorul a dat faliment. Au sistat lucrările, am ajuns și eu în primărie, am reluat acest contract. Conform legii, trebuia să continui, reproiectare- el este în curs acuma, are termen câteva luni. Etajele 4 și 5, în folosință gratuită de către spitalul județean, nu le-au dus la capacitate maximă și acuma etaj 1 și parterul. De acord, am zisă că facem asociere; problema este că ei nu vor să plătească tot, cheltuiala”.
Construcția clădirii a început în timpul primarului PNL Romeo Stavarache, cu fonduri de la municipalitate. Investiția a fost ulterior inclusă într-un parteneriat cu consiliul județean, care să aloce 10% din investiție, iar municipalitatea 90 de procente.
Constructorul, o firmă din Brașov, a dat faliment, iar șantierul a fost preluat prin 2017 de firma de construcții a consiliului local, adică în mandatul la primărie al social-democratului Cosmin Necula.
Fără autorizație, din orgolii politice
În aceste condiții, a apărut criza pandemică, iar primăria și consiliul județean au încheiat în 2020 un nou parteneriat, strict pentru amenajarea celor două etaje covid, secție de ATI și pacienți, cu participare egală.
Primarul, care este de la USR, susține însă că recepția lucrării nu se poate face și, implicit, nu se poate lua autorizație de securitate la incendiu, pe fondul unor orgolii politice.
La consiliul județean este conducere social-democrată și refuză să achite jumătate din banii deja investiți în proiect.
”Acum, când a venit devizul final actualizat, a apărut o diferență de costuri față de estimarea inițială de aproximativ 3 milioane de lei. Practic, consiliul județean ar mai avea de plătit încă 1,5 milioane de lei, momentan refuză să le plătească, ne vom îndrepta împotriva consiliului județean pentru a-și respecta obligația, de fapt”.
De cealaltă parte, Valentin Ivancea, șef PSD al consiliului județean, declară că refuză plata pentru că s-ar fi depășit cu mult cheltuielile bugetate și prevăzute anul trecut. Adică, de la 10 milioane de lei, din care consiliul județean a achitat deja jumătate cuvenită, s-ar fi ajuns la 15 milioane de lei, cu 50% mai mult.
Președintele peste județ ar fi identificat în decont și aparatura care ar fi costat dubios de mult.
”Am verificat devizul general. Păi, apărea la utilaj 60.000, acum e de 10 ori. Noi nici nu am fost anunțați, deși făceam parte din echipa de implementare. Trebuia să închidem aceste datorii undeva în termen de 90 de zile. După un an și ceva după ce s-a terminat lucrarea, să vină cu această actualizare de 50%? Această actualizare de deviz vine… A fost și un control de la Curtea de Conturi, care a sesizat anumite nereguli. Eu nu pot să spun că am suspiciuni, dar știu că sunt lucrări care nu au fost prevăzute inițial în acest acord de asociere”.
”El spune ”nu ni se pare ok că au crescut cu 50%”. Dar asta nu este o afirmație tehnică sau juridică. Ceva poate să se și tripleze la construcție, cu motive justificate. Este doar un slogan ce zic ei acolo”.
Unul dintre devize arată că reglajele instalației de ventilație au costat peste 100.000 de lei, în timp ce verificarea tablourilor electrice a costat aproape 50.000 de lei. Din total de 5 milioane, cheltuieli suplimentare de peste 2 milioane de lei sunt ceruți de firma primăriei și alte 3 milioane de către primărie.
Valentin Ivancea susține că municipalitatea ar fi băgat la decontat și o parte din aparatura cumpărată în trecut pentru spital, iar societatea de construcții ar fi umflat devizul în mod suspect.
Și șeful de județ nu e convins că s-au plătit banii pentru toate echipamentele de siguranță la incendiu și de aceea nu s-ar fi depus un proiect în acest sens la ISU.
”Șefii de la UPU de pe tot ce înseamnă județ, ATI, directori medicali și toți au spus exact ce vă spun eu. Capacitățile sunt depășite, ca atare oricând se poate întâmpla ceva. Noi, dacă mărim această capacitate, să o mărim într-un mod corect și asigurând partea tehnică că nu se va întâmpla ceva. La urma urmei și o siguranță, că degeaba măresc eu ceva și anunț la București că am mărit cu 15 locuri – dar dacă peste o săptămână apare o situație gen Constanța sau Neamț? Cum pot să justific ulterior, nu mai pot să justific. Evident că sistemul este subdimensionat”.
Varianta e susținută și de managerul de la Județean. Imobilul are doar un aviz incipient, luat în 2020, în baza unei proiectări inițiale, care arată că pe foaie vor fi făcute investiții în acest sens.
În spital, medicii ne arată cât de încărcată este instalația electrică, cea care fusese gândită inițial la etajele superioare, pentru saloane normale de pacienți, nu pentru secția ATI, cu multe aparate în priză.
”Un pat de ATI presupune foarte multe lucruri, presupune în primul rând patul, ca sursă electrică, are nevoie de alimentare la priză. Tot sistemul ăsta de injectomate, ventilatorul, monitorul- deci toate au nevoie de sursă electrică. Și aici se pune proble de risc de suprasolicitare”.
”Dacă trebuie să pui la pacient și ventilator, și monitor, și injectomate- toate trebuie să intre în priză. Și atunci e posibil să te găsească la un moment dat ISU cu un prelungitor tras ca să nu moară pacientul, dar tu nu ai voie să tragi. Presiunea foarte mare e să mărim aceste paturi, pe care noi acum nu ne putem asuma aceste lucruri”.
Aparatură nouă care zace de un deceniu nefolosită
Primarul Bacăului recunoaște că în timp ce primăria și consiliul județean se ceartă, o altă gaură neagră există la bugetul orașului.
Ne-a prezentat trei hale de depozitare, ticsite cu aparatură și echipamente, multe cumpărate încă din vremea primarului Stavarache, care zac de aproape un deceniu în cutii.
”Multe dintre aceste echipamente sunt mai moderne, chiar dacă au fost achiziționate mai demult, decât ce are acum spitalul județean în folosință”.
”- În noiembrie 2020, la trei luni după ce ne-a fost dat în folosință etajul 4, 5, parter, cu un inventar cu toate echipamentele medicale pe care municipiul acolo le avea, ei au venit și au zis ”mai vrem și alte echipamente”. Deja eram primar, am făcut rectificare bugetară, am achiziționat aceste echipamente și de un an de zile ei nu au venit să le ridice. Și sunt încă în stocurile primăriei.
- Rea voință sau nu mai au nevoie de ele, ce se întâmplă?
- Asta ar trebui să fie alte instituții care să investigheze cum s-au pregătit pentru valul 4, de ce n-au venit de un an de zile să ia echipamentele pe care le-au solicitat și le-am cumpărat”.
”Înainte de noiembrie 2020 nu le-au luat, ele sunt acum aici în depozit. Noi avem contractul de comodat semnat, avem hotărârea de consiliu prin care să fie predat și urmează în momentul în care vin să-l ia să facem un proces verbal de predare-primire, ca eu să-l pot scoate din inventar. E problema lor managerială, managementul spitalului județean e la consiliul județean și trebuie să-i întrebați pe ei de ce au atâtea echipamente medicale, pe care le-am pus la dispoziție, dar nu vin să le ridice”.
”Poți să amenajezi secția sau patul, să-l ai, dar dacă nu ai capacitatea de oxigen, să nu-ți depășească capacitatea pentru care a fost proiectată, să nu se întâmple vreo tragedie, trebuie să faci anumite investiții. Mai mult decât atât, îmi depășește puterea instalată electric, din punct de vedere energetic. Am mărit capacitatea și nu am cu cine să-l supraveghez, nu am cu cine să-l tratez și nici nu am dotarea specific, necesară, pentru a putea sta pacientul în siguranță”.
Așadar, o situație aberantă, prin care, pe lângă aparatura veche, la depozit s-a adunat altă aparatură nouă, dar la fel de nefolosită. Cei de la consiliul județean au comandat-o, primăria a cumpărat-o, dar primii susțin că nu o pot instala, cât timp executantul, firma primăriei, nu ar fi făcut toate amenajările necesare la instalațiile care să preia echipamentele.
Au costat milioane de lei și nu se știe când vor fi puse în folosință
Șeful de la județ arată cu degetul spre primar, dar și spre directorul societății de construcții a municipalității, care este Cosmin Necula, fost primar al Bacăului înainte de mandatul lui Viziteu.
Președintele Valentin Ivancea spune că actualul primar l-ar fi pus manager pe Necula peste societatea primăriei, cea despre care, același Viziteu susținea în campania electorală că trebuie desființată.
Între timp, se pare că actualul și fostul primar se înțeleg foarte bine, iar șeful peste județ susține că tot ce au cerut cei doi la decontare este dubios. De aceea refuză să dea curs notei suplimentare de plată, cu 50% mai mare.
”În cadrul consiliului de administrație al societății de servicii publice, era membru al consiliului de administrație chiar managerul județului, care era și atunci, este și acum. Deci e greu de spus că cineva a umflat prețurile de aici. Mai mult de atât, cele două comisii se uitau foarte atent la ceea ce se întâmplă”.
”Ni s-a pus în față: ”asta este suma”.
”O instituție sau un conducător de instituție descoperă o serie de probleme, care nu sunt legale sau care frizează compenenta legală, cred că cel mai bine e să le iei să le pui pachet, te duci la parchet sau la DNA. Nu stai să bați toba și să faci o poveste publică sau o justificare publică de ce nu plătim noi sau de ce plătim noi”.
”N-am înțeles, deci, cred că sunt și orgolii la mijloc, deși eu refuz să cred lucrul ăsta, în fața sănătății nimeni nu trebuie să aibă orgolii. Motive pentru care nu s-au mișcat lucrurile- cred că nu a existat un interes, efectiv. Nu cred că a existat interesul de a operaționaliza acest spital, s-a considerat probabil că acest spital fuge cineva cu el din curtea spitalulu județean. Nu cred că trebuie să luăm măsuri în timp în care am vârf pandemic. Aceste măsuri, dacă erau luate din ianuarie, februarie, gândiți-vă timpul de execuție, timpul de proiectare, acum nu aveam această situație. Nu exista”.
”Aici, alte echipamente, frigidere și tot felul de aparatură, de care clar este nevoie într-un spital. Este uimitor cum în 2021 avem în continuare astfel de situații în România. În spitale se vorbește de lipsa aparaturii, de lipsa echipamentelor și aici zac în cutii, termen de valabilitate expirat, probabil prin lipsa mentenanței, multe dintre ele și-au pierdut și garanția. Avem o situație cu totul halucinantă. Aparatură care zace de ani de zile”.
Pe unele cutii scrie că au fost livrate din 2011- 2012, importuri din Germania, Elveția, SUA și nimeni nu poate spune câți pacienți au avut nevoie de ele în acest deceniu, pentru câți dintre ei o aparatură nouă, la timpul ei, ar fi contat mai mult.
Au costat milioane de lei și cel mai aberant este că nu se știe dacă și când vor fi puse în funcțiune.
”Toate sunt pe inventarul Primăriei Municipiului Bacău. Aparatură care stă așa de ani de zile în cutii. Uimitor”.
”- Problema cred că a început în 2016- 2017, când administrația, și a municipiului, și a județuli, au hotărât să reproiecteze spitalul. Proiectarea era finalizată, toate echipamentele erau achiziționate, puteau finaliza așa. Dar…
- Adică era nevoie de o reproiectare?
- Nu era nevoie, puteau să fie funcționale de ani de zile. Adică au făcut-o pur și simplu să nu intre în competiție cu spitalul județean, pentru că tot Ministeryul Sănătății a avzat proiectul inițial. Apoi s-a schimbat guvernarea- era guvernare PSD și au decis să reproiecteze și reproiectarea nici acuma nu s-a terminat”.
Am cerut un punct de vedere și de la șeful ISU Bacău. A precizat că degeaba are spitalul un aviz inițial, luat la începutul șantierului, dacă acum, la finalizare, nu există o recepție finală, la care să participle și pompierii, precum și o documentație, din care să reiasă că ce s-a investit acolo coincide cu ce este în hârtie.
”Vă dați seama că nu putem fi convinși 100% că așa este. Noi vedem un sensor, dar un sensor din acela, fără o recepție, fără un proces verbal prin care cel care l-a instalat acolo atestă că a respectat și dimensiunea instalației respective, a cablului care îl leagă la instalație și așa mai departe, noi nu putem fi convinși de acest lucru”.
Reprezentanții ISU ne-au semnalat și că lucrările impuse de pandemie au fost atipice, în sensul că proiectarea s-a făcut concomitant sau, culmea, chiar ulterior lucrărilor de șantier.
Primarul dă vina pe spitalul județean că ar trebui să obșină autorizația de securitate la incendiu, pentru că Județeanul administrează spațiile, în timp ce șefii de la consiliul județean susțin că primăria, care este proprietarul clădirii, trebuie să obțină avizările.
”Proprietarul terenului sau deținătorul autorizației de construcție trebuie să obțină totodată toate celelalte avize și autorizații. Ceea ce pot să vă spun este că avizul de securitate la incendiu este obținut de Primăria Municipiului Bacău”.
De menționat că nici spitalul județean nu are aviz de securitate la incendiu, dar are mai multe clădiri în șantier. Sunt investiții, cum ar fi un heliport, care vor impune avizarea pentru siguranța la foc.
”Nu pot să zic că nu există risc, există, însă noi facem toți pașii ca să nu se întâmple”.
La Piatra Neamț, procurorii au anunțat de curând că 6 manageri interimari au fost puși sub urmărire penală pentru incendiul din 2018. De asemenea, șeful Secției ATI și două asistente sunt și ei urmăriți penal.
În România, pacienții ard de vii acolo unde ar fi trebuit să fie salvați
În cazul managerilor care s-au perindat, procurorii au constata că ar fi organizat impropriu activitatea specific la nivelul spitalului. Concret, nu ar fi realizat o revizuire a riscurilor privind securitatea și sănătatea în muncă, urmare a schimbării condițiilor de muncă produsă la nominalizarea Spitalului Județean de Urgență Piatra Neamț în cadrul categoriei spitalelor suport Covid-19.
Sursa incendiului în acest caz ar fi declarată oficial o lumânare aprinsă în Secția ATI.
Sunt exemple despre cum în România nici investițiile noi nu se ridică la nivelul normativelor de siguranță pretinse de inspectoratele pentru situații de urgență. E un haos organizatoric, în care responsabilii nu reușesc să ne asigure că nu există pericol de foc în unitățile medicale.
”Atunci când la o unitate în care se tratează atât de mulți pacienți funcționează pe răspunderea exclusive a managerului unității ne este foarte frică”.
”O frică continuă. Pentru că, pe lângă povara medicală și încărcătura sanitară unde trebuie să facem față și trebuie să rezistăm, tot timpul am trăi cu frica în sân că ni s-ar putea întâmpla chiar nouă”.
”Nu există decât o singură soluție: să construim spitale. Nu există alta. Ne păcălim dacă om crede că avem soluții”.
Pentru un domeniu în care nu e loc să faci compromisuri, mai ales în pandemie, medicii își văd de îngrijirea bolnavilor, iar în spitale se cere imperios suplimentarea numărului de paturi, soluții sunt puține și riscante.
Statul eșuat în România se traduce prin oameni suferinzi care au ars de vii sau se sting asfixiați acolo unde ar trebui salvați.
ULTIMELE STIRI
CELE MAI CITITE
