A fost nevoie de un război la granițe pentru ca politicienii să realizeze nevoia investițiilor la Marea Neagră

Presiunea crește în fiecare zi proporțional cu prețurile și este obligatoriu să ne punem în valoare resursele și să investim în viitor.

În 1989, industria românească deținea 11 combinate de îngrășăminte chimice la Craiova, Arad, Bacău, Făgăraș, Victoria, Năvodari, Slobozia, Târgu Mureș, Piatra Neamț, Valea Călugărească și Turnu Măgurele. Eram unul dintre cele mai importante centre de producție europene.

Astăzi a mai rămas doar un producător: Azomureș, deținut de un concern elvețian care dă în mod normal jumătate din îngrășămintele folosite în România, restul sunt din import. Alte fabrici au ajuns la fier vechi, dar nici compania de la Mureș nu se simte prea bine

Anul trecut a fost complicat pentru Azomureș, o defecțiune a întrerupt fluxul de producție, iar revenirea a fost blocată de lipsa unor furnizori de gaz, în condițiile în care Europa era bulversată de criză energetică.

Citește și

România și o lume întreagă se pregătesc să facă față unui val de scumpiri la alimente și energie

Reacția lui Dmitri Medvedev, după atacul ucrainean cu rachete americane ATACMS

Adrian Chesnoiu, ministru Agriculturii: ”Principala problema a Azomureș a fost că nu a găsit pe piața furnizării de gaze naturale suficientă cantitate pentru a-și asigura necesarul de consum zilnic.”

70 la sută din prețul de producție al îngrășămintelor este dat de gaz.

Harri Kiiski, directorul general al Azomureș: ”Am întâlnit secretarul de stat din Energie în octombrie, eram deja îngrijorați de disponibilul de gaz și ni s-a spus "nu va îngrijorați, este gaz destul". Și în noiembrie am cerut oferte de gaz și nu am primit suficient pentru a susține munca pentru ianuarie, și atunci ne-am făcut programul că dacă în decembrie nu vom avea gazul asigurat, vom închide temporar.”

Ceea ce s-a și întâmplat. În decembrie, ultimul producător de îngrășăminte din România și-a oprit activitatea.

Pro TV

Harri Kiiski, directorul general al Azomureș: ”Și am fost îndrumați să căutăm gaz în afara țării și am făcut asta. Am început să căutăm gaz și am inițiat discuțiile cu Gazpromul. A fost foarte aproape să se materializeze pentru întreaga cantitate, dar a început războiul.”

Toată industria europeană de îngrășăminte a fost afectată.

”Săptămâna asta, Yara a anunțat că fabricile de îngrășăminte din Italia, din Franța au închis și ieri am aflat că fabrica din Ungaria a închis producția, Petrochimia din Croația, Yara a anunțat că până la sfârșitul acestei săptămâni va închide 45% din capacitate.”

Dumitru Chisăliță - Asociația Energia Inteligentă: ”Dependența României față de resursa de energie primară de import este de 45 la sută. Noi avem cea mai mare dependență pe țiței din Rusia, aducem cam 20 la sută, restul aducem din alte țări și în același timp aducem gaz natural din afară via Rusia care este într-o proporție de 29 la sută. În unele statistici apar 10 la sută dependent de Rusia, dar nu este o abordare conformă cu realitatea. Anul trecut am cumpărat direct de la intermediarii ruși 10 la sută, dar restul de 19 la sută a fost tot gaz rusesc adus fie de companiile maghiare, sau alte companii, dar la baza tot gaz rusesc. Dependență noastră pe bune este de 29 la sută.”

Ani de zile, incapacitatea autorităților româneșți de a lua decizii ne-a aruncat în brațele dependenței de gazul rusesc. Există soluții, dar acestea au fost întârziate sau amânate.

Prețul gazelor aproape s-a dublat de la începutul lunii februarie până în martie, când războiul face ravagii. Barilul de petrol este la cote maxime și ne așteptăm la un impact comparabil cu șocul petrolului din anii 70.

Cosmin Savu: ”De când a început războiul în Ucraina, în Marea Neagră se simte tensiunea și zborurile sunt ceva mai rare, sunt pe niște rute clar și bine stabilite, în interval de timp și agreate cu Ministerul Apărării. Suntem în zona exclusiv economică a României. Aici este platforma Uranus, aici este proiectul BSOG care are o istorie de 30 de ani, în 1992 a fost concesionat și abia anul acesta se speră că producția de gaze de aici va ajunge la țărm. Gazul de aici ar putea să ne asigure 10 la sută din consumul României, adică o treime din cât consumăm astăzi. Nu este mult, dar ar putea să ne reducă dependența de Rusia.”

Pro TV

Aproximativ 10 miliarde de metri cubi de gaz care urmează să intre în producție, o capacitatea estimate de 1 miliard de metri cubi pe an. Exact cât consumă combinatul de îngrășăminte chimice Azomureș.

Mark Beacom, director general al Black Sea Oil and Gas (BSOG): ”Suntem fericiți că până la sfârșitul anului vom scoate gaze din Marea Neagră.”

Problema în România sunt duratele de timp extrem de lungi pentru astfel de proiecte, aruncate în birocrație și corupție, cu piedici din partea autorităților care în loc să fie partenere, sunt frână. De la momentul concesiunii în 1992 și până la momentul exploatării propriu-zise au durat 30 pentru proiectul Black Sea Oil and Gas. Și gazul încă nu a ajuns la consumatori.

Dumitru Chisăliță - Asociația Energia Inteligentă: ”Încă de anul trecut ar fi trebuit să ajungă în sistemul național de transport, dar acolo au fost niște probleme, ca aceste gaze să nu ajungă. Cred că este prioritatea zero că aceste gaze să ajunga în sistemul național de transport.”

Gabriel Comănescu - CEO Grup Servicii Petroliere: ”N-avem decât o singură soluție, să ne dezvoltăm propriile resurse și să ieșim din criză singuri. Avem resurse, avem capacitate, avem tot ce ne trebe. Numai că trebuie să-I dăm drumul”.

Gabriel Comănescu este unul dintre cei mai influenți oameni în industria energetică românească. Companiile pe care le controlează dețin 8 platforme marine în diverse locuri din lume și 22 de nave, acestea fiind doar parte din colosul Grup Servicii Petroliere.

Pro TV

Gabriel Comănescu - CEO Grup Servicii Petroliere: ”Avem resurse, dar stăm să ne uităm la ele. Resursele, dacă nu te duci după ele și nu sapi și nu investești n-o să le scoți niciodată. Dar cel mai grav este că avem resurse dovedite, nu sunt în faza în care să spunem posibile, sunt certe.”

Contestat de mulți pentru afacerile pe care le-a făcut în urmă cu ani de zile în Rusia, atunci când a construit conductele de gaz pentru Jocurile Olimpice de la Soci , dar cu experiență de necontestat, Comănescu a construit prin firmele sale infrastructură pentru americanii de la Carlyle Grup, cei care dețin proiectul Black Sea Oil and Gas.

Gabriel Comănescu - CEO Grup Servicii Petroliere: ”Am dezvoltat un proiect singuri într-o perioada de 2 ani de Covid, Black Sea Oil and gas. L-am luat de la A la Z. În proporție de 95 la sută cu echipamente și know how românesc.”

Gazele din proiectul BSOG sunt în zona apelor mici ale Marii Negre, la adâncime de 70 de metri. Extrase de aici, vor fi trimise spre țărm prin 120 de kilometri de conducta submarină până la o stație de tratare construită în zona Vadu.

Gabriel Comănescu - CEO Grup Servicii Petroliere: ”Foram în zona Ana Doina și nu am întâmpinat nicio problemă cu activitățile militare din regiune. Nu văd în momentul de față de a desfășura activitățile în Neptun Deep. Nu mai departe hai să o luăm – la câteva mile, să nu spun zeci de mile sapă turcii. Într-adevăr, din câte am văzut, turcii pe lângă două nave de foraj, au și o nava militară.

Turcia fără nicio experiență în Marea Neagră, au mirosit un zăcământ, au forat și au început s ainvesteasca și-au cumpărat 3 nave de foraj, au cumpărat servicii, au făcut orice pe lumea asta într-o chestiune de 4 ani de zile, ei la anul vor începe s apompeze gaz. România cu istoria ei, cu experiență, cu dotări, cu echipamente, stăm și ne uităm la gaze.”

România exploteaza gaz din 1975 în Marea Neagră.

Exploatările românești în Marea Neagră datează de mai bine de 60 de ani, avem experiență, avem expertiză, ne lipsește voința pentru noi proiecte. Ceea ce vedem acum este platforma Petromului, platforma Centrală de unde se exploatează. Sunt 6 platformeîn exploatare, aici în apele mici ale Mării Negre.

În zona economică exclusivă a țării noatre, adică la o distanță de 200 de mile de țărm, sunt mai multe perimetre care au fost în explorare și cercetare. Rezultatele au fost promițătoare. Cel mai important proiect este al americanilor de la EXXON care împreună cu OMV Petrom au identificat un mare zăcământ exploatabil în Marea Neagră.

Pro TV

Proiectul dezvoltat de Exxon și OMV Petrom ăr putea să ne asigure independent energetică, am putea să devenim exportatori. Zăcământul Neptun Deep a fost evaluat, estimat la 200 de miliarde de metri cubi. S-ar putea să fie chiar mult mai mult.

Problema este însă tot la autorități. După câțiva ani de negocieri, EXXON părăsește România, dând vina pe impredictibilitatea regimului fiscal și, mai ales, pe o lege offshore promovată de PSD, care a blocat investițiile în Marea Neagră și care a făcut zăcămintele româneșți neatractive pentru planurile lor de afaceri. Dintre toate țările vecine, noi avem cea mai neprietenoasă legislație pentru investitori.

După câțiva ani de negocieri, participația americanilor de la EXXON în perimetrul Neptun Deep va fi cumpărată de Romgaz. O tranzacție estimată la 1,1 miliarde de dolari care întârzie de câteva săptămâni.

Răzvan Nicolescu, fost ministru al Energiei: ”Proiectul este blocat, Exxonul este pe picior de plecare - ori lumea se mișcă, nu stă după noi. Eu mi-aș fi dorit în Marea NEagră să am o companie americană în momentul de față, împreună cu una locală, să exploatez gaz și să plătească 1 miliard de dolari taxe la bugetul de stat în loc să ne împrumutăm cu 5% dobânda.”

Celălalt investitor, OMV Petrom, așteaptă schimbarea legislației.

Cristina Verchere, CEO OMV Petrom: ”Ce se întâmplă acum? Așteptăm modificări la legea off-shore. Dacă am fi avut o lege bună în 2018, la sfârșitul acestui an extrageam deja gaze din perimetrul Neptun Deep. Noi suntem hotărâți să investim dacă se modifică legea off-shore. Dacă autoritățile fac modificările în curând, noi vom aproba investiția la începutul anului 2023.”

Remus Borza, consilier onorific al primului ministru: ”Aici până la urmă factorul politic e cel care a blocat probabil cea mai mare investiție din domeniul energetic de după 90 și care ar fi adus beneficii noncomensurabile. Ne-ar fi asigurat independența energetică 100% .”

Cristina Verchere, CEO OMV Petrom: ”Pentru un proiect de o asemenea mărime, extragerea gazelor durează cam 4 ani. Deci vorbim de sfârșitul lui 2026, începutul lui 2027 pentru primul gaz extras. Dacă nu se va face investiția, România își va importa 50% din gaz în 2030. De aceea este atât de importantă investiția în Neptun Deep, pentru că asigură securitatea energetică a României.”

Zilele acestea, guvernul României și-a propus să dezbată în regim de urgență un nou proiect de fiscalitate pentru investițiile offshore. A fost nevoie de un război la granițele României pentru ca politicienii români să realizeze nevoia investițiilor din Marea Neagră.

Zăcământul de gaz Neptun Deep este la o adâncime de peste 3 kilometri sub nivelul marii, acolo unde condițiile sunt mult mai grele și necesită tehnologie specială.

Gabriel Comănescu - CEO Grup Servicii Petroliere: ”O platformă care poate săpa sonde de 11 km, deci dacă scădem cei 1000 de metri, ar trebui încă 10 km să aibă sondă, vine a doua submersibilă în Marea Neagră, care este tot a grupului. Practic întrunim toate condițiile de foraj, de securitate. Prentru că sunt norme internaționale care prevăd că Doamne ferește dacă ai o catastrofă să ai o a două platforma care să omoare pe prima și să poată să execute lucrările de închidere, deci asigurăm prevederile în caz de Doamne ferește de pericol.”

După închiderea zăcământului Groningen din Olanda, Neptun Deep ar putea fi cea mai mare rezervă exploatată din Europa, am putea deveni independenți de gazul rusesc și am putea chiar exporta pentru a acoperi deficitul European. Dar România are resurse și onshore, în zona Buzău sau Sibiu sunt mai multe zăcăminte de gaz, puțin sau deloc exploatate.

Cosmin Păcuraru, analist piață energie: ”România poate să își producă numai din onshore cea mai mare parte din necesar. În jur de 25 la sută este folosită în zona casnică, restul este folosit în industrie.”

Și acolo este nevoie de implicarea guvernanților și investiții. Marea problema în companiile controlate de statul român este lipsa unei gandiri strategice, ele funcționează după comportamentul discreționar al unor politruci cu viziune pe termen scurt și nu sunt încurajate nici investițiile private.

Pe lângă războiul pornit de Putin cu mii de victime, este și un război al resurselor. Lumea nu va mai fi la fel după încheierea conflictului din Ucraina și harta energetică a Europei se retrasează chiar acum.

Avem potențial și resurse, dar trebuie să le valorificăm. Independența noastră energetică și alimentară depind de cât de înțelepți suntem în a transforma o criză în oportunitate.

Articol recomandat de sport.ro

După Kosovo, încă o națională contestă victoria la masa verde a României: "A făcut apel și rămâne fermă"