"Spitale de hârtie". Spitalele din România, locul unde managerii fac afaceri pe suferința bolnavilor
Spitale de hârtie. Partea I. O anchetă semnată de Paula Herlo. Ultimii 30 de ani de nepăsare a autorităților față de sistemul sanitar au făcut ca bolnavii să ajungă în spitale în care nu s-au făcut investiții de pe vremea lui Ceaușescu.
Mai grav e că în unele unități suport Covid, managerii făceau afaceri pe suferința oamenilor. Vedem astăzi cum oamenii politici sunt părtași la aceste fraude și cum controlează ei, de fapt, fondurile din sistemul sanitar. Peste 100 de dosare privind achizițiile în pandemie sunt investigate de procurori. O anchetă de Paula Herlo.
România trece prin cea mai cumplită boală: pandemia de Covid și, ca oricine din țara asta, își dă seama că se tratează într-un sistem sanitar depășit de vremuri. În ultimii 32 de ani nu s-au construit spitale, nu s-a investit în infrastructură, medicii n-au fost încurajați să rămână, iar azi, printre zecile de bolnavi tratați pe holuri, fac slalom cei ramași aici, prinși într-un război în care văd cum piere, mai ales o generație întreagă de bunici.
Bolintin Vale, octombrie, un an și șapte luni de luptă cu Covid-19. Micul spital pavilionar din oraș este de anul trecut în prima linie în războiul cu pandemia. Aproape toți medicii, și așa puțini, sunt pe front.
Lucian Horhota, medic ATI, directorul Spitalului Bolintin Vale: "Muncesc de un an de zile, în continuu, fără concedii spontan. S-a înțeles toată lumea cu toată lumea."
Pe doctorul Horhota, manager din 2006, l-am întâlnit în urmă cu 11 ani, când vorbea tot de nevoile spitalului amenajat într-un conac boieresc. Și azi, pereții sunt crăpați, acoperișul cârpit și întregul ansamblu de clădiri lasă impresia că a trăit și vremuri mai bune.
Lucian Horhota, medic ATI, directorul Spitalului Bolintin Vale: "Familia Băleanu, din ce am înțeles, are și beci dedesupt. Și pratic, ce e aici, e aducerea unei clădiri din 1920 la parametri care să permită autorizare de funcționare, autorizarea de circuite pentru pacienți."
În pandemie a schimbat ușile de lemn și a pus unele glisante prin care se pot evacua pacienții mai ușor. După atâtea tragedii, își iau măsuri de siguranță. Și-n vreme ce doctorul ne vorbește despre spital, o bunică internată cu Covid într-un salon, aude vocea medicului și vrea să-i vorbească.
Bunica: "Mi-a fost un pic cam rău, domn' doctor. Azi noapte a fost un pic cam greu."
Doctor: "Trebuie să o țineți continuu, noaptea e mai dificil."
Lângă patul ei stă fosta profesoară de fizică a școlii din Bolintin, doamna Simeanu. Multe dintre cele care o îngrijesc îi sunt foste eleve. Se simte în siguranță aici, dar e supărată că a ajuns pe oxigen, că e în spital, că n-a ascultat de sfaturile celor din jur, că se simte rău.
Manda Simeanu: "Mă simt foarte prost, nu am poftă de mâncare, sunt foarte slăbită. Din ce am înțeles de la domnul director, eu am forma cea mai gravă."
Doctor: "E o formă mai severă care a fost și mai severă. E un grad de ameliorare a probelor biologice, dar rămâne cu necesar mare de oxigen."
În brațe are un caiet și, cu scrisul frumos de profesoară, își notează în jurnal tot. Medicația, cum se simte, ca să le spună apoi copiilor când vorbesc la telefon.
Manda Simeanu: "Pentru ei sufăr. Că eu am trăit, mulțumesc lui Dumnezeu, cât am trăit. Pentru ei sufăr, că mai aveau nevoie de ajutorul meu."
Lacrimile bunicilor îngenunchiați de pandemie îi țin pe medici și asistente în priză. Sunt luni de zile de când n-au mai avut concediu, de când stau în combinezoane cu orele, de când trag pentru fiecare bolnav să-l aducă la viață. Unul dintre ei este un fost comandor de navă.
Paula Herlo: Ce ați pățit?
Pacient: "Ce pățește toată lumea care nu e atentă și nu se vaccinează."
Paula Herlo: Nu v-ați vaccinat?
Pacient: "Nu."
Paula Herlo: De ce?
Pacient: "De prost. Sunt cu o stare foarte, foarte rea. Nu poți să faci nicio mișcare, să tragi aer în tine. Că nu-ți ajunge aerul."
În secția de terapie intensivă mai e un tânăr cu obezitate, o femeie cu cancer și alți pacienți care speră să se vindece. Niciunul nu a vrut să se vaccineze.
Paula Herlo: Cați medici ATI aveți?
Medic: "Unul singur, eu. Eu comand, eu execut."
Paula Herlo: De cât timp faceți asta?
Medic: "De 20 de ani."
Biroul de director îl are în fosta cancelarie a școlii, construită de boierul Băleanu. Acolo, înconjurat de hârtii, accesorii pentru tuburile de oxigen și măști pentru aparatele de ventilație, caută soluții pentru ca micul spital să funcționeze. Uneori doarme pe canapeaua din birou.
Paula Herlo: Nu mai plecați acasă?
Medic: "Nu! Au fost…"
Paula Herlo: De câte ori s-a întâmplat asta?
Medic: "S-a întâmplat de vreo zece ori."
Paula Herlo: De vreo zece ori ați rămas și ați dormit în birou?
Medic: "Da."
În Romania sunt 29 de spitale orășenești și 18 municipale. Multe sunt încadrate la categoria a patra, adică au nivel de competență de bază. Acestea sunt cele care, anul trecut, au devenit suport covid. Spitale mici, lipsite de dotări, aruncate într-o luptă cumplită.
O clădire nouă. Un spital ridicat de la zero. Infrastructură de santate modernă. Slogane electorale ale clasei politice care, în 30 de ani, n-a construit nici măcar un spital județean, spitale dotate, medici suficienți, așa cum vedem în orice țară normală.
Klaus Iohannis, președintele României: "România normală este, de asemenea, țara în care se construiesc spitale moderne, în care cetățenii se bucură de servicii medicale de calitate și în care specialiștii se simt prețuiți."
Spitalele noi, promise după revoluție de fiecare guvern sunt și azi doar intenții și desene în studii de fezabilitate pentru care statul a plătit, în ultimii 15 ani, aproape 30 de milioane de euro. Bani cu care, la Bolintin Vale, s-ar fi ridicat un spital nou. Dar lipsa de viziune și de multe ori corupția, au sărăcit un sistem și așa, în nevoie. Și-n vreme ce, în unele spitale, efoturile pentru funcționare a lor sunt uriașe, în alte spitale, managerii fac afaceri pe suferința bolnavilor.
Rețeta e clasică: un om de afaceri cu legături în toate domeniile, intră în politică și ocupă o funcție care îi permite să controleze tot ce înseamnă numiri pe posturi în unitățile sanitare. Managerii îi sunt fideli și joacă împreună într-o horă în care se mai prind oameni de la achiziții și jucători pe piața de aparatură medicală.
Sfârșitul anului 2019. Pandemia nu era încă subiect de discuție în întreaga lume, iar la Spitalul de Boli Infecțioase din Brașov, conducerea decide să cumpere un robot de dezinfecție, produs de o companie americană. Aparatul de 250 de kilograme ar fi trebuit să treacă prin toate saloanele și să purifice aerul.
Ramona Ionescu, fost manager al Spitalului de Boli Infecțioase Brașov: "Un aparat modern de dezinfecție cu ajutorul căruia se poate monitoriza mult mai bine modul de efectuare a curățeniei și calitatea acesteia."
Ramona Ionescu își anunța planurile la Brașov TV, o televiziune despre care presa locală a scris, în repetate rânduri, că ar fi controlată de omul de afaceri brașovean Andrei Kadas. Vedeta locală Kadas, dădea impresia unui om care știe tot ce mișcă în județ. Conform termene.ro, este acționar în 10 firme, iar în două dintre ele este asociat cu frații Alexa, condamnați pentru furt din bancomate americane.
De altfel, anul trecut, poliția a descins în casa fostei sale soții în căutarea de probe și a unuia dintre frați. Locuința lui se află pe aceeași stradă cu a clanului Alexa, iar afaceristul a reclamat atunci că i-a fost traumatizată familia.
La data scandalului, Kadas era deja de aproape patru ani consilier județean din partea PNL. Cu ajutorul colegilor de partid, e ales președintele Comisiei de Santate din Consiliul Județean, unde ajungeau la avizat toate proiectele de investiții din spitale. Bugetul județului pentru acest domeniu era de aproximativ 8 milioane de euro pe an.
În 2018 i-a trimis o cerere președintelui Consiliului Județean și sefului de partid, Adrian Veștea, prin care îi solicita ca el și membrii Comisiei de Sănătate să facă parte din consiliile de Administrație ale spitalelor.
Kadas a ales să se implice în spitalele de infecțioase și neuropsihiatrie. La infecțioase era chiar președintele consiliului. Din această postură a organizat concursul pentru ocuparea funcției de manager în mai 2019, unde s-au înscris Ramona Ionescu și o altă angajată a spitalului care, mai târziu, avea să declare anchetatorilor că procedurile de concurs au fost încălcate.
Tot procurorii spun că managerii de spitale erau timorați de puterea lui Kadas de a-i schimba din funcție. Mihai Negrea a lucrat în Ministerul Sănătății și știe cât de mare e influența politicului asupra managerilor din spitale.
Mihai Negrea, sef serviciu Unitatea de Management a Proiectelor Băncii Mondiale: "Politicul are o influență în achiziții. Oamenii sunt numiți de UAT-uri în consilii de administrație. Ei aprobă. Nici măcar achiziții nu se pot face."
Ramona Ionescu era omul lui de încredere, a lui Andre Kadas, la Infecțioase. Conform anchetatorilor, împreună au pus la cale licitația pentru cumpărarea robotului de dezinfecție la un preț supraevaluat. În caietul de sarcini, administratorul spitalului, și el apropiat al lui Kadas, a pus o specificație legată de spectrul germicidal, ce putea fi îndeplinită doar de robotul vândut de firma fostului șef al casei de asigurări și fost director adjunct DSP, Doru Bertea. Fiica lui, Dora Bertea, fost consilier local PSD, a fost numită în perioada atribuirii licitației, șefă la DSP Brașov, după ce condusese firma tatălui sau. De la DSP a plecat la începutul pandemiei, depășită de problemele care apăreau în fiecare zi.
Fraudarea fondurilor Spitalului de Infecțioase își urma însă, cursul firesc. Procurorii intraseră pe fir, doar că și-au dat seama târziu că aveau o cârtiță în sistem. Chiar șeful brigăzii de operațiuni speciale Brașov, Emanoil Mirică, îi spusese lui Bertea să aibă grijă că sunt interceptați. Din acel moment intră în scenă alt politician PNL, Marius Popa Cristian, consilier local la Săcele.
Popa va fi purtătorul de mesaje între Kadas și afacerist. Robotul e livrat spitalului în martie, iar în toamnă, Popa merge la Bertea să-i ceară restul de bani, adică 15 mii de euro, pe lângă cele 5000 pe care le primiseră el și Kadas, conform anchetatorilor. Bertea îi cere să semneze un contract de împrumut ca nu-i mai ceară Kadas alți bani.
