"Viitor de viță veche". Cu peste 180.000 de ha de viță de vie, România e în top 5 în Uniunea Europeană la suprafața cultivată

Ultima actualizare: 24-10-2021 17:36

"Viitor de viță veche", partea I. Legătura cu pământul pe care îl lucrează este una din marile moșteniri pe care oamenii din această țară încă le păstrează.

Pentru această ediție a emisiunii "România, te iubesc!", Paul Angelescu a căutat locuri cu pământ roditor, muncit cu drag, dar și cu minte, cu finanțare și cu succes și, mai ales, cu viitor.

Viticultura a fost scoasă din starea în care producea cantitate fără grijă pentru calitate.

Suntem între primele cinci țări ca întindere a viilor din Uniune și calitatea vinurilor noastre crește de la an la an. Mai ales, după ce am început să folosim bani și cunoștințe europene pe bogatele noastre dealuri.

Echipa „România, te iubesc!” a mers să vadă cum se face viticultura modernă în Transilvania și cum se atrag zeci de turiști în cramele de pe malul Dunării.

Cu peste 180.000 de hectare de viță de vie, România este în top 5 în Uniunea Europeană la suprafața cultivată. Natura ne-a binecuvântat cu o varietate de soluri și o climă tocmai bune pentru struguri de toate soiurile. Saltul calitativ a fost făcut după intrarea în Uniune, când viticultura autohtonă a primit o infuzie de sute de milioane de euro din fonduri europene, bani care au schimbat la față întregul sector.

Zeci de mii de hectare au fost replantate cu vie nouă, s-au ridicat crame moderne, au venit specialiști și învestitori străini, iar vinurile românești au început să câstige medalii cu zecile la competițiile internaționale.

Claudiu Necșulescu, proprietar de cramă: "Feteasca Regală îmi place cel mai mult."

Paul Angelescu: De ce?

Claudiu Neacșu: "Prospețimea. E vinul care, proaspăt, este senzațional. Marea medalie de aur la Bruxelles, de anul trecut, este pe Fetească Regală."

Suntem în podgoria Târnave, la Jidvei. Claudiu Necșulescu este președintele Asociației Naționale Vitivinicole și propietarul celei mai mari suprafețe cultivate de viță de vie din România.

Claudiu Necșulescu, proprietar de cramă: "E o ambiție a mea, suntem cea mai mare exploatație de Suavignon Blanc din Europa. Avem 470 de hectare de Sauvignon Blanc."

Paul Angelescu: Adică aveți mai mult într-un singur loc decât în Franța?

Claudiu Necșulescu, proprietar de cramă: "La o companie, nu există în Europa o exploatație mai mare de Sauvignon Blanc."

Originar din Constanța, a făcut primii bani, după revoluție, împreună cu tatăl său din afaceri în comerț exterior. În 1999, cei doi au participat la privatizarea Întreprinderii Agricole de Stat Jidvei, pe care au cumpărat-o și extins-o în continuu.

Paul Angelescu: Cu cât ați cumpărat inițial?

Claudiu Necșulescu, proprietar de cramă: "Nici nu știu dacă este relevant, la vremea respectivă era vorba de 2 milioane de dolari. Suprafața pe care am preluat-o a fost de 630 de hectare, astăzi suntem la 2500 de hectare."

Paul Angelescu: Și acum afacerea are o cifră de afaceri de?

Claudiu Necșulescu, proprietar de cramă: "Suntem undeva la 40 și ceva de milioane de euro."

Odată cu via familia a preluat și Castelul Bethlen Haller, devenit între timp emblema podgoriei.

Claudiu Necșulescu, proprietar de cramă: "Am recuperat foarte puține din elementele inițiale. Castelul după 1947, când a fost preluat de comuniști, a avut foarte multe destinații: depozit de cereale, cămin de nefamiliști, secție de șampanizare, a trecut prin multe. Conform atitudinii și mentalității comuniste, tot ce avea conotație burgheză, trebuia să fie demonizat și distrus."

Casteul și grajdurile au fost renovate, iar de anul acesta au fost deschise turiștilor pentru crazare. Vizitatorii pot face degustări, sunt serviți cu preparate gătite din legumele crescute în curtea castelului și pot lua lecții de călărie. Echipa a mers în "școala de viță de vie" să vadă cum se naște via nobilă.

Dan Corbeanu coordonează întreg procesul.

Dan Corbeanu, viticultor: "Din 1987 am intrat în vie, la IAS la Blaj, după Revoluție, iar din 1989 sunt aici, la Jidvei. Aici avem Fetească Regală, Merlot. În partea de dincolo o să urmeze Chardonnay, Cabernet Sauvignion, Syrah."

Din păcate, după revoluție, majoritatea institutelor de cercetare viticolă au dispărut sau au fost subfinanțate așa că, de cele mai multe ori, altoii și port altoii sunt aduși de peste hotare, din plantații specializate. Inițial coardele sunt ținute în camere frigorifice la trei grade.

Apoi altoiul și port altoiul sunt unite cu ceară, puse în cutii cu rumeguș și ținute 2 săptămâni la 30 de grade.

După ce ies primii muguri, surcelele sunt scoase și sortate manual. Apoi capetele sunt tratate cu parafină pentru a fi protejate, iar lăstarii sunt trimiși în câmp, pentru plantare.

Puieții sunt irigați prin picurare și în 3 ani vor produce primii struguri pentru vin. De altfel, agricultura de precizie este cuvântul de ordine. Utilajele sunt monitorizate prin GPS și transmit informații în timp real despre ce lucrări se fac pe teren. Toate cele 2500 de hectare sunt controlate informatic.

De pe teren fermierii încarcă într-o aplicație informații despre muguri, frunze sau butași, iar 14 stații meteo trimit la fiecare 15 minute prognoza și date despre temperatură, radiația solară, umiditatea pe frunze sau cea din sol, iar la sediu, alogoritmii determină momentul exact pentru fiecare parcela, când via trebuie stropită sau irigată.

Tot cu date științifice se calculează, în funcție de conținutul de zahăr și aciditate, ziua în care trebuie culeși strugurii de pe fiecare parcelă.

Cei mai buni ajung la Tăuni, într-o cramă gravitațională.

În România, în ultimii 5 ani, numărul cramelor a crescut cu 25%. Avem peste 400 în acest moment. Multe au început să-și deschidă larg porțile pentru turiști.

Suntem la Cernavodă, pe malul Dunării. Un grup de 30 de turiști americani a venit special, pe un vas de croazieră, să încerce vinul românesc.

Turist american: "Dețin o cramă în Statele Unite, în Denver, Colorado. Am venit împreună cu clubul meu de vin, ei sunt membrii clubului. În fiecare an, călătorim peste hotare. Sunt în căutarea unor soiuri pe care să le aduc în crama din Statele Unite."

Turist american: "Mă bucur că am venit pentru că aveți foarte multe tipuri de vin."

Paul Angelescu: Ce profesie aveți?

Turist american: "Am construit rachete timp de 40 de ani. Am lucrat la rachetele Atlas și Delta."

Crama a fost înființată în 2015 de o familie din Dobrogea care și-a dorit de la bun început să primească vizitatori. A fost ales un teren viran lângă podul Anghel Saligny, cu priveliște și ieșire la autostradă.

Zoe Ghiuri, proprietar de cramă: "Deși avem via la 20 de kilometri, în comuna Rașova, am ales să transportăm strugurii, că e mai simplu să transporți strugurii decât oamenii."

Zoe Dumitru este adminstratorul cramei. Spune că au apelat la un arhitect român care a integrat în clădirie elementele dobrogene.

Zoe Ghiuri, proprietar de cramă: "Cum a gândit crama ca niște stănci ieșite din pământ, conglomerate, a făcut-o să se integreze în peisajul dobrogean, asta a fost ideea, spre exemplu riflajul ăsta de lemn, imită foarte bine sau preia gardul dobrogean."

În interior sunt spații de degustare și un restaurant, iar În secția de vinifcație arhitecții au eliminat stâlpii de pe mijloc că să nu optureze priveliștea.

Zoe Ghiuri, proprietar de cramă: "În primul rand ăsta-i traseul pentru turiști și pentru noi, se urcă pe acolo, se coboară pe jos și se ajunge la baricuri. Am plecat de la ideea de transparență. Arătam tot ce se face în laborator, aici vedem exact unde ajunge vinul, pe contur tancurile de roșu și roze."

În această vară, au trecut la nivelul următor. În fiecare weekend au organizat petreceri în aer liber pentru a aduce cât mai mulți oameni aproape de cramă și de vin. Ideea îi aparține lui Daniel Negrescu, directorul de marketing.

Daniel Negrescu, director de marketing la o cramă: "Noi am văzut în pandemie, am căutat oportunitățile și asta a fost una dintre oportunități faptul că artiștii erau liberi în primul rând și în al doilea rând puteai negocia mai ușor anumite bugete. Chestia asta ne-a adus foarte ușor, fiind o cramă foarte nouă, suntem de doar 5 ani pe piață ne-a adus notorietate și ne-a adus o favorabilitate extraordinară."

Numărul mare de oameni a dat naștere unei noi afaceri, coodonate de Dumitru, mezinul familiei. Un glamping cu 20 de corturi deasupra Dunării.

Dumitru Ghiuri, antreprenor: "Așa arată un cort la interior, are un aer condiționat, o saltea dublă. Există în fiecare cod în QR code, poate fi scanat de clienți, vor găsi meniul pe care noi îl servim, meniu de mâncare și bautari, ei pot comanda la restaurant, iar curierul din tura respectiva va primi comanda și o va livra direct la cort."

Crama este specializat în vinuri roze. În ultimii 10 ani cantitatea de vin roze produsă la nivel național a crescut de la 20 la 330 de mii de hectolitri.

Zoe Ghiuri, proprietar de cramă: "Clar, avem Roze-uri de Dobrogea, Dobrogea putem să spunem că e Provence-ul României. 50% din producția noastră este roze-uri."

Responsabilul cu calitatea este Răzvan Macici, un cunoscut enolog român, stabilit în Africa de Sud.

Răzvan Macici, enolog: "Avem noroc de niște acidăți foarte bune, de un PH foarte scăzut și ce mai este caracterisitic Dobrogei, solul acesta foarte bogat în Calcar, își extrag seva din acest calcar, ceea ce se simte și gustativ. Butoiul este că și mirodeniile dintr-o bucătărie, din acest vas de lemn vinul extrage foarte multe, foarte multe arome, taninuri, își schimba structura, devin altceva."

Antonio este mâna lui dreaptă. Un tânăr italian cu studii universitare și masterat în viticultură obținute la Torino, care a lăsat însorita Sicile pentru Dobrogea."

Antonio, oenolog: "Am lucrat și un an Italia, într-o cramă în Sicialia și după aia am avut ocazia să vin aici într-un loc frumos și oameni frumoși. Am văzut în România o oportunitate foarte mare. România pentru mine e acum una dintre cele mai importante țări din Europa pentru vinificație."

În fiecare an, vin în practică studenți de peste hotare, curioși și ei să afle ce se întâmplă în România. Anul acesta, în cramă, sunt doi sud africani.

Student: "Am lucrat în Franța, Spania și Australia, iar acum am venit aici."

Student: "Prefer să merg în locuri mai puțin cunoscute. Toată lumea se duce în practică în Franța, Germania sau America. Eu am decis să încerc un loc mai mic și mai puțin cunoscut să văd cum se lucrează aici."

Pe plan extern, țări precum Italia sau Franța sunt considerate că fac parte din lumea veche a vinului, datorită tradiției, pe când Chile, Australia sau Africa de Sud sunt văzute ca lumea nouă. România încă își caută idenitatea.

Răzvan Macici, oenolog: "Dacă ne gândim că noi facem vin de peste 2000 de ani aici, Africa de Sud a început să facă vin în urmă cu 300 de ani. Și în ultimii ani, Europa de Est a început să fie numită pentru că a fost și o izloare a noastră, înainte de 1989 era cortina de fier, iar acum suntem numiți The new, new world, noua lume nouă a vinurilor. Deci lumea începe să descopere ușor, ușor vinurile noastre."

Viitor de viță veche, un reportaj de Paul Angelescu.

Citeste și...
Parteneri
VIDEO PROTVPLUS.RO