Siguranța la incendiu, problemă națională. Pandemia a surprins spitalele fără autorizații chiar și în spații modernizate

×
Codul embed a fost copiat

SPITALE CU CEAS, PARTEA I. Pășim într-un teritoriu marcat de tragedii, bâjbâieli și aberații. Deși au fonduri și pe hârtie știu care sunt măsurile de prevenire, spitalele noastre pică an de an la un examen elementar: siguranța la incendiu.

Spitalele vechi și chiar multe dintre cele mai noi, funcționează fără autorizație de securitate la incendiu. Iar în pandemie spitalele sunt încărcate cu totul și riscurile cresc enorm. Iar când are loc un dezastru, toate lipsurile și greșelile ies la iveală.

Zece incendii s-au produs în spitalele românești în ultimii doi ani și, din păcate, aproape fiecare s-a lăsat cu pierderi de vieți omenești. Pacienți care au murit arși, asfixiați sau în urma complicațiilor în locul în care se așteptau să se facă bine.

Pandemia și mai ales valul 4 încep să scoată la iveală, nu doar lipsurile din spitalele românești, ci și cele mai elementare măsuri de siguranță, obligatorii pentru protecția pacienților și personalului medical. Concret, pandemia a surprins unitățile medicale fără autorizații de securitate la incendiu și asta chiar și în spațiile modernizate, dar și fară sisteme de detectare și avertizare, precum și cu multe alte deficiențe care țin de căile de evacuare în cazul unui incident nefericit.

Copleșite de numărul tot mai mare de români infectați cu coronavirus, unitățile medicale, cele mai multe aflate în clădiri vechi și ponosite, caută soluții disperate, ca să îi poată primi pe toți. Iar asta presupune riscuri mari, de cele mai multe ori, ignorate. Securitatea la incendiu, peste care se trece cu vederea de trei decenii, începe să își arate o față urâtă în spitalele romanești, care devin practic o bombă cu ceas.

Citește și
Romania te iubesc
„România, te iubesc!”. "Spitale de hârtie", emisiunea integrală din 7 noiembrie 2021
Hanul cu Tei se vinde cu 1,6 milioane€. Clădirea, cumpărată de Ilie Dumitrescu în 2004

Raed Arafat, șeful Direcției de Sănătate Publică: "Legislația asta, dacă o aplici imediat și vii cu niște reguli imediate și spui că dacă nu e prespectată închidem, s-ar putea că ai închis majoritatea sanitare".

Județeanul din Piatra Neamț, Institutul Balș din Capitală sau de curând, Spitalul de Boli Infecțioase din Constanța sunt trei exemple clare despre cât de rapid se poate muri acolo unde, de fapt, te aștepți să fii salvat.

De când s-a declanșat criza pandemică, pacienții cu coronavirus sunt îngrămădiți în sali de terapie intensivă care nu mai fac față tehnic, dar și în alte încăperi mai mult sau mai puțin modernizate, plus în diverse containere. Primesc oxigen mult, mult mai mult decât erau obișnuiți angajații spitalelor. Un ajutor vital pentru pacienți, care se poate însă transforma într-un real pericol despre care știu și pompierii și toate autoritățile locale și centrale.

Angel Trifan, medic coordonator UPU Smurd Galați: "Sunt foate mulți bolnavi într-un spațiu relativ restrîns și acolo este o concentrare mare, inclusiv de tuburi de oxigen și de oxigen în atmosferă. E un risc pe care ni-l asumăm".

Despre riscuri explică reprezentanții ISU, aflați în control la Vaslui. I-au informat pe medici și asitente cât de ușor poate porni un incendiu în încăperile unde se lucrează cu oxigen.

Pompier ISU Vaslui: "Ca să înțelegeți ce înseamnă o concentrație de peste 23... Înseamnă că ne apropiem de puritatea cea mai mare a oxigenului și el devine din ce în ce mai periculos, mai volatil".

Așa arată, la Galați, tabloul unor îngrijiri medicale care vin la pachet cu riscuri de proporții. Spații în care nu mai ai loc să arunci un ac din pricina buteliilor mari de oxigen, atât de necesare pentru salvarea bolnavilor. În containerele ticsite cu butelii nu există sisteme care să măsoare concetrația de oxigen din aer. Gazul fară miros nu dă niciun avertisment și oricând este posibil un dezastru. Pompierii stau de veghe, conform ordinului și cer aerisirea încăperilor. Fiind vorba de containere, unele ferestre sunt fixe și se stă cu ușa deschisă.

Cu ferestrele deschise larg se stă toată ziua la secția de terapie intensivă de la Spitalul Județean Vaslui. Doar așa, aparatele de măsură cu care intră pompierii indică, la prânz, valori normale ale oxigenului din interior, adică sub 23 de unități. Șeful echipei de control își anunță superiorii că situația stă altfel după o tură de noapte, când frigul de afară sistează deschiderea geamurilor.

Pompier ISU Vaslui: "La secția Covid, măsurile la aparatul de oxigen indicau 26".

Spitalul Județean Vaslui nu are autorizație de securitate la incendiu, chiar dacă a fost modernizat în cea mai mare parte. Are saloane noi, chiar și un corp exterior pentru o scară lată, însă inspecția ISU a constatat că nu poate acorda autorizația pentru că holurile au fost îngustate, în urma unui proiect de consolidare la cutremur. 

Ana Rinder, manager Spitalul Județean Vaslui: "Nu putem asigura două fluxuri de evacuare concomitente".

Pompierii au constatat într-un raport că planul de evacuare afișat nu coincide cu situația din teren și nu indică în mod corect căile. Se mai precizează în raport și că nu funcționează pompele care să ducă apa către hidranții din spital sau cel puțin nu au intrat în funcțiune la inspecția inopinată, iar hidranții din spital nu aveau presiune pentru a livra apa în caz de foc. Există sistem de alertă la incendiu, la terapie inensivă, însă la control s-a găsit că 16 senzori de fum sunt contaminați și dau alarme false, iar monitorizarea și mentenanța lor se face cu un angajat într-o încăpere cât o debara și nu cu personal pregătit special, în cadrul spitalului.

Spitalul aparține de Consiliul Județean, care a finanțat modernizările și consolidarea. Când șantierul a fost finalizat, atât premierul de la acea vreme, cât și ministrul sănătății, nu au vorbit de lipsa autorizației pentru siguranță la incendiu. Sau de faptul că proiectantul a îngustat holurile, la consolidare. Președintele Consilului Județean afirmă că mai degrabă ar vrea să ceară înlesnirea obligațiilor din normativele ISU, pentru că la spital nu mai are ce să facă.

Dumitru Buzatu, președintele Consiliului Județean Vaslui: "Ideea unor măsuri absurde, menținută multă vreme, nu este chiar o idee străină în cadrul legal românesc și toate încercările noastre de a-i determina pe legiuitori să propună în cadrul unei legi anumite măsuri compensatorii care să ducă la același nivel de siguranță ca acela pe care îl cer în legea actuală, au eșuat. Nimeni nu înțelege că noi nu putem reabilita o clădire veche mutând structura de rezistență".

Directoarea spune că pompierii nu acordă autorizație și pentru că spitalul, ca multe altele din țară, nu are un serviciu specializat de mentenanță a sistemelor. Așa cer normativele actuale, începând din 2017. Adică oameni instruiți și pregătiți să acționeze și să monitorizeze tot ce tine de securitatea la incendiu.

Ana Rinder, manager Spitalul Județean Vaslui: "Legislația ce ține de partea de securitatea la incendiu prevede înființarea acestor servicii. Legislația ce ține de spitale, de organizarea și funcționarea spitalelor, nu prevede o astfel de structură".

Riscurile la incendiu sporesc cu cât este mai mare necesitatea de oxigen în unitățile medicale. La unele spitale, necesarul a crescut și de zece ori.

Raed Arafat, șeful Direcției de Sănătate Publică: "Nicăieri în lume nu există să păzești o clădire cu o mașină de pompieri. Deci, soluțiile aici sunt altele. În interiorul clădirii trebuie să ai oameni care verifică instalațiile, care fac tururi acolo să verifice care este situația, dacă apare vreun risc".

Ana Rinder, manager Spitalul Județean Vaslui: "Ce este prioritar? Legislația privind sănătatea pacientului, securitatea la incendiu... Toate sunt importante".

Dincolo de toate riscurile rezultate din lipsa dotărilor, apare și factorul uman. În timpul vizitei prin spital, managerul găsește personal care fumează sub indicatoare "Fumatul interzis".
Iar la depozitul unde se țin buteliile de oxigen, afișele cu "Fumatul interzis", sunt ignorate complet.

Filmarea de la spital a coincis cu momentul în care a ajuns și cisterna cu ogixen pentru stația exterioară. Prilej cu care, cei de la firma furnizoare văd ce constataseră și pompierii: accesul cu mașini mari e un calvar în curtea interioara, unde, în lipsa unei parcări, angajații își lasă autoturismele pe unde pot. Un tehnician cheamă de zor asistentele din operații și de la capul bolnavilor ca să mute autovehiculele.

Într-o discuție sinceră, administratorul spitalului dezvăluie o altă problemă cu care se confruntă spitalele: electricieni nepregătiți să facă față aparaturii moderne cu care se pune presiune pe instalațiile vechi din secțiile medicale.

 

Articol recomandat de sport.ro
Presa din Spania a reacționat imediat după ce Simona Halep a aflat că joacă cu Paula Badosa în primul meci de la revenire
Presa din Spania a reacționat imediat după ce Simona Halep a aflat că joacă cu Paula Badosa în primul meci de la revenire
Citește și...
„România, te iubesc!”. „Metale rare uitate prin sertare”, emisiunea integrală din 21 noiembrie 2021
„România, te iubesc!”. „Metale rare uitate prin sertare”, emisiunea integrală din 21 noiembrie 2021

„România, te iubesc!”. „Metale rare uitate prin sertare”, emisiunea integrală din 21 noiembrie 2021

„România, te iubesc!”.
„România, te iubesc!”. "Spitale de hârtie", emisiunea integrală din 7 noiembrie 2021

„România, te iubesc!”. "Spitale de hârtie", emisiunea integrală din 7 noiembrie 2021

„România, te iubesc!”. Povestea românului care ajută sătenii din județul Sibiu să-și repare colibele
„România, te iubesc!”. Povestea românului care ajută sătenii din județul Sibiu să-și repare colibele

Trăim vremuri în care speranța pare că se stinge, iar veștile bune răzbat tot mai greu. Soluția pentru a ieși la lumină stă în oameni!

Recomandări
Arma NATO care va tranzita România pentru a ajunge în Ucraina. MApN îi va asigura combustibilul
Arma NATO care va tranzita România pentru a ajunge în Ucraina. MApN îi va asigura combustibilul

Între timp, apărarea Ucrainei suferă din cauza stocurilor tot mai mici de muniție. Un ajutor substanțial este pe drum din Finlanda, stat care a aderat la NATO anul trecut.

PSD și PNL s-au înțeles: Cătălin Cîrstoiu va fi candidatul comun al Coaliției la Primăria Capitalei
PSD și PNL s-au înțeles: Cătălin Cîrstoiu va fi candidatul comun al Coaliției la Primăria Capitalei

După aproape aproape ore de discuții, coliția de Guvernare a decis luni seară că medicul Cătălin Cîrstoiu este candidatul PSD-PNL pentru Primăria Capitalei.

Bani europeni pentru înființarea centrelor de colectare, refuzați de primării. Câmpurile au devenit „magnet” pentru deșeuri
Bani europeni pentru înființarea centrelor de colectare, refuzați de primării. Câmpurile au devenit „magnet” pentru deșeuri

Peste 1.900 de primării ar fi putut să ia bani europeni prin PNRR pentru înființarea așa-numitelor centre de colectare cu aport voluntar.