”Războiul gunoaielor”. Cum a ajuns Bucureștiul să fie captiv unei singure gropi de gunoi active

×
Codul embed a fost copiat

”Războiul gunoaielor”, PARTEA A 3-A. Bucureştiul este astăzi captiv unei singure gropi de gunoi active - la Vidra. Şi aceasta cu mari probleme de legalitate. Acte administrative confuze, ignoranţă şi poate corupţia au dus capitala într-un moment critic.

Modelul pare copiat din Italia unde Roma a fost ani de zile sub monopolul unei singure gropi controlate de Il Supremo, Manlio Cerroni. Un om de afaceri, astăzi la 95 de ani, care a controlat timp de decenii deşeurile italiene şi care are afaceri şi în România.

Peste 3.000 de tone de gunoi se produc zilnic în Bucureşti şi cu toate acestea autorităţile locale nu s-au grăbit să rezolve problema colectării selective, pentru că grosul acestor resturi să nu ajungă în gropă.

Fiecare sector lucrează cu companii diferite de salubritate, dar gunoiul este responsabilitatea Primăriei generale care ar trebui să se ocupe de eliminare.

În 1999, Primăria Municipiului Bucureşti a decis construcţia a două gropi de gunoi în oglindă, cu contracte pe 20 de ani: una în sud, la Vidra şi alta în nord, la Chiajna, administrată de Iridex, închisă de la 1 iunie 2021.

Citește și
EXCLUSIV Statul român, pe cale să piardă Mobra, marca istorică de motorete. Un investitor a cerut la Oficiul Mărcilor să fie unicul deținător al brandului în toată Europa

Corneliu Pascu, om de afaceri: „Când se ajunge la 75% din capacitate, legea spune că este obligată să dezvolte capacitatea unei alte instalaţii.”
Reporter: „Primăria generală?”
Corneliu Pascu, om de afaceri: „Primăria generală! N-a făcut-o.”
Reporter: „Când a fost atinsă capacitatea la dumneavoastră?”
Corneliu Pascu, om de afaceri: „Păi cred că la noi era atinsă capacitatea în 2015.”

Dar nici la Vidra situaţia nu este clară: contractul din 1999 trebuia să expire în 2019. Parteneriatul dintre Primăria Bucureşti şi firma care administra depozitul era un contract de asociere prin participațiune - primăria dădea terenul şi firma privată dezvolta facilităţile.

Doar ca de-a lungul timpului terenul de sub gunoi a fost retrocedat şi a devenit privat, aşa că primăria nu mai are nicio participaţie.

Octavian Berceanu, fostul șef al Gărzii de Mediu: „Era nul de drept şi asta apare şi în hârtii ulterior. Cu toate acestea, depozitul a primit autorizaţie de mediu ca să funcţioneze mai mult, şi-a mărit capacitatea pe încă un teren care nu aparţinea UAT-ului, deci încă o încălcare a legislaţiei.”

Legea astăzi interzice dezvoltarea de gropi de gunoi pe terenuri private şi este obligatoriu ca terenul să fie deţinut de o primărie tocmai pentru că o firmă care a făcut profit poate să dispară peste noapte şi să lase obligaţii de mediu în cârca statului.

Reporter: „Timp de 20 de ani nu a fost constituit niciun depozit.”
Nicușor Dan, primarul general al Capitalei: „Exact! Exact!”
Reporter: „Deci nimeni nu a strâns bani pentru închidere.”
Nicușor Dan, primarul general al Capitalei: „Pentru post-inchidere, da…”
Tanczos Barna, ministrul Mediului: „Trerbuie să ajungem să avem deviere de 50% de la groapă, asta înseamnă că dincolo de metal, plastic, hârtie, carton. Trebuie să găsim deja soluţii pentru biodegradabil. Şi asta înseamnă 30-40% din total deşeuri. Şi noi n-am făcut primul pas în Bucureşti.”

În 2019, primarul Firea prin semnătura viceprimarului Bădulescu, prelungeşte cu un an existența contractului care oricum nu mai avea bază.

În 2020, PMB reziliază unilateral contractul cu cei de la EcoSud, administratorii gropii de gunoi Vidra.

Reporter: „Contractul din 1999 mai este în vigoare?”
Nicușor Dan, primarul general al Capitalei: „Dacă este sau nu este în vigoare, este o chestiune supusă instanţei. Dacă tu ca administraţie ajungi la instanţă, înseamnă că toate procedurile pe care tu le-ai avut au fost fie eronate, fie neclare. Din păcate asta este situaţia pe care am moştenit-o, nu trebuia să ajungem în instanțe.”

În acelaşi timp ANRSC – Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice suspenda licenţa pentru EcoSud la Vidra.

Reporter: „Astăzi cine se ocupă de deşeuri la nivelul PMB?”
Nicușor Dan, primarul general al Capitalei: „La nivelul PMB avem o directivă care se numeşte Direcţia de Servicii Integrate care are un serviciu de deșeuri.”
Reporter: „Doamna Iuga?”
Nicușor Dan, primarul general al Capitalei: „Doamna Iuga este şefa acestui serviciu.”
Reporter: „De câţi ani este doamna Iuga?”
Nicușor Dan, primarul general al Capitalei: „Este un funcţionar public, cred ca.”
Reporter: „De 20 de ani?”
Nicușor Dan, primarul general al Capitalei: „Da, de 20 de ani.”
Reporter: „Același funcţionar public care s-a ocupat de administrarea deşeurilor.”
Nicușor Dan, primarul general al Capitalei: „Este o persoană care a câştigat un concurs pe post şi îşi exercită această funcţie.”

Magdalena Iuga, director în cadrul PMB, a refuzat să discute pe acest subiect, susținând că biroul de presă al instituției nu a informat-o despre acest interviu, deși solicitarea a fost făcută cu trei săptămâni înainte.

Garda de Mediu a înaintat mai multe rapoarte de control prin care atrage atenţia că o prelungire a Acordului de mediu este nelegală.

Octavian Berceanu, fostul șef al Gărzii de Mediu: „Mai mult, nu am văzut alte instituţii ale statului care să vină şi să controleze. În momentul respectiv ar fi trebuit să intervină clar Corpul de control al ministrului, ministru care a fost înştiinţat. Corpul de control al Agenţiei de Protecţie a Mediului, având la bază şi înştiinţarea Gărzii de Mediu.”

Tanczos Barna, ministrul Mediului: „Să se ducă să închidă groapa! Asta este.”

În 2020 Agenţia de Mediu Ilfov a prelungit un acord de mediu pe lângă lege.

Reporter: „Cine conducea acest APM Ilfov, mai există?”
Florin George Garbacea, fost preşedinte Agenția Națională de Mediu: „Doamna director, fostă director, Genica Bădănoiu.”
Reporter: „Care a fost chemată pe la DNA?”
Florin George Garbacea, fost preşedinte Agenția Națională de Mediu: „A fost chemată, da, a fost chemată.”
Reporter: „Nu are legătură schimbarea ei din funcție?”
Florin George Garbacea, fost preşedinte Agenția Națională de Mediu: „Ba da, are, a dispus procuratura şi eu le-am luat în consecinţă.”

Genica Bădănoiu, fost director ANP Ilfov: „Eu în calitate de?”
Reporter: „Fost director executiv al APM Ilfov.”
Genica Bădănoiu: „Fost!”
Reporter: „Da, dar în legătură cu ce ați făcut dvs. În perioada în care ați ocupat acea funcție, respectiv autorizațiile de mediu la groapa Vidra.”
Genica Bădănoiu, fost director ANP Ilfov: „Eu nu pot să vă dau un interviu fără știrea șefilor.”

Deşi am primit acceptul conducerii Agenţiei de mediu, doamna Bădănoiu nu a mai răspuns.

Reporter: „Dvs. aţi făcut plângeri împotriva funcţionarilor primăriei?”
Nicușor Dan, primarul Capitalei: „Înainte de a face plângeri trebuie să rezolvăm problema milionului de tone pe care le ducem undeva, la o groapă.”

În iulie 2019 a fost identificat pe malul Argeșului un transport de levigat. Lichidul produs în urma depozitării deşeurilor. Şi intenţionau să deverseze acest produs în rău, fără nicio remuşcare. În urma cercetărilor s-a constatat că maşina aparţinea Calipso Gef şi a adus peste 800 de transporturi pentru EcoSud. Această companie a fost a comisarului de la Garda de Mediu Ilfov, Emil Grigore, până în 2018.

Coincidenţă sau nu, firma care a aparţinut comisarului-şef Ilfov a facturat la EcoSud peste 450.000 de euro pentru transport de levigat.

Emil Grigore, comisar-șef Garda de Mediu Ilfov: „Nu am avut nici cea mai mică implicare cu acea poveste.”
Reporter: „Ați fost acționar în firma asta până în 2018.”
Emil Grigore, comisar-șef Garda de Mediu Ilfov: „Până în 2018, mi se pare.”
Reporter: „Și în perioada asta nu ați avut contracte cu Eco Sud.”
Emil Grigore, comisar-șef Garda de Mediu Ilfov: „Absolut nimic, dar astea sunt verificate de DNA, de ANI, de toate instituțiile statului.”

Octavian Berceanu, fostul șef al Gărzii de Mediu: „Dacă luăm faptele şi le aliniem unul după altul cronologicm, vedem că putem vorbi de o structură de crimă organizată. E evident pentru oricine, cu toate astea, n-au fost rezultate.”

Dar tot contractul de la Vidra s-a desfăşurat cu cântec. Licitaţia din 1999 a câştigat-o firma Capitel Invest, controlată de familia fostului arhitect-şef Sorin Gabrea, care se asociază cu o companie italienească, Systema International, cu sediul în Luxemburg.

Am plecat la Roma pentru a descoperi cine se află în spatele Systema Grup. Povestea pare trasă la indigo - timp de mai bine de 40 de ani capitala Italiei nu a avut decât un singur depozit de gunoi situate la 20 de kilometri: Malagrotta.

Simone Manda, journalist: „Proprietarul acesteia este Manlio Cerroni, Il Supremo. E în afacere de 40 de ani, a avut monopolul pe tot gunoiul Romei.”

Simone face parte dintr-o reţea de jurnalişti şi activişti preocupaţi de problemele de mediu şi impactul crimei organizate asupra comunităţilor.

Simone Manda: „Este închis din 2013, din cauza problemelor judiciare ale lui Manlio Cerroni. Groapa de la Malagrotta este închisă în octombrie 2013, în curs de punere în siguranţă a obiectivului. Cerroni a fost unul dintre cei mai mari investitori din Sistema Ambiente, care a fost sub umbrella Sistema International, o companie mult mai mare. Şi acestea au avut o companie şi în România, Systema Ecologică.”

Malagrotta înseamnă grota rea sau peştera rea. Acum este de fapt un munte. Romanii glumesc şi spun că este a 8-a colină a Romei. 220 de hectare de deşeuri care stau în proximitatea capitalei Italiei.

Activistul de mediu Massimiliano Iervolino a scris mai multe cărţi despre problemele gunoiului din Roma.

Massimiliano Iervolino, activist de mediu: „Timp de decenii singura modalitate de a gestiona deşeurile din Roma a fost de a arunca gunoiul în acea imensă groapă. Municipalitatea Romei nu a gestionat bine depozitele pe care le avea. Privatul a venit să suplinească nevoile populaţiei, după care a fost clar că a fost o înţelegere între politică şi afaceri care a favorizat un monopol care a durat 40-50 de ani.”

Nello Trocchia: „La Roma, Cerroni e numit "al optulea rege al Romei". De ce ? Pentru că Manlio Cerroni, om de afaceri, acum nonagenar, a avut o idee profitabilă: a luat locul instituţiilor statului în gestiunea deşeurilor publice. (...) Manlio Cerroni a creat un sistem industrial uriaş, încât Cerroni îl numea "Supremul". El era în vârful piramidei, iar apoi, restul supuşilor, inclusiv funcţionari publici. Acesta era sistemul pe care îl chestionează procuratură. Cerroni e implicat în patru procese penale în curs: un proces în fază preliminară, altul, pentru daune de mediu, un proces pentru dezastru ecologic şi un proces pentru obstrucţionarea justiţiei. Deci Cerroni e implicat în patru procese penale, procese în care se judecă sistemul creat de Cerroni, dar şi capacitatea de tratare a levigatului.”

La începutul anilor 2.000 Manlio Cerroni era prezent în afacerile de la Vidra şi încerca să le facă după modelul businessului sau italian.

Nello Trocchia: „Cerroni exportă modelul în est, pe care l-a creat în Italia. E modelul pe care îl cunoaşte el cel mai bine: Dacă există o groapă de gunoi, e un model ruinător. Europa ne spune care e modelul, ne spune asta de 20 de ani, dar modelul nu e urmat. De ce? Pentru că, dacă urmezi modelul acela, atunci sistemul de gestiune impus de Cerroni se prăbuşeşte. Dacă sortezi 70% din gunoiul menajer, nu-ţi mai trebuie groapa de gunoi.”

Il Supremo a reuşit să ţină captivă Roma pentru decenii.

Massimiliano Iervolino, activist de mediu: „Cantitatea eliminată la Malagrotta i-a permis să aibă preţuri mici. Politicul a profitat şi a avut tendinţa de a favoriza mediul privat pentru că aparent avea preţuri mici şi prin urmare această poveste a continuat până prin 2011 când a intervenit Europa şi a spus: Gata!”

În momentul în care Malagrotta a fost închisă la presiunile exercitate de Uniunea Europenă, capitala Italiei a fost inundată de gunoaie. Administraţia nu reuşit să facă faţă colectării, dar mai ales eliminării deşeurilor.

Într-o zonă liniştită şi selectă a Romei locuieşte Manlio Cerroni. Am, avut o întâlnire de aproape o oră cu dumnealui. Din păcate a refuzat un interviu filmat. Acuza partenerii romani că i-au furat afacerea şi se simte trădat.

Ar fi vrut să investească în România, mai mult la Bucureşti, dar a preferat să investească la Iaşi, unde are o investiţie care se va ridica la 50 de milioane de euro spune domnul Manlio Cerroni.

Întâlnirea a avut loc în prezenţa consilierilor care l-au sfătuit pe Cerroni să refuze interviul filmat.

Dar ce a păţit Îl Supremo în România? Se pare că nu s-a asociat cu cine trebuie. A fost adus în afacerea de la Vidra de un alt italian, Ervas Danilo, pe care îl găsim ca intermediar în mai multe afaceri cu deşeuri din peninsulă, dar şi din România: asociat cu fraţii Pizzimbone, acuzaţi de activităţi împotriva mediului în regiunea Savona sau cu Impressa San Galli, companie acuzată de mituirea unor funcţionari în regiunea Monza.

Un alt acţionar era Nicolae Ninel Caval, personaj discret, apropiat al fostului primar Adriean Videanu, suspectat de legături cu serviciile secrete româneşti. În 2005 structura acţionariatului din Systema Ecologic se schimbă printr-o majorare de capital făcută de parteneri, Cerroni devine acţionar minoritar.

Systema Ecologic intra în insolvență, dar nu înainte de transfera contractul de depozitare pe o altă companie controlată de apropiaţi ai lui Caval: EcoSud. Modificarea din ianuarie 2005 a fost consecinţa majorării unei majorări de capital de 16.000 de dolari, la care Cerroni nu a mai participat deşi pretinde că a investit la Vidra 2 milioane de dolari.

Simone Manda, journalist: „Ninel Caval a cumpărat majoritatea din această şi Manlio Cerroni a rămas cu un procent mic din această afacere.”

Nicolae Ninel Caval nu a răspuns solicitărilor noastre.
Dar pentru a transfera contractul către EcoSud era nevoie de un act adiţional la contract sau o hotărâre de Consiliu General al Primăriei Municipiului Bucureşti. Singurul document a fost un accept semnat de viceprimarul Răzvan Murgeanu care avea atribuţii de primar general.

Răzvan Murgeanu, fost viceprimar general: „Vidra avea nişte probleme, îmi aduc aminte că am discutat cu cineva care mi-a spus că au nişte probleme de extindere a gropilor, că au făcut o mânăreală, dar nu pot exact să-ţi spun…”

În timp ce era director la compania de salubritate Romprest, Răzvan Murgeanu a fost arestat şi condamnat la doi ani cu suspendare într-un dosar de luare de mită.
În 2014 se semnează primul act adiţional la contractul din '99: pentru a se da o aparenţă de legalitate, primarul Oprescu semnează acceptul ca ECOSUD SRL să se transforme în SA.

Octavian Berceanu: „Fără să investigheze, fără să aibă nişte acte relevante care să dea un iz de legalitate, ca să nu spun mai mult. Dar nici măcar acest iz de legalitate nu a existat la momentul respectiv.”

Aşadar, după eliminarea lui Cerroni din business, administrarea gropii de gunoi Vidra este preluată de EcoSud la care acţionari în hârtii astăzi sunt două doamne: Elena Șontelecan și Cristina Cantemir. Compania EcoSud şi Elena Sontelecan au fost asociaţi cu Nicolae Ninel Caval în firma de construcţii AZ Global SRL şi cu un alt italian din Potenza.

Un om cheie în afacerile cu italienii a fost Bogdan Marius Ştefănescu, administratorul care a cerut falimentul Ecologică System pentru ca Vidra să poată fi preluată de EcoSud.

Bogdan Ștefănescu, om de afaceri: „Pentru lucrul acesta nu sunt prezent în ţară, nu sunt aicea. O să primiţi răspunsul de la companie.”

Legea nu permite transportarea gunoiului netratat mai mult de 30 de kilometri, aşa că toţi salubristii bucureşteni sunt obligaţi să ducă gunoiul nesortat la singura groapa activă – la Vidra, iar acolo situaţia rămâne încâlcită.

Tanczos Barna, ministrul Mediului: „Bucureştiul este fără o alternativă şi trebuie să le permitem să facem aceasta în alte judeţe, acolo unde există capacitate de stocare.”
Reporter: „O să aibă Bucureştiul unde depozita la 30 de kilometri?”

Tanczos Barna: „Este puţin probabil, cu siguranţă va trebui să negocieze şi cu Ilfovul sau cu judeţele învecinate, dar aceste discuţii trebuie pornite cât mai repede. Vom modifica inclusive legea pentru a ajuta UAT-urile să facă exproprieri în acest domeniu. Dacă cineva vrea să facă exproprieri pentru depozit de deşeuri să aibă această posibilitate.”

Între timp, pentru că în 2021 Vidra a rămas singurul depozit de gunoi activ al Bucureştiului, administratorii săi acţionează pe poziţii de forţă. Profitând de poziţia sa de monopol impun şi un preţ de depozitare nereglementat.

Radu Mihaiu, primar sector 2: „Acest tarif este făcut din pix. Este făcut într-un mod care nu respectă, cu siguranţă, legea. Este sigur un tarif pe care operatorul poate să-l ceară, dar pentru a fi operat el trebuie să fie operat de Consiliul General.”

EcoSud cere 42 de euro la depozitare, deşi Consiliul General al Municipiului Bucureşti a votat un preţ de 22 de euro. Adică, la jumătate.

Cirpian Ciucu, primar sector 6: „Lucrează în monopol de-facto, nereglementat. Preţul pe care l-au cerut, de 44 de euro pe tonă, mi se pare fabulos! Sunt nişte discuţii în acest moment să vedem cum putem să ajungem la un preţ real.”

Radu Mihaiu, primar sector 2: „Au câştigat în instanţă acest drept de a fi supus la vot un nou tariff în CG, dar instanţa spune clar că nu se poate substitui CG şi nu poate decide instanţă cât este tariful. Tariful trebuie stabilit de către CG. Când EcoSud spune că instanţa le-a dat dreptate pe tariful de 42 de euro, minte! Instanţa nu a spus acest lucru.”

Întrucât am trimis o solicitare de interviu la EcoSud la care nu am primit răspuns, am încercat să vorbim cu avocata companiei în şedinţa publică a consiliului local sector 2.

Reporter: „EcoSud are astăzi vreun contract valid cu Primăria Municipiului București?”
Avocat: „Da, l-a și recunoscut PMB prin această hotărâre. Se prelungește durata lui până la epuizarea capacităţii de depozitare.”

Am cerut şi accesul pentru a filma în depozitul de la Vidra. Nici pe acesta nu l-am primit.

Și deşi aveam acordul primarului general şi am solicitat filmarea depozitului şi administratorului EcoSud, suntem primiţi cu ostilitate chiar şi pe spaţiul din faţa muntelui de gunoi.

În urma insistențelor noastre de a avea un interviu filmat cu un reprezentant Eco Sud ni s-a transmis că nu este nimeni disponibil, dar că firma deţine toate autorizaţiile, licenţele, certificările, acordurile şi avizele prevăzute de lege.

Reprezentanţii companiei asigura toţi cetăţenii şi autorităţile publice din Bucureşti şi Ilfov că în privinţa serviciilor oferite de compania Eco Sud nu există iminenţa unei crize.

În comunicatul transmis se afirmă: „Componența structurii de conducere a societăţii ECO SUD este în mod transparent redată(...), în cadrul organelor statutare ale subscrisei nu au făcut vreodată parte persoanele nominalizate în diverse materiale tendenţioase apărute în presa ca fiind puncte de legătură între subscrisa şi grupul infracţional organizat.”

Jucătorii de pe piaţa deşeurilor nu sunt interesaţi de sănătatea sau bunăstarea bucureştenilor, ci de buzunarul propriu. Îngrijorător este că nici autorităţile nu reacţionează lovite fiind de pasivitate sau corupţie. Cohorte de avocaţi, consilieri, dar şi funcţionari şi politicieni care par mai degrabă apropiaţi businessului decât cetăţeanului. Un sistem financiar care se bazează pe corupţie, o poveste care leagă crima organizată cu conexiuni în Italia, operatori de salubritate români şi politcieni slabi sau lipsiţi de integritate.

Articol recomandat de sport.ro
Ungurii au reacționat imediat după ce Corvinul a scos-o pe Paksi din Europa League
Ungurii au reacționat imediat după ce Corvinul a scos-o pe Paksi din Europa League
Citește și...
România, te iubesc! Emisiunea integrală din 2 iunie 2024
România, te iubesc! Emisiunea integrală din 2 iunie 2024

România, te iubesc! Emisiunea integrală din 2 iunie 2024.

Motivul pentru care țara noastră nu a reușit să facă modernizări prin investiții cu bani europeni pentru căile ferate
Motivul pentru care țara noastră nu a reușit să facă modernizări prin investiții cu bani europeni pentru căile ferate

„Pe drum spre Europa” partea a III-a. Avem una dintre cele mai bogate rețele de cale ferată din Europa, dar și cea mai învechită și proastă.

Cum au ajutat banii europeni la dezvoltarea aeroporturilor din țara noastră care au înregistrat un vârf de călători în 2023
Cum au ajutat banii europeni la dezvoltarea aeroporturilor din țara noastră care au înregistrat un vârf de călători în 2023

„Pe drum spre Europa” partea a II-a. Orice cetățean al Uniunii Europene are dreptul de circulație și de ședere liberă pe teritoriul statelor membre, iar asta a ajutat, în primul rând transportul aeronautic.  

Recomandări
Trump a acceptat oficial nominalizarea republicană pentru funcţia de preşedinte al SUA. Marile promisiuni făcute americanilor
Trump a acceptat oficial nominalizarea republicană pentru funcţia de preşedinte al SUA. Marile promisiuni făcute americanilor

Fostul preşedinte american Donald Trump a acceptat oficial nominalizarea partidului său pentru funcţia de preşedinte, pentru a treia oară, la Convenţia Naţională Republicană din Milwaukee, scrie CNN.

Axios: Mai mulți lideri democrați ne-au spus că Joe Biden se va retrage din cursa prezidențială peste câteva zile
Axios: Mai mulți lideri democrați ne-au spus că Joe Biden se va retrage din cursa prezidențială peste câteva zile

Mai mulți democrați de top au declarat pentru Axios că presiunea crescândă a liderilor de partid și a prietenilor apropiați îl va convinge pe președintele Joe Biden să se retragă din cursa prezidențială, chiar în acest weekend.

 

Nu au uitat ce sunt. Românii din Diaspora au pompat în economia României o sumă record în 2023
Nu au uitat ce sunt. Românii din Diaspora au pompat în economia României o sumă record în 2023

Potrivit datelor Băncii Naționale, românii plecați la muncă în străinătate au trimis în țară 6,5 miliarde de euro în 2023, echivalentul a 2 la sută din PIB.