Programul Anghel Saligny, un proiect controversat. După lansare, au apărut firme de consultanță, aparținând unor politicieni

×
Codul embed a fost copiat

Planul de subdezvoltare locală, partea a III-a. Programul Anghel Saligny a produs multă emoție pe scena politică și a dus chiar la ruperea alianței de dreapta.

După lansare, multe firme de consultanță au apărut în mediul de afaceri, iar unele aparțin chiar unor oameni din politică, gata să sfătuiască primarii de comună cum să acceseze fonduri. 10 miliarde de euro sunt gata să plece în mediul rural. Ce le așteaptă acolo vom urmări.

Primar: ”Și mie mi s-a impus și am spus: licitația este liberă, să vină oricine. Poate politicul de la vremea aceea...Te gândeai pe viitor, că aici e politica. Dacă nu faci așa, nu o să mai vezi.”

În Giurgiu, Gecor e una dintre firmele cu cele mai multe contracte. Aparține familiei Cusă, despre care presa locală a scris că e apropiată de familia baronului local Nicolae Bădălău, căruia i-a cununat fiul. Contracte de asfaltări în valoare de zeci de milioane de euro au intrat în conturile firmei.

Citește și
De ce un spital nou din Bacău nu poate avea autorizație la incendiu, iar primăria stă cu aparatură nefolosită în depozite
De ce un spital nou din Bacău nu poate avea autorizație la incendiu, iar primăria stă cu aparatură nefolosită în depozite
Arma care-i sperie pe ruși ar putea ajunge în Ucraina. Moscova amenință că va extinde „zona-tampon”

Gheorghe Breazu, primaul comunei Putineiu: ”Meritul e că a dus bani în județ.”

Primarul confirmă că un lider politic influențează felul în care se alocă proiectele și finanțările.

Bădălau conduce azi Curtea de Conturi, ai căror inspectori trebuie să-i controleze fix pe acești primari. La Putineiu drumurile s-au făcut prin firma nașului Cusă. Kirlic SRL a asfaltat ulițele la Putineiu, comuna căreia Ministerul Dezvoltării i-a aprobat finanțări de aproape șase milioane de euro. Primarul a reușit să implementeze doar trei milioane 700 de mii și niciun contract de asfaltări n-a fost dus la bun sfârșit. Mai mult, la controlul Ministerului din 2020, unele lucrări au fost găsite cu nereguli, iar primarul a retras facturile de la plată.

Raportul Inspectoratului de Stat în Construcții vorbește însă de mult mai multe nereguli: straturile sistemului rutier nu erau ca în proiect și nu existau sistemele de scurgere a apelor, iar pentru asta s-au dat amenzi de aproape 60.000 de lei. Am cerut familiei Cusă un punct de vedere, dar nu ne-a răspuns.

În cele mai multe comune vizitate de noi, primarii s-au mulțumit să toarne asfalt, iar de șanțuri de scurgere a apelor nu și-au mai bătut capul. Așa se face că unii oameni s-au apucat să le sape singuri.

Adrian Burlacu, decanul Facultății de Căi Ferate, Drumuri și Poduri: ”Am vrut să vedem cum arată un drum făcut ca la carte. În Hoceni, județul Vaslui, primarul a marcat anul acesta 10 ani de la turnarea fundației primului drum construit prin PNDL.”

După 10 ani de la recepție, drumul arată impecabil, cu aliniamente, șanțuri pentru scurgerea apelor pluviale și semne de circulație.

Vasile Tabără, primarul comunei Hoceni: ”Ne aflăm pe un drum lateral. După cum vedeți e amenajat cu podețe, că înainte de drum era o ravenă. Drumul a fost început în 2012 și a durat patru ani, 11 km lungime. Încă rezistă capacitatea.”

PNDL e programul care a finanțat lucrări, fără noime de multe ori. Drumuri care duceau nicăieri sau școli fără elevi.

Septimus Parviu, Expert Forum: ”La un moment dat a făcut Banca Mondială studii. Erau hărți, cum ar trebui să fie criteriile pentru PNDL, dar erau hărți cu drumuri UR și drumuri cu bani românești. Nu aveau nicio treabă, nu păreau să fie gândite cumva proiectele astea, să fie gândite strategic, unde facem infrastructură mai mare, cu ce mă ajută dacă nu leagă de nimic.”

Slăbiciunile PNDL s-au văzut și în lipsa de control a autorităților pe calitatea lucrărilor. În Lapoș, Prahova, asfaltul a acoperit un strat generos de iarbă.

Conform proiectului, fundația trebuia să aibă 37 de cm, iar asfaltul, 9. Edilul susține că drumul a fost refăcut de constructor.

În secțiune se vede că, de fapt, peste vechiul asfalt s-a turnat un strat subțire de pietriș și încă un strat de asfalt. Pe o fundație slabă, drumul n-are cum să reziste.

Doar că legea spune că nu sunt admise abateri în minus, iar asta poate atrage răspunderea penală a autorităților și constructorului. Lucrarea a costat aproape un milion 800 de mii de euro.

Din cele aproape 12.000 de proiecte de investiții finanțate prin PNDL, doar 6.000 sunt terminate. Cei 10 ani de derulare a proiectului nu le-au ajuns primarilor să recepționeze peste 3.000 de proiecte terminate doar pe jumătate.

În comuna Băltești, oamenii așteaptă ziua în care va fi gata drumul început acum cinci ani și care e făcut în proporție de 64 la sută, conform ministerului de resort.

Licitația a fost câștigată de firma CONI, al cărei patron apare în rechizitoriul DNA, care îl vizează pe fostul președinte al Consiliului Județean Prahova, baronul local Mircea Cosma.

Nicolae Onea l-a denunțat că i-ar fi dat 10% din valoarea unor contracte de asfaltare și modernizare a unor drumuri din județ. La Băltești, firma lui Onea ar trebui să termine lucrarea până la sfârșitul anului.

Primarul recunoaște că nu e mulțumit de calitatea lucrării, dar așteaptă finalizarea contractului, adică toamna acestui an. În mai puțin de șase luni firma ar trebui să termine 40% din lucrare, în condițiile în care pentru ce s-a turnat a durat cinci ani.

Radu Ion, primarul comunei Bălțești: ”Nu prea-mi place cum au lucrat."

Patronul firmei CONI nu a dorit să ofere un punct de vedere.

Septimius Pârvu, Expert Forum: ”Alocările au fost în jur de 10 miliarde. Încă mai plătim, că unele proiecte n-au fost finalizate, deși alocările s-au făcut în 2017. Încă implementăm.”

I-am solicitat Ministrului Dezvoltării, Cseke Attila, un interviu, ca să aflăm ce se întâmplă cu proiecte în care s-au îngropat bani și nu sunt finalizate. Am vrut să știm cine verifica proiecte și cum se fac alocările, dar ne-a refuzat.

Și-a făcut timp însă să meargă la întâlnirea asociației primarilor și să anunțe că în luna mai vor afla ce proiecte se finanțează prin PNDL 3, redenumit de guvernul PNL – Anghel Saligny.

Septimius Pârvu, Expert Forum: ”La Saligny avem bani rezervați. Primăriile primesc patru milioane, dacă ai bani dedicați, unde e competitivitate s-a spus că trebuie să depui proiect, e un formular scurt, ai acordul la nivel de decidenți, la nivel local, altfel nu e o mare chestiune. Practic, tu servești niște bani tuturor, ca să dai la toată lumea și atunci competitivitatea și idea de concurență se disipă.”

Lansarea programului Anghel Saligny, anul trecut, a fost un bun moment pentru unii patroni apropiați de partidele politice să înființeze firme de consultanță. Presa a scris despre membri PNL din Mureș și Brașov care s-au orientat și au câștigat rapid milioane de lei. La Giurgiu, pe scena finanțărilor publice și-a făcut apariția fostul vicepreședinte al Consiliului Județean, Lucian Cozorel. Pentru primari nu e de ignorat că soția lucrează la Ministerul Dezvoltării. În câteva luni a încheiat doar cu primăriile din Giurgiu contracte în valoare de 1 milion 300 de mii de lei. Primarul din Stănești e unul dintre ei.

Și primarul din Putineiu a apelat la firma fostului vicepreședinte de CJ care nu a dorit să-și spună punctul de vedere

Gheorghe Breazu, primarul comunei Putineiu: ”Firma e a fost a fostului vice CJ Giurgiu.”

Primărița din Crevedia Mare are alta explicație.

Îl știe pe Cozorel de pe vremea când era membru în PSD. În perioada guvernării PNL s-a mutat la acest partid, ca să obțină mai ușor finanțări.

Elena Vasilică, primarul comunei Crevedia Mare: ”Am fost și la PNL și la PSD."

Anghel Saligny e de fapt un PNDL care păstrează aceleași slăbiciuni. 10 miliarde de euro sunt alocate primăriilor pentru asfalt, canalizare, rețele de apă și gaz, școli. Ca o noutate, primarii sunt obligați să implementeze proiectele în doi ani de la semnarea finanțării, altfel sunt penalizați. În plus, contractele se vor trimite digitalizat. În rest, lucrurile rămân ca înainte: decontări în funcție de partidul aflat la putere, lipsa studiilor de oportunitate, lipsa controlului din partea Ministerului care plătește. Politicul și mediul de afaceri se vor întâlni la mijlocul drumului, dar la calitatea asfaltului se vor uita doar oamenii care de fapt finanțează din buzunarele lor un imens program național, care în multe localități s-a dovedit a fi de subdezvoltare locală.

VOM CONTINUA SĂ URMĂRIM FINANȚĂRILE ALOCATE PRIN PNDL. NE PUTEȚI SCRIE DESPRE LUCRĂRI NECONFOME SAU SCURGERI DE FONDURI LA [email protected] SAU PE PAGINA NOASTRĂ DE FACEBOOK.

Articol recomandat de sport.ro
NEWS ALERT E gata! Știm prima echipă promovată matematic în Superliga României
NEWS ALERT E gata! Știm prima echipă promovată matematic în Superliga României
Citește și...
Povestea impresionantă a rapperului Spike. Cum încearcă să schimbe societatea în bine
Povestea impresionantă a rapperului Spike. Cum încearcă să schimbe societatea în bine

Are 36 de ani și muncește de la 14, iar de vreo doi ani ia cu asalt topurile muzicale de la noi.

De ce un spital nou din Bacău nu poate avea autorizație la incendiu, iar primăria stă cu aparatură nefolosită în depozite
De ce un spital nou din Bacău nu poate avea autorizație la incendiu, iar primăria stă cu aparatură nefolosită în depozite

SPITALE CU CEAS, PARTEA A III-A. Suntem la Bacău, unde pompierii se echipează ca să verifice concentrația de oxigen de la Spitalul Municipal. 

Siguranța la incendiu, problemă națională. Pandemia a surprins spitalele fără autorizații chiar și în spații modernizate
Siguranța la incendiu, problemă națională. Pandemia a surprins spitalele fără autorizații chiar și în spații modernizate

SPITALE CU CEAS, PARTEA I. Pășim într-un teritoriu marcat de tragedii, bâjbâieli și aberații. Deși au fonduri și pe hârtie știu care sunt măsurile de prevenire, spitalele noastre pică an de an la un examen elementar: siguranța la incendiu.

Resursele minerale cu potențial mare, neinteresante pentru România. Statul a închis peste 500 de mine și de cariere
Resursele minerale cu potențial mare, neinteresante pentru România. Statul a închis peste 500 de mine și de cariere

„Metale rare uitate prin sertare”, partea a III-a. Statul român nu a reușit valorifice resursele minerale cu potențial mare. A închis 556 de mine și cariere și nu știe să le redeschidă.

Recomandări
Dosarul Mineriadei. Petre Roman şi Gelu Voican Voiculescu, chemați la Parchet. Iliescu, audiat la domiciliu
Dosarul Mineriadei. Petre Roman şi Gelu Voican Voiculescu, chemați la Parchet. Iliescu, audiat la domiciliu

Fostul premier Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu şi fostul director SRI Virgil Măgureanu au fost citaţi, joi dimineaţa, la sediul Parchetului General, pentru a li se aduce la cunoştinţă că au fost puşi din nou sub acuzare în dosarul Mineriadei.

VIDEO. Moment extrem de bizar, „silenzio stampa”, cu judecătoarea care a întrebat dacă tânărul ucis de Vlad Pascu e în sală
VIDEO. Moment extrem de bizar, „silenzio stampa”, cu judecătoarea care a întrebat dacă tânărul ucis de Vlad Pascu e în sală

Judecătoarea din dosarul lui Vlad Pascu, Ioana Ancuța Popoviciu, care a provocat furia familiei victimelor după ce a întrebat dacă tânărul mort în accident e în sală, a fost protagonista unui moment foarte bizar, miercuri.

Cum a fost prinsă că a luat mită doctorița ginecolog din Giurgiu. Banii pe care-i avea în buzunar erau marcați
Cum a fost prinsă că a luat mită doctorița ginecolog din Giurgiu. Banii pe care-i avea în buzunar erau marcați

Este anchetă la Spitalul Județean de Urgență din Giurgiu, după ce un medic ginecolog a fost prins în flagrant în timp ce lua mită pentru o operație de cezariană, acoperită de asigurarea medicală.