Autorităţile competente recunosc că sunt depăşite de situaţia săpăturilor ilegale în râurile țării

Ultima actualizare: 10-10-2021 19:16

”Arii protejate în ape tulburi”, partea a-II-a. Investitorii care acţionează pe râuri sunt greu de depistat, atunci când încalcă legea.

Autorităţile competente recunosc că sunt depăşite de situaţie, iar ministrul mediului declară că nu mai este suficient doar controlul neanunțat.

E nevoie de drone pentru supraveghere aeriană, dar şi de echipamente care să filmeze la mare distanţă şi chiar şi pe întuneric. Pentru că, susţin autorităţile, atunci acţionează cei care ignoră normele de protecţie a zonelor protejate. Asta am descoperit şi noi, prin filmări de la înălţime.

La Suceava comisarii Gărzii spun că au echipe puţine şi multe de verificat în judeţ. La doi paşi de orăşelul Dolhasca, de exemplu, am identificat la lucru, în plină zi, 3 excavatoare. Unul încărca de zor maşini de mare tonaj, chiar pe malul Siretului şi imediat după săpături, omul de pe utilaj se străduieşte să niveleze rapid gropile făcute.

La faţa locului ajunge şi o echipă de la Garda de mediu Suceava, împreună cu o echipă de control de la Apele Române, filiala de la Bacău. În timp ce oamenii legii fac măsurători şi verificări pe teren, proprietarul balastierei spune că are 4 perimetre în zonă şi lucrurile sunt în regulă.

Proprietar balastieră: "Nu e exploatare aici, ce să iau, pietroaiele astea? aici nu are ce".

Ba au ce lua şi au luat, susţin, de pe cealaltă parte a râului, inspectorii veniţi în control.

O mare problemă ar fi şi la perimetrele autorizate, unde în schemă a apărut un uriaş depozit de materiale, iar cei de la Apele Române au constatat şi excavări în afara zonelor permise. Oamenii legii încep să îi enumere neregulile, una câte una.

Firma are sediul la Iaşi, iar patronul declară că n-a urmărit cu atenţie ce fac angajaţii lui din Suceava. Societatea a fost amendată de cei de la Apele Române cu 150 de mii de lei, şi inspectorii au precizat că vor sesiza organele de urmărire penală pentru lipsa autorizaţiei de gospodărire a apelor şi vor stabili penalităţi ulterioare, pentru cantităţile de materiale extrase din afara perimetrelor autorizate. Iar comisarii Gărzii au amendat aceeaşi societate cu încă 108 mii de lei, pentru alte 3 abateri, şi au dispus suspendarea a două dintre perimetrele balastierei.

Un tablou halucinant este şi pe râul Tărlung, în judeţul Braşov. În 2018 aici s-a prăbuşit podul de cale ferată, pe raza comunei Budila. Ulterior, actualul primar al Brașovului, pe atunci senator şi membru în comisia de mediu de la Parlament, a declarat la România Te Iubesc că este posibil ca şi săpăturile multiple din zonă să fi contribuit.

Allen Coliban, fost președinte al Comisiei pentru Mediu din Senat: "S-a prăbuşit intro albie care nu mai arată ca o albie de rău. Evoluţie în stil dramatic. Fel barbar de a exploata albia râului. Un impact asemănător cu cel al tăierii pădurilor".

Am cerut un punct de vedere şi de la ministrul mediului, instituţie care gestionează toată această problemă de sistem.

Barna Tánczos, ministrul Mediului: "Echilibrul e foarte greu de menţinut, trebuie să păstrăm acele habitate naturale. Pe de altă parte Apele Române trebuie să prevină inundaţiile. Unde trebuie să fie decolmatări trebuie făcute, personalul e cel care este".

Pentru monitorizarea activităţii balastierelor Garda de mediu face 2 controale tematice anual şi de multe ori ştiu şi proprietarii de balastiere când vine inspecţia. Iar comisarii sunt trimişi în sistem încrucişat – cei din Oltenia în Banat, şi invers, ori cei din Moldova în Ardeal şi viceversa. Fostul Şef al Gărzii, pe ţara a declarat că doar aşa controalele dau rezultate.

Octavian Berceanu, comisarul general al Gărzii Naționale de Mediu: "Se pot exercita presiuni pe comisarii din teren. Fără ca eu să ştiu. Presiunea scade dacă aducem comisari din alte părţi".

Suntem în judeţul Timiş, controlul ajunge pe malul răului cu acelaşi nume. De cum descind, comisarii trimişi de la Bucureşti, împreună cu jandarmeria şi poliţia observă depozitul de nisip umed, de lângă albia apei, dar şi urme proapete, de utilaj. Proprietarului balastierei i se cer şi acte şi explicaţii.

Şeful balastierei nu reuşeşte să îi convingă că maldărul de nisip e adus din altă parte, deşi le spune de mai multe ori comisarilor că l-a achiziţionat ud, deşi e mai greu la cântar şi implicit l-a costat mai mult.

În vestul ţării e alertă şi pentru că cei de la Garda de mediu sunt pe urmele filierelor care importă deşeuri. În urma unui amplu control, desfăşurat în această vară, autorităţile au descoperit o nouă practică - îngropatul gunoiului în perimetrul balastierelor.


Este o metodă la îndemână, în condiţiile în care peste cantităţi uriaşe de deşeuri se toarnă pământ. Zeci de tone de materiale periculoase ajung în natură şi poluează intens. O afectare şi mai mare a mediului decât cea produsă de săpături.

Între Lugoj și Timișoara, pe o suprafață întinsă, între o balastieră și câteva iazuri piscicole, malurile lacurilor, precum și gropile din care s-a scos nisip și pietriș ascund acum deșeuri toxice. Practic, întreaga zonă a devenit o uriașă groapă de gunoi. Chemat la fața locului, unul dintre proprietarii afacerii a aflat de la șeful Gărzii Naționale de Mediu, de la acea vreme, că este suspect într-o afacere ilegală cât timp acceptă astfel de practici pe terenurile lui.

Vasile Cotuna, proprietar de iazuri: "Cu firme care strâng deșeuri în viața mea nu am avut și nici nu cred că o să am".

Octavian Berceanu, fost comisarul-șef al Gărzii Naționale de Mediu: "Nu știu dacă ați avut sau nu, dar eu văd că îngroapă deșeuri pe proprietatea dumneavoastră. În momentul acela sunteți suspect, sunteți principalul suspect pentru mine. Am niște deșeuri periculoase care stau să îmi intre în țară, când au reușit să intre cumva în țară, atunci trebuie să le descarce imediat respectivii. Unde le descarcă? Uite, într-o baltă unde pun deșeuri".

Vasile Cotuna, proprietar de iazuri: "De unde știm, pot fi aduse din afara țării, pot fi depozitate aici. Nu-i cu acordul meu. Deci e clar, nu-i cu acordul meu".

Marian Borondel, comisar la Garda Națională de Mediu: "Deja s-a pus și pământ peste. Ia uitați, ca să acopere urmele, împingea deșeurile în iazul piscicol. Au pus balastru peste".

Octavian Berceanu, fost comisar-șef la Gardă Națională de Mediu: "Genul acesta de amenajări piscicole care sunt astupate cu deșeuri pot constitui un pod de transfer ilegal al deșeurilor de către structuri de crimă organziată către România. Nu trebuie să meargă foarte mult în interiorul țării, la câțiva kilometri de graniță le deversează, după care astupă cu pământ, cum avem aici, sau alte deșeuri din construcții și nu mai poți să găsești urma. Tot ce înseamnă deșeuri periculoase se duce în pânza freatică".

În doar câteva zile Garda Națională de Mediu a suspendat activitatea a patru balastiere din județul Timiș și a dat amenzi de aproape 1,5 milioane de lei. Însă există situaţii în care sunt descoperite perimetre ilegale, neautorizate, dar comisarii nu au pe cine să sancţioneze, cât timp nu îi prind pe făptaşi în flagrant şi găsesc doar draglinele cu care să scoate nisip din râu.

Fără număr de înmatriculare nu apare nimeni care să îl revendice.

I-am întrebat pe comisarii aflaţi în control în Timiş, dacă au sesizări şi din judeţul vecin, Arad. Arădenii au o arie protejată importantă, în Lunca Mureşului, unde 3 balastiere au avize de exploatare. La două zile după ce echipele Gărzii s-au întors din Timiş, la Bucureşti, în aria protejată din Arad, utilajele scoteau nisip direct din albia râului. Comisarii au analizat imaginile și ne-au comunicat că e vorba de o încălcare gravă a legii.

Berceanu: "Avem elemente care alterează calitatea faunei şi florei existente. În sine lucrarea tehnică pune semne de întrebări".

Parcul Natural Lunca Mureşului a fost desemnat în 2006 Zonă Umedă de Importanţă Internaţională, fiind a treia zonă din România după Delta Dunării şi Insula Mică a Brăilei cu o astfel de recunoaştere pe plan mondial. În documentele pentru avizare, toţi proprietarii de balastiere aduc studii de impact care arată că mediul nu e perturbat.

 

Parteneri
VIDEO PROTVPLUS.RO
MASKED SINGER ROMANIA
Monstrulica și-a dezvăluit identitatea la Masked Singer România. Oana Zavoranu era sub mască

07:20
Alt Text!
Exclusiv PRO TV Plus
Primul român care a învins în UFC vrea următoarea victorie. Nicolae Negumereanu vrea să scrie istorie la Las Vegas

09:15
Alt Text!
Doctor de bine
Stresul sau o alimentaţie dezechilibrată pot cauza dezechilibrul microbiotei intestinale şi pot afecta sistemul imunitar

05:45
Alt Text!
Întrebarea mesei rotunde
Întrebarea Mesei Rotude cu Andrei Aradits: "M-aș căsători cu Adi Nartea"

39:07
Alt Text!
Promo
PROMO Femeia Alege - Venirea concurentului MAX i-a dat Romaniței planurile peste cap

00:30
Alt Text!
Promo
PROMO SuperStar E timpul să fie legendari. E timpul pentru următoarea etapă. Recall SuperStar România

00:30
Alt Text!
UFC
Nicolae Negumereanu vs. Ike Villanueva

10:19
Alt Text!
Lecții de viață
Lecții de viață - sez. 6, ep. 64

42:30
Alt Text!
Interviurile lui Vitalie
Radu Mihaiu, primarul sectorului 2, recunoaște că are centrală de apartament. De ce nu ajunge agentul termic în sector?

30:29
Alt Text!
Visuri la cheie
Cinci motive pentru care ai nevoie de o asigurare pentru locuință

01:16
Alt Text!