„România, te iubesc!”. Bezna din energie - România se bazează pe termocentralele din Oltenia care produc energie constant

Estimările de atunci arătau că pagubele înregistrate au costat statul român mult mai mult decât cutremurul din acelaşi an. România este astăzi protejată de un astfel de incident, sistemele de protecţie s-au perfecţionat, dar industria energetică lucrează încă cu echipamente de acum 60 de ani, cu randamente mici şi neadecvate.

Un nod energetic important, într-o zonă cu mare deficit de energie electrică este Mintia, Deva. O centrală pe cărbune cu 5 grupuri energetice de 1285 MW putere instalată construită în 1969.

La Mintia, Deva, a fost una dintre cele mai importante termocentrale din România, o capacitate foarte mare. Din păcate, astăzi este moartă.

Cristian Roșu, administrator special Complexul Energetic Hunedoara: „Efectiv am oprit activitatea în 2021 în luna martie, am intrat în program de conservare a tuturor grupurilor, dar din decembrie anul trecut am închis-o definitiv.”

Citește și

„România, te iubesc!”. Emisiunea integrală din 5 decembrie 2021

Reacția lui Dmitri Medvedev, după atacul ucrainean cu rachete americane ATACMS

Ani de zile, centrala care este acum parte a falimentarului Complex Energetic Hunedoara a fost jefuită de conducerile politice care s-au perindat.

Cristian Roșu, administrator special Complexul Energetic Hunedoara: „Dacă vorbim strict de Termocentrala de la Mintia, cauza principală este strict cea pe care ați spus-o dumneavoastră, nu s-au făcut investiții acolo, ea este închisă acolo pentru că n-are aviz de mediu și ani de zile putem spune că ea a funcționat ilegal, putem spune că nu a a avut un aviz de mediu.”

Dumitru Chisăliță: „O gândire care ar fi găsit Mintia pregătită în 2020 făcea din Mintia o bijuterie și nicidecum o gioarsă care să fie aruncată la gunoi.”

Virgil Popescu: „Practic, a fost ajutat o dată, i s-au șters datoriile, a ajuns la 0 și a ajuns cu 3 miliarde de lei.”

Răzvan Nicolescu: „La Hunedoara este, în primul rând, o problemă de eficiență. S-a închis din cauza minelor. Mintia e un nod important energetic. Minitia trebuie valorificată și nu la fier vechi.”

Deși, pe acolo s-au perindat în ultimii 10 ani o grămadă de investitori, chinezi sau coreeni, niciunul nu a fost interesat de colosul lăsat acum în conservare.

Cristian Iștoc, președinte Sindicatul Solidaritatea Hunedoara: „Vorbim de 700 de salariați care au fost dați în 2021 afară.” 

Sindicatele acuză conducerea ministerului că a premeditat închiderea termocentralei de la Deva 

Cristian Iștoc, președinte Sindicatul Solidaritatea Hunedoara: „Este un jaf în plină desfășurare înlocuirea producătorilor români ori cu producători străini ori cu producători străini din afara țării, ori cu producători dinăuntrul țării cu capital străin.”

Luna viitoare se va scoate la licitație Termocentrala de la Mintia cu obligativitatea de a se instala grupuri energetice noi pe gaz.

În 2019 ar fi trebuit să avem în funcțiune un alt grup energetic nou construit, de data aceasta, de către Romgaz.

La Iernut, în județul Mureș, ar fi trebuit să fie cea mai mare investiție făcută de o societate controlată de statul român. Romgazul ar fi trebuit să construiască aici un grup de 460 de MW putere instalată, o investiție de 260 de milioane de euro care zace blocată. O investiție demarată în 2016 la Iernut, o centrală mare de 430MW, ar fi undeva un 6% din consumul României. Deficitul e de peste 10%. Mai mult de jumătate din deficit l-ar fi acoperit. Avea termen de finalizare în 2019, în 3 ani. Ajungem în 2020 când se blochează investiția în condițiile în care stadiile de execuție erau de peste 90%.

Directorul general al acestei companii, Adrian Jude, un alt fost secretar de stat la Energie este într-un continuu interimat deși conduce compania strategică a statului român într-o perioadă extrem de critică pentru piața de energie. Ministrul dă vina pe contractori.

Virgil Popescu: „Fix, suma fixă, unui consorțiu spaniolo-român. Termen de finalizare 2019. Firma spaniolă aproape de insolvență. S-a încercat prelungire, s-a tot prelungit încă un an, încă un an, am reușit prelungirea de la Comisie pentru folosirea banilor. S-a reziliat contractul, s-a lucrat la caietul de sarcini. În aceste zile s-a ajuns la un accord, eu îmi doresc să se finalizeze până la sfârșitul anului acest investiție.”

Romgazul ar trebui să perfecteze în aceste zile și contractul din Marea Neagră, acolo unde exploatarea a 200 de miliarde de metri cub de gaze stă blocată. Investitorii americani EXXON au plecat acuzând statul român de lipsă de predictibilitate și voință politică, iar Romgazul se împrumută de la bănci
să cumpere participația de peste un milliard de dolari pentru a deveni jucător în Marea Neagră.

Parteneri, acolo, le vor fi cei de la OMV Petrom, dar gazul nu va ajunge în rețea foarte devreme 

Christina Verchere, CEO OMV PETROM: „Noi suntem hotărâți să investim dacă se modifică legea off-shore. Dacă autoritățile fac modificările în curând, noi vom lua decizia finală de investiție la începutul anului 2023. Pentru un proiect de o asemenea mărime, extragerea gazelor durează cam 4 ani. Deci vorbim de sfârșitul lui 2026, începutul lui 2027 pentru primul gaz extras.”

Cosmin Păcuraru: „Rusia va face tot posibilul ca niciun rezervor energetic să funcționeze. Ca niciun traseu energetic să funcționeze.”

Christina Verchere, CEO OMV PETROM: „Dacă nu se va face investiția, România își va importa 50% din gaz în 2030. De aceea este atât de importantă investiția în Neptun Deep, pentru că asigură securitatea energetică a României.”

Și dacă statul român nu a fost în stare să construiască niciun grup energetic nou, au reușit cei din mediu privat. OMV Petrom a pus în producție la Brazi cel mai modern grup energetic din România. Și singurul din ultimii 32 de ani.

Christina Verchere, CEO OMV PETROM: „A devenit operațională în 2012, a costat peste jumătate de miliard de euro, are o capacitate de 860 MW, cam cât consumă Bucureștiul. Anul trecut a asigurat 11% din consumul național. Un proiect de asemenea mărime durează cam 4 ani.”

Investiția de la Brazi arată că dacă există voință și bani, nu este nevoie decât de specialiști. Pe care România încă îi are.

Christina Verchere, CEO OMV PETROM: „România este foarte bogată în resurse naturale. Dar are nevoie de investiții constante. Iar acum nu ne mai putem uita către trecut, trebuie să facem tranziția energetică și să fim în stare să concurăm! Multe voci au fost împotriva privatizării și au spus că privatiarea Petrom a fost o greșeală. Două lucruri aş vrea să spun din perspectiva cuiva care a locuit peste tot în lume, resursele naturale sunt un subiect foarte naţionalist peste tot, pentru că are legatură cu exploatarea resurselor unei naţiuni. Eu sunt relativ nouă în Petrom, sunt doar de 4 ani , dar aş vrea să spun că privatizarea Petrom poate fi un studiu de caz despre cum poate fi transformată o companie, pentru a livra energie pentru ţară şi a face parte din ţesutul economiei. Petrom este unul dintre cei mai mari plătitori de taxe din România.”

Una dintre societățile de stat care a fost ferită de politizarea excesivă este Nuclearelectrica. Dar și acolo grupurile de producție începute înainte de 89 au de o nevoie de retehnologizare.

Cosmin Ghiță, director general al Nuclearelectrica: „Unitatea 1 a fost pusă în funcțiune în 1996 în 2 decembrie și aniversăm acuma 25 de ani de operare, deși proiectele au fost începute în 1974. Dezvoltarea oricărui program nuclear este un proces amplu. Este una dintre sursele de energie cu cel mai scăzut cost și care reușește să reducă an de an nivelul de emisii de dioxid de carbon.” 

În 2026 va fi nevoie ca Unitatea 1 de la Cernavodă să intre într-o lucrare de retubare care să-i prelungească durata de viață 

Cosmin Ghiță, director general al Nuclearelectrica: „Din perspectiva Nuclearelectrica, noi ne luăm măsurile de pregătire a cashflowurilor. Aici nu mă pot pronunța, dar noi am început proiecte paralele de unități energetice cum sunt unitățile modulare mici.”

În urmă cu câteva luni s-a semnat un acord interguvernamental cu Statele Unite pentru proiectarea și executarea unor mici centrale nucleare, o clasă tehnologică nouă adusă din zona militară, care ar putea fi dispuse pe teritoriul României pentru a compensa sărăcia energetică.

Radu Dudău: „Pot fi distribuite geografic, adică se pretează foarte bine să duci în diferite locuri din țară, nu trebuie să fie toate într-un singur loc. Cu caracteristici extrem de promițătoare din punct de vedere al datelor de securitate operațională.”

Dar, deocamdată, aceste proiecte nu ne ajuta astăzi în criza energetică, ci abia peste 10 ani. Pe de altă parte, la Cernavodă, au fost construite 5 cupole de beton care ar fi trebuit să protejeze 5 grupri energetice, dintre care doar două au fost realizate.

Cosmin Ghiță, director general al Nuclearelectrica: „Noi ne-am cunoscut cu toate cele 5 cupole, dar noi ne-am cunoscut cu cupola unității 1 mobilate, cupola unității 2 mobilate si puse în funcțiune și după mai multe tentative în ultimii ani am redemarat proiectul unităților 3 și 4, anul trecut. Păi ce se întâmplă, vorbim despre o companie de proiect despre care vorbim din 2012-2013. Vorbim despre Energonuclear carea fost operaționalizată anul trecut.”

Din 2008 există o unitate de proiect la Cernavodă care a tocat doar bani, fără a produce rezultate. Strategiile s-au schimbat, dacă în urmă cu câțiva ani vorbeam despre investitori chinezi, astăzi povestea pare tranșată în favoarea americanilor. 

Dar și acest proiect are o cale lungă de făcut 

Cosmin Ghiță, director general al Nuclearelectrica: „În acest sens vorbim de anul 2030, finele lui, începutul anului 2031 în care vom avea prima unitate pusa în funcțiune. Acesta-i proiectul, astea-s limitările tehnice, noi avem un calendar foarte agresiv.”

Între timp, România se bazează pe termocentralele din Oltenia care produc energie constant și sunt de un real ajutor sistemului energetic românesc. Doar că sunt poluante și costisitoare, deoarece Uniunea Europeană a impus plata unor certificate verzi unităților producătoare pe gaz și cărbune. O altă mare problemă și la Complexul Energetic Oltenia este lipsă restructurărilor și a investițiilor. Ani de zile CEO nu a fost decât o supapă pentru îmbogățirea unor grupări din Gorj.

Virgil Popescu: „Cu un management așa cum spuneți dumneavoastră care a cauzat o pagubă de 680 de milioane de lei descoperită și certificate de Înalta Curte de Casație. Au fost schimbat managementul. Li s-a atras răspunderea și sunt în instanță.”

Radu Dudău: „Și atunci s-a împrumutat de la guvern odată, de două ori. Și pentru că acel ajutor de stat să poată fi aprobat de Comisia Europeană el a fost prins într-un plan de restructurare a companiei Oltenia.”

Virgil Popescu: „Le-am dat ajutor de stat, de salvare, 200 și ceva de milioane de euro, ajutor de restructurare și au fost depsue proiecte pe Fondul de Modernizare Ișalnița 2 și Rovinari în total de 800 de milioane de euro Ișalnița 2 și Rovinari.”

Dumitru Chisăliță: „Tot ce se discută acum, în actuala strategie , ar fi putut să se discute cu cel puțin 10 ani în urmă, să fi avut azi măcar jumătate din acele turbine pe gaze.”

Bucureștiul este în deficit de energie electrică. ELCEN produce în jur de 450 de Megawatti, dar capitala consumă aproape de trei ori mai mult. Necesarul este adus de la Nuclearelectrica sau de la Brazi .

Claudiu Crețu, director general Termoenergetica: „Prima centrală CET Grozăvești. Aici este inima energeticii din România, are undeva 100 de ani. Grupurile care funcționează acum sunt grupuri din anii 64, 66 , tehnologie rusească. CET Sud, tot din anii 64-66 , deci grupuri foarte vechi. CET VEst singura centrală modernă, între 2005 și 2009 a fost modernizată. Este o centrală în ciclu combinat , 186 MW, perla Bucureștiului. Deja mai are 7 ani și trebuie retehnologizata. CET Progresul, 1986.” 

Elcen arde gaz, produce energie electrică și termică pentru populație 

Sistemul de termoficare și energetic al Bucurestiului suferă nu doar din cauza rețelei care este făcută sweitzer, dar și din cauza desființării unor centrale. Așa cum este CET Titan.

De câțiva ani există o entitate distinctă care ar trebui să se ocupe și de proiectele noi în energie, inclusiv la fostul CET Titan: SAPE, Societatea de administrare a activelor în energie.

Dumitru Chisăliță: „S-a dorit la un moment dat să se gândească o noua societate de stat în care să se adune toate proiectele strategice ale româniei.”

Mihai Munteanu, reprezentant SAPE: „SAPE a fost proiectată inițial începând cu 2014 să administreze privatizarea și postprivatizarea companiilor din domeniul energiei. În acest sens Directoratul și cu decizia acționarului unic au ajuns la concluzia că SAPE trebuie să devină prodcator de energie s-a implicat în cumpărarea unor parcuri fotovoltaice și extinderea acestui parc fotovoltaic.”

De fapt, SAPE este un dealer de acțiuni ale unor companii energetice pe bursa. Reprezentantul societății ne vorbește despre o investiție de 5 megawati care nu ar putea asigura nici măcar jumătate din energia electrică consumată la Palatul Parlamentului.

Răzvan Nicolescu: „Ce face SAPE? Nu face nimic. I-am dus pe Enel în 2014 la tribunalul internațional de arbitraj pe o dispută între stat și ENEL, am câștigat 401 milioane prin decizia tribunalului de arbitraj, nu știu unde sunt banii.”

Într-o hală de la marginea orașului Otopeni sunt depozitate peste 95 de milioane de măști neconforme achiziționate în mijlocul pandemiei din Republica Socialistă Vietnam. Au fost aduse pentru SAPE, compania energetică care ar fi trebuit să construiască unități de producție pentru statul român.

În 2020 SAPE s-a remarcat prin achiziționarea de măști din Vietnam. Peste 200 de milioane de lei, 40 de milioane de euro au fost aruncați într-o comandă fără sens.

Mihai Munteanu: „200 de milioane de lei se făceau 5 parcuri. Măștile în acest moment se caută soluția pentru a fi donate în interesul cetățeanului.”

Virgil Popescu: „SAPE atunci a intervenit în piață, a făcut un import direct din altă sursă decât China și nu ar trebui să stea în depozite. Pare iarăși o societate de sinecuriști.”

SAPE este condusă de Bogdan Stănescu, un om bun de toate pe care de-a lungul timpului îl găsim în diverse funcții: consilier al guvernatorului BNR, administrator al Oltchim, dar și în foarte multe companii deținute de statul român – Nuclearelectrica, CEO, Hidroelectrica, Complexul Energetic Hunedoara. Bineînțeles, cu carnet de partid ALDE, la fel ca mulți dintre colegii săi din SAPE.

Cosmin Păcuraru: „Cred că DNA ar trebui să se aplece mai mult către această societate care canibalizează niște direcții din Ministerul Energiei.”

Unul dintre cele mai controversate proiecte energetice din ultimii ani este Tarnița Lăpuşteşti. La 30 de km de Cluj se afla lacul Tarnița unde ar fi trebuit să fie construită o hidrocentrală mamut. Este un proiect care datează din anii 80, a fost amânat din motive financiare. S-a vorbit că nu este rentabil, astăzi la prețul curentului electric, ar fi putut fi, așa au căutat investitori în China, în Coreea, a fost băgat în strategia energetică națională, a fost scos din strategia energetică națională, astăzi a rămas doar o unitate de proiect care toacă banii noștri. 

Proiectul Tarnița este mort de ani de zile, dar cei de la SAPE îl administrează cu vigilență 

În acest moment, chiar săptămâna viitoare sunt întâlniri cu potențiali investitori pentru că acolo vorbim de o investiție de 1 miliard de euro. Din punct de vedere tehnic atât timp cât este în portofoliul SAPE este un proiect care aduce beneficii sistemului energetic din România.

Virgil Popescu: „Este un proiect foarte mare în care vă spun sincer, dacă am vorbit de un proiect de echilibrare regional, da, dar nu cred că mai putem vorbi.”

Dumitru Chisăliță: „Nu ar fi adus prețuri mai mici, dar putea să rezolve problema de echilibirare și problema Transilvaniei care e deficitară din punct de vedere al alimentării cu energie electrică.”

Suntem în plină criză energetică și război la răsărit, dar autoritățile noastre sunt blocate în continuare în harții. Pe banii noștri, ai tuturor.

Pentru a nu rămâne în beznă este nevoie de decizii profesioniste și oameni responsabili. Independența și securitatea energetică a României depind de hotărârea cu care se fac investiții într-un sistem care de 32 de ani suferă.

Articol recomandat de sport.ro

După Kosovo, încă o națională contestă victoria la masa verde a României: "A făcut apel și rămâne fermă"