Toate minele de uraniu din România sunt închise în prezent. Reluarea exploatării este departe de a deveni realitate
„Metale rare uitate prin sertare”, partea a II-a. Înainte de 1989 era gata proiectat un ciclu integrat pentru programul național nuclear - să producem energie electrică la Cernavodă cu uraniu românesc, în produse de zirconiu și titan.
Proiectul de independență energetică și strategică s-a destrămat. Astăzi toate minele de uraniu din România s-au închis, și o reluare a exploatării este departe. În Budureasa, în Bihor, se vorbește despre cel mai mare zăcământ de brucit din Europa, o rocă ce are o concentrație foarte mare de magneziu.
În paralel cu exploatarea zăcământului din Bihor s-au pregătit și alte mine de uraniu și metale rare. În Suceava a fost ultimul loc din care s-a mai scos uraniu românesc.
Exploatarea minieră de la Crucea Botușana a fost ultima în lucru, în exploatare până în iunie anul acesta când guvernul i-a pus cruce. Ultima exploatare activă a României este închisă.
Compania Națională a Uraniului a decis disponibilizarea angajaților din Suceava și niciun alt proiect de exploatare de minereu de uraniu nu se întrevede în urmatoarae perioadă de timp, deși România anunță cu tam-tam extinderea programului de energie nucleară.
Cezar Cioată a condus CNU până anul trecut.
„Ceaușescu n-a fost foarte rău informat de specialiștii vremurilor trecute, în ideea că a programat Centrala de la Cernavodă cu 5 reactoare. Se gândea că avea cu ce le alimenta din producția internă”, a declarat Cezar Cioată, fost director al Companiei Naționale a Uraniului.
Uraniul folosit la Cernavodă este din stocurile adunate în timp din munții noștri sau din import. Astăzi nu se mai scoate niciun gram de minereu de uraniu pentru statul român.
„Deja exploatăm scump, deja exploatăm cu bani mulți și nu mai puteam, la Crucea se mai putea face exploatare doar într-o anumită limită. Pentru că ce a fost bun, a fost exploatat, așa este. Se mai putea face exploatare la Crucea doar cu gândul de a deschide zăcământul de la Grintieș”, a mai declarat fostul director.
În județul Neamț, a fost conturat un zacamnt foarte mare de uraniu, explorat în urmă cu ani de zile, la Grintieș.
„Am terminat școala prin anii ‘87, pe vremea când uraniul ăsta era cu Ministerul de Interne și se chema IMR, Întreprinderea de Metale Rare și te angajai cu un dosarel”, a explicat Petrică Diaconu, inginer minier.
Petrică Diaconu a fost inginer minier, dar n-a mai intrat în zona exploatării de ani de zile. Pavel cunoaște foarte bine toate muchiile pădurii care astăzi este în proprietate privată după lungi procese de retrocedare.
„Dacă România vrea să nu rupă lanțul nuclear pe care încă îl mai avem, atunci trebuie să deschidem exploatarea de la Grintieș. Este cea mai la îndemână să fie deschisă- sub formă de exploatare de suprafață, sub formă de exploatare de subteran, sub formă mixtă”, a spus fostul director.
Alexandru Macoveiciuc este președintele Consiliului de Administrație de la Compania Națională a Uraniului, societate în lichidare.
„Nu e în cea mai bună formă a sa compania, dar nu este încă nici trasă pe linie moartă”, a transmis Alexandru Macoveiciuc, președinte CA al Companiei Naționale a Uraniului.
O parte dintre activele valide ale CNU vor trece la Nuclerar Electrica, iar minele vor fi închise.
„Pe de-o parte lucrăm ca să finalizăm inițializarea tranzacției activelor secției E și în paralel lucrăm cu ministerul să pregătim noua societate care va închide exploatarea de la Crucea”, a adăugat acesta.
Licența de exploatare de la Grintieș a trecut la Nuclear Electrica, dar nu se știe dacă acolo va începe vreodată exploatarea de minereu de uraniu.
„Există astăzi în România investitori cu potențial în zona de metale rare? Răspunsul este: nu! Nu există. Nu există ofertă, nu există un titular de licență”, a declarat Aurel Gheorghe, fostul președinte al ANRM.
Molibden, pământuri rare și metale disperse - litiu, wolfram, titan, cobalt, bismut sunt doar o parte dintre elementele identificate în subsolul României și la mare căutare în Europa. La Budureasa, în Bihor, s-a încercat în urmă cu câțiva ani să se deschidă o carieră de brucit- o rocă plină de magneziu.
„Nu știu să vă spun ce s-o căutat înainte de ‘89, doar că am avut niște galerii de explorare și, din toate ce s-o dovedit, o fost acest minereu de brucit. Știm că e cea mai mare cantitate de magneziu din Europa”, a transmis Adrian Magda, primarul din Budureasa.
Sorin Ovidiu Vântu și Liviu Luca au făcut acolo o investiție decateva milioane de dolari prin Petrom Service.
„Au venit și au concesionat aceste terenuri pe care le-au plătit la zi până într-un anumit moment și de acolo s-a sfârșit”, a mai spus primarul.
Când au început problemele penale ale lui Vântu, proiectul minier de la Budureasa a fost abandonat.
După 30 de ani dezastruoși în care ne-am închis toate minele, realizăm că deținem bogății dorite de alții și nu suntem în stare să le valorificăm.
Nicolae Turdean a fost consilier la ministerul Economiei, dar și președintele Agenției Naționale de Resurse Minerale. Astăzi lucrează în privat și recunoaște că statul român a acționat incoerent.
„Mineritul din România a intrat în debaraua economiei naționale de câțiva zeci de ani dintr-un motiv foarte simplu. N-a existat din 2009 voința politică de apune la punct strategia acestei industrii. Ce vrea România să facă cu aceste bogății? Să le păstreze, să le conserve, să le folosească? Cum, pe ce perioade?”, a spus Nicolae Turdean.
