România produce suficient pentru a hrăni zeci de milioane de oameni

Milioanele de hectare arabile și poziția noastră strategică pe coridoarele europene de transport, de atât de mult timp tot în construcție, sunt o oportunitate pe care țara noastră nu are voie să o rateze în cea mai complicată perioadă prin care trece Europa, după al Doilea Război Mondial.

La nivel global, se prefigurează o criză a prețurilor, dar și una a alimentelor, iar România produce suficient pentru a hrăni zeci de milioane de oameni

Reporter: Ce se întâmplă cu mâncarea? Ucraina e cunoscută ca fiind o forță agricolă la nivel mondial, principalii exportatori de grâu și de floarea soarelului.

Dan Suciu, purtător de cuvan BNR: „Greu de spus cum va evolua anul agricol și ce impact va avea asupra buzunarelor noastre. Poate va trebui să mai diminuăm expoturile, dar sigur că prețurile vor crește pentru că n-ai cum să te izolezi de evoluția prețurilor pe plan global. Cotațiile la cereale au explodat și ele după începutul războiului.”

În portul Constanța între 22 februarie, cu două zile înainte de război și 16 martie, la trei săptămâni distanță, grâul s-a scumpit cu 38%, orzul cu 30%, porumbul cu 60% și floarea soarelui cu 67%. Calculele au fost făcute de Gabriel Razi, consultant și analist pe piața agricolă.

Citește și

Refugiații ucraineni care au venit în România își caută de muncă la noi în țară. Pentru ce job-uri au aplicat

Reacția lui Dmitri Medvedev, după atacul ucrainean cu rachete americane ATACMS

Gabriel Razi, analist piață agricolă: „Să înțelegem foarte bine ce înseamnă Ucraina și ce înseamnă Rusia pentru echilibrul global agricol. Gândește-te că Ucraina e al 4-lea cel mai mare exportator de porumb la nivel mondial, 30-35 milioane tone de porumb. Rusia, în același timp, e cel mai mare exportator de grâu la nivel mondial. Practic, sunt 2 coloși. Discutăm despre un colos al porumbului și despre un colos al grâului care, peste noapte, au dispărut în piață. În plus, ambele țări au poziții de forță pentru floarea soarelui. Discutăm despre un dezastru. Ucraina și Rusia acoperă 80% din comerțul internațional de comerț brut de ulei. În România, din nou panică. Pe modelul cozilor la benzină, săptămâna trecută românii au golit rafturile cu ulei. Unele supermaketuri au limitat cantitatea pe care o persoană o poate cumpăra la 2 baxuri, iar la Ministerul Agriculturii a fost reunită celula de criză.”

Paul Angelescu: „Zeci de fermieri și reprezentanți ai hipermarketurilor au fost convocați la Ministerul Agriculturii pentru a discuta despre securitatea stocurilor și prețurile pentru floarea soarelui și pentru uleiul de floarea soarelui. Rusia și Ucraina asigură 80% din exporturile mondiale de floarea soarelui.”

Adrian Chesnoiu, ministrul Agriculturii: „România, în momentul de față, nu se află în niciun altfel de risc de a apărea o criză alimentară pentru că producem suficient de multă hrană pentru necesarul de consum al populației în țara noastră. România produce de două ori mai multă floarea soarelui decât consumă. Excedentul se duce la export.”

Alexandru Chiriță are 2900 de hectare de teren în Călărași. Anul trecut 500 le-a cultivat cu floarea soarelui și se gândește să crească suprafața.

Alexandru Chiriță, agricultor din Călărași: „Pentru că proabil că și prețul va fi unul destul de mare și atunci o să fim motivați cumva să cultivăm floarea soarelui. Să înființăm cultura succesivă de floarea soarelui pe suprafețele cultivate cu orz sau rapiță.”

Paul Angelescu: Și asta ar însemna că ați ajunge la?

Alexandru Chiriță, agricultor din Călărași: „Ar însemnă că putem să creștem cu încă 150-200 de hectare suprafață.”

Chiar și-așa, unii producători de ulei au început să vorbească de alternative cel de floarea soarelui. Nu din cauza stocului, ci din cauza creșterii prețurilor.

Andrei Solomon, director comercial Expur SA: „Europa e o piață de consum de ulei de rapiță. România are rapiță, este straniu că noi românii nu înțelegem să consumăm ulei de rapiță care este chiar mai sănătos de cât cel de floarea soarelui.”

Paul Angelescu: Ar putea să fie asta o alternativă?

Andrei Solomon, director comercial Expur SA: „Bineînțeles, în momentul de față la bursă, uleiul de rapiță e cu aproximativ 1000 de dolari mai ieftin decât cel de floarea soarelui. Ucraina își exportă cerealele prin porturile Nykolaev, Cernomortsk și Odesa. Exact zonele unde au fost bombardamente și unde traficul maritim este blocat.”

Gabriel Razi, analist piețe agricole: „Dacă luăm infrastructura Ucrainei, suntem un butic pe lângă ei și noi tot timpul am fost un follower de preț la Marea Nearga. Ucraina – Rusia face prețul.”

Paul Angelescu: Și acum avem șansa să devenim trendsetteri?

Gabriel Razi, analist piețe agricole: „Da, absolut! Este o șansă unică pentru agricultura României să devină, în sfârșit să iasă de sub umbra Ucrainei și Rusiei pentru piețele astea din Orientul Mijlociu și Nordul Africii. Brandingul pe care ni-l facem acum va dura zeci de ani, fără discuție! Marfa românească are șansa să prindă picioare de pod extrem de puternice în unele zone pe care noi le-am atins până acum.”

Cosmin Savu: „Portul Constanța a devenit, în contextul războiului din Ucraina, un punct strategic mondial. Marea problemă în portul Constanța este însă infrastructura. Sperăm că autoritățile se vor trezi măcar în al 12-lea ceas. Avem un terminal CFR care este la pământ. Nu s-a investit în el de ani de zile. Viteza medie este de 5 kilometri pe oră la intrarea în portul Consntanța. În 2002 s-a făcut un proiect japonez – JICA, un masterplan pentru totul portul Constanța. În ultimii 20 de ani nimic n-a fost respectat.”

Gabriel Razi, analist piață agricolă: „Avem deficite enorme de aprovizionare în Nordul Africii, avem deficite enorme de aprovizionare în Orientul Mijlociu, iar piața europeană și restul exportatorilor în momentul ăsta trebuie să răspundă acestei provocări, pentru că ne putem afla în fața unei noi crize. O nouă instabilitate politică în Nordul Africii și Orientul Mijlociu.”

Paul Angelescu: Pentru că nu o să mai aibă oamenii ce să mănânce?

Gabriel Razi, analist piață agricolă: „Pentru că nu o să mai aibă oamenii ce să mănânce. Atât de simplu se pune problema în momentul asta. Datoria fermierilor în momentul asta este aceea de a produce. Nu cred că Uniunea Europeană poate și vrea să vadă un nou val de refugiați pe zona mediterană.”

În celălalt colț al țării, la Arad, Mircea Oală cultivă 1100 hectare și a investit într-un terminal intermodal care leagă pe calea Ferata Portul Constanța de Vestul Europei pe care se pregătește acum să îl extindă.

Pe aici transportă cereale și alte materii prime pe calea ferată spre și dinspre Europa

Mircea Oală, agricultor: „După pornirea războiului și închiderea porturilor maritime din Ucraina, întregul trafic se oprește la Constanța, de unde sunt zilninc descărcate 7-800 de containere maritime cu tendințe de creștere.”

Cosmin Savu: „În portul Constanța sunt în jur de 10.000 de containtere în plus față de o perioadă normală. S-au tot adunat de când a început războiul, sunt containare, în mare parte din ele, trebuiau să ajungă în Odesa. Toate containerele care au intrat în Marea Neagră s-au oprit, au rămas aici. Nici acum nu se știe dacă mai au proprietari, unde trebuie să ajungă și cine suportă costurile. Războiul va redesena, poate permanent, rutele internaționale de transport, iar România este perfect poziționată pentru a beneficia de pe urma schimbărilor geopolitice.”

Țara noastră este străbătută de coridorul european IV, care leagă Porturile Constanța și Salonic de Vestul Europei. Adică asigurăm legătura între Marea Neagră și cea Mediterană și restul Europei.

În ultimii ani, „România, te iubesc!” a tras repetate semnale de alarmă despre lucrările întârziate și starea precară a căilor ferate de pe aceste coridoare. Ele trebuiau de mult să fie gata.

Micrea Oală, agricultor: „În 2-3 ani se termină calea ferată care unește Curtici de Constanța și se va merge cu viteză, iar în acest an se încep lucrările pe Arad, Timișoara, Caransebeș, Craiova, Vidin, care va fi culoarul VII pan-european care leagă Europa de Asia. Rutele comerciale dintre Ucraina, Belarus, Rusia și restul Europei sunt pentru moment blocate.”

Schimburile comerciale dintre România și Ucraina, Belarus și Rusia sunt relativ mici raportate la PIB-ul țării noastre. Importăm din cele 3 țări bunuri de aproape 3 miliarde de euro și exportăm de aproape 1,5 miliarde.

Dragoș Damian, director companie farmaceutică: „Noi exportăm în aceste țări de 20-25 de ani poate chiar de 30 de ani.”

Dragoș Damian conduce una dintre cele mai mari fabrici de medicamente din România, parte a unui grup internațional. Nu mai poate livra medicamente esențiale către Ucraina, Belarus și Rusia din cauza războiului.

Dragoș Damian, director companie farmaceutică: „Nu mi-am imaginat vreodată că o să ajungem la așa ceva, nu mi-am imaginat că o să fabricăm medicamente care o să fie necesare unui război și nu mi-am imaginat că o să ajungem în situația în care să nu expediem medicamentele la pacienți din cauza unui război. Blocajul a început aproape imediat.”

Pandemia și acum războiul au scos la suprafață probleme sistemice cu care se confruntă România

Dragoș Damian, director companie farmaceutică: „Nu se mai fabrică nicio materie primă în România. Industria chimică e la pământ. Astfel încât, apropo de lanț de aprovizionare, dacă nu ai fabrică lângă tine te duci la o fabrică la 5000 km și ești la cheremul acelui fabricant să îți trimită sau nu. Socul a fost, de fapt, în pandemie când hina a fost închisă. china și india cele 2 producătoare de materii prime farmaceutice. Cele 3 vulnerabilități în Romania și în alte tari energia, medicamentele și alimentele, daca ești vulnerabili și dependent de importuri din aceste domenii fundamentale ai problema seriosa în a-ți aproviziona proprii cetățeni.”

Peste tot în lume se prefigurează o nouă ordine mondială, în care țările vor pune mai mult accent pe autosuficiență.

Patricia Cohen, reporter economic internațional, New York Times: „Globalizarea, acest model complex și interconectat de schimburi comerciale, a devenit brusc o provocare pe tot globul. Unele țări iau în calcul să mai reducă din globalizare și să își sporească independența economică. Poate nu vor fi la fel de eficiente, poate nu vor mai avea profituri la fel de mari, dar vor fi independente economic. Acum, după pandemie, au apărut și repercusiunile războiului, iar discuția nu mai este doar despre independența economică ci despre securitatea națională.”

Articol recomandat de sport.ro

După Kosovo, încă o națională contestă victoria la masa verde a României: "A făcut apel și rămâne fermă"