Sumele enorme pe care proprietarii caselor cu risc seismic trebuie să le plătească pentru lucrările de punere în siguranță

×
Codul embed a fost copiat

”Indiferența cutremurătoare”, PARTEA 3. Există o salbă de instituții, plătite cu bani grei, care ar trebui să se ocupe de consolidări. În dulcele stil românesc, angajații plimbă hârtii și încurcă viețile oamenilor care locuiesc în clădirile cu probleme.

Ba mai mult, îi pun să plătească facturi uriașe pentru lucrări prost făcute. În Moșilor 27 a venit factura!

Lucrările blocate sunt trecute pe o tablă în biroul directorului. Toate au prețurile mult mari față de contractul inițial.

AMCCRS a propus primăriei rezilierea tuturor contractelor cu Compania de consolidări. Lucrările s-au blocat, s-a ajuns la judecată, dar judecătorii au dat dreptate Companiei de consolidări.

Tribunalul București, secția 7, care a respins cererile administrației de reziliere a contractelor cu compania. Hotărârea nu este definitivă. Judecarea la Curtea de apel se va întâmpla undeva peste vreo 3 luni”, spune Nicușor Dan.

Alte 3 luni de blocaje. Primarul susține acum că va solicita companiei să termine lucrările care sunt mai avansate. O adevarată nebunie nu doar pe banii bucureștenilor, ci și pe viețile lor. Proprietarilor din casele puse în siguranță sau cu fațada reparată, li s-a spus inițial că primăria plătește totul. Anul trecut, Curtea de Conturi a cerut însă primăriei să recupereze banii investiți de la proprietari.

Nu au fost notificați, nu li s a spus că trebui să plătească, nu li s-au spus sumele pe care trebuie să le plătească și când a venit Curtea de Conturi s-au trezit că au fost notificați de mine”, a spus directorul AMCCRS.

Pentru lucrările de punere în siguranță din Moșilor 27, proprietarii trebuie să plătească 379 de mii de lei, iar pentru fațada 4 milioane 138 de mii de lei.

Reporter: Cât trebuie să plătiți acum?

Proprietar: Până în 300 de mii de euro.

Reporter: 300 de mii de euro. Că ce?

Proprietar: Că au făcut fațada. Partea mea 24 la sută. Eu din toată clădirea am 24 la sută.

Reporter: V-au schimbat și geamurile?

Proprietar: Nu. Geamurile mele. Doar că au dat cu culoare și au reparat părțile alea din ipsos. Dar partea mea este de 300 de mii de euro.

Și astfel de situați sunt întâlnite oriunde s-a lucrat. Am încercat să discut și cu fostul primar al Capitalei, Gabriela Firea pe acest subiect. Programul încărcat nu i-a permis. L-a desemnat să vorbească pe fostul director al AMCCRS, Marius Coajă, care s-a simțit și simte amenințat.

Reporter: Cât de sigur ești după acea să pleci acasă?

Marius Coajă: În ce sens?

Reporter: Integrității fizice. A ta. V-ați temut pentru viață?

Marius Coajă: M-am temut și mă tem în continuare, iar tot ce se întâmplă cu aceste mizerii care explodează tot timpul, toate aceste mizerii cu subiectul acesta consolidări...e o pată neagră a Bucureștiului.

Reporter: Mizerii în ce sens?

Marius Coajă: Mizerii în tot ce se întâmplă...

Reporter: La ce vă referiți?

Marius Coajă: La ce mă refer. Suntem în 2022, schimbată conducerea priamriei, nu se întâmplă absolut nimic cu aceste consolidări.

Reporter: Asta e mizeria?

Marius Coajă: Mizerie că tot ce s-a făcut înainte nu e bun...

Reporter: Și de ce v-ați simți amenințat de această situație?

Marius Coajă: Pentru că am fost amenințat timp de 4 ani de zile cât am lucrat la Primăria Capitalei.

Reporter: Că?

Marius Coajă: Că am schimbat legea ordinii fizice în Primăria Capitalei și că lucrurile trebuiau să se întâmple așa cum dictau unii și alții.

Blocul din Câmpineanu numărul 9, monument istoric, e în consolidare de mai bine de 11 ani, timp în care viețile proprietarilor au fost date peste cap. Toți au fost mutați în locuințe sociale deținute de primărie. Au spart lacătul pus de primărie pentru a dezvălui dezastrul din interior.

Firma care a lucrat aici a intrat în insolvență în urmă cu mulți ani, iar Primăria Capitalei n-a fost în stare să găsească o soluție pentru a continua lucrările. Peste 2 milioane de lei au fost îngropate în acest loc. Din 12 proprietari, în toți acești ani 3 au murit cu inima frântă în locuințele sociale.

Oamenii se uită înmărmuriți la bătaia de joc din casele lor. Betoanele turnate au schimbat arhitectură apartamentelor, au desființat camere.

Fostul director al administrației nu poate să spună clar ce s-a întâmplat, doar că și pentru această lucrare a fost amenințat.

AMCCRS a aflat că m-am întâlnit cu proprietarii, așa că directorul i-a chemat la discuțîi.

Mulțumesc frumos că ați dat curs invitație noastre de a discuta situația imobilului dumneavoastră. Este o tragedie instituțională”, a spus directorul AMCCRS.

Va trece mult timp până când lucrările vor fi reluate.

Până acum a fost o lipsă totală de responsabilitate și bătaie de joc. Eu am rămas săracă. Am 73 de ani eu nu pot să mai aștept 10 ani. Eu nu văd finalizarea decât în 10 ani...”, spune o proprietară.

202 familii sunt în această situație, mutați din casele lor. Angajații primăriei iau cu regret la cunoștință problemele oamenilor pentru care sunt direct responsabili. De când e în funcție, directorul Munteanu și cei 82 de angajați pe care îi are n-au fost în stare să mute nici măcar o familie într-o casă consolidată.

În acest moment există un loc în care se lucrează: Bărăției 50. Casa aparține primăriei. Când va fi finalizată, nu se știe exact când, va fi un loc de întâlnire pentru artiști.

În vara lui 77, Ceaușescu a ordonat oprirea consolidarilor la blocurile afectate, convins că inginerii au stricat mai mult decât a stricat cutremurul. Banca Mondială vorbește de peste 10 mii de clădiri rămase fără consolidare după cutremurul din 77, clădiri pe care le avem și astăzi, într-o stare mult mai șubredă.

În contemporaneitate, în graba reabilitării termice, crăpăturile clădirilor au fost acoperite în ultimii ani cu polistiren.

Problema este că prin aceste tratamente pentru eficiență energetică toată memoria post cutremure care se traduce prin fisuri, crăpături se pierde. În momentul în care ai îmbrăcât-o, nu mai știi nimic de ea”, a spus un profesor de la UTCB.

Reporter: Ce facem dacă se cutremură pământul acum?

Nicușor Dan: Bun. Există...la...Direcția de Situații de Urgență, există un plan pentru ce se va întâmpla..important este pentru noi să răspundem la cum putem să facem să avem cât mai puține clădiri neconsolidate până acolo. Asta este principala mea preocupare...

Primăria are un departament pentru situații de urgență. Am solicitat ca un reprezentant să îmi prezinte planul despre care vorbește primarul. Am fost refuzat. Într-un răspuns oficial se arată că planul este în curs de reviziure, dar se precizează că primăria s-a îngrijit să-i doteze cu aproape 12 mii de truse de prim ajutor pe locatarii din clădirile cu risc seismic.

În același răspuns, departamentul de urgență susține că primăria a dotat 12 școli, câte două pe sector cu echipamente necesare post urgență, în care oamenii să se adune după cutremur. Locuitorii capitalei nu au însă habar de existența acestor locuri. Asta în condițiile în care Primăria Capitalei condusă de Gabriela Firea, în prag de campanie electorală a cheltuit 11 milioane de lei pentru publictatea proiectului "Bucureștiul trainic". A acoperit pereți care sunt pe picior de prăbușire cu bannere uriașe.

La colegiul Anghel Saligny, echipamentele sunt înghesuite într-o magazie greu accesibilă.

Dacă toate clădirile vulnerabile s-ar prăbuși...străzile de peste drum ar fi blocate, adică pompierii n-ar putea să ajungă la oameni să îi scoată de sub dărâmături”, spune un inginer.

Mihai Sumbasacu este inginer specializat în risc seismic. A construit o hartă cu clădirile aflate în prag de prăbușire pentru a atrage atenția că în cazul unui cutremur căile de acces către victime vor fi blocate.

Mihai încearcă să creeze o bază de date cu utilaje care ar putea să fie folosite în caz de cutremur.

Mai multe ONG-uri, cu voluntari se pregătesc pentru cutremur, cu câini dresați pentru căutarea victimelor. Din păcate sunt prea puțini. Și la acest capitol, simt civic, suntem repetenți. Nu știm cum să reacționăm dar nici nu prea ne dăm interesul să învățăm.

Ce ne-am dat noi seama este că, cu cât dezastrul pare că o să fie mai mare, cu atât sunt mai puțini dispuși să se gândească la asta încât pare ceva atât de mare încât e mai bine să nu ne gândim. Am auzit Doamne ajută sau Doamne ferește de atâtea ori când vorbim de cutremur încât nu pot să le enumăr”, spune directorul Fundației Comunitare.

• Află informații utile de pe platforma națională pentru pregătire în situații de urgență - https://bucurestiulpregatit.ro/resurse/

• Ce trebuie să conțină o trusă de supraviețuire cu obiecte care să permită supraviețuirea pentru 3-5 zile - https://fiipregatit.ro/plan-personal/

În Japonia, o țară scuturată frecvent de cutremure, tot poporul e antrenat pentru a face față pericolului, iar rezultatele dau roade.

La un cutremur de peste 7 pe scara Richter au fost doar 9 morți. Acolo există însă o adevărată conștiință seismică pentru care oamenii și în special copii se pregătesc cu regularitate. În fiecare casă este o masă rezistență care servește drept adăpost temporar, toate obiectele de mobilier sunt prinse de pereți, în timpul cutremurului nimeni nu folosește scările sau liftul. Familiile și angajații firmelor au locuri bine stabilite în care se întâlnesc după cutremur. Clădirile sunt consolidate temeinic. În Japonia autoritățile își fac treaba și toată lumea știe ce are de făcut, se salvează vieți.

Reporter: Există un loc în care eu să mă duc, eu în calitate de cetățean, să înțeleg și să mă pregătesc?

Raed Arafat: Ca și informare, există un site al nostru pregătit care e făcut din 2017, pe care, dacă îl accesezi, sunt ghiduri cu ce să faci înainte, ce să faci în timpul, ce să faci după. Toată lumea să intre.

Singurul loc în care poți înțelege cât de cât ce înseamnă un cutremur este acest echipamant primit de Departamentul pentru Situații de Urgență, donație în aprilie anul trecut. Nu a fost niciodată folosit din cauza pandemiei. La noi, tot ce înseamnă salvare de la dezastru pică pe umerii DSU care prin vocea șefului susține că este pregătit, că a făcut cel mai mare exercițiu din Europa în 2018. Un cutremur de magnitudinea celui din 77 va depăși însă orice scenariu imaginat.

Educația și pregătirea pentru situații de urgență, nu doar pentru cutremure, ne lipsesc cu desăvârșire. O strategie Națională pentru reducerea riscului seismic este acum în dezbatere publică, iar parlamentarii ar trebui să-și dea silința să schimne legislația depășită. Cu gândul la banii europeni, actuala putere e mărinimoasă și promite că statul o să achite toate reparațiile la clădirile cu probleme.

În PNRR avem 217 milioane din care 117 miliaone de euro sunt pe clădiri publice și 100 de milioane pe clădiri rezidențiale, blocuri de locuințe”, a spus ministrul Dezvoltării.

Specialiștii susțin însă că pentru a reface toate clădirile din România cu risc sesimic avem nevoie de 14 miliarde de euro. O sumă enormă pe care n-o s-o avem niciodată. Avem însă politicieni, funcționari și angajați plătiți boierește care nu reușesc să facă mare lucru, ba chiar încurcă. În aceste condiții, singura opțiune pe care o avem, fiecare dintre noi, este să ne pregătim, să ne informăm, să știm măcar cum să reacționăm pentru a nu fi surprinși total de viteza cutremurului care poate lovi oricând.

Articol recomandat de sport.ro
NEWS ALERT Kylian Mbappe a primit o ofertă mult mai bună: 700 de milioane de euro!
NEWS ALERT Kylian Mbappe a primit o ofertă mult mai bună: 700 de milioane de euro!
Citește și...
România, te iubesc! Emisiunea integrală din 25 februarie 2024
România, te iubesc! Emisiunea integrală din 25 februarie 2024

România, te iubesc! Emisiunea integrală din 25 februarie 2024

Generația de politicieni care „face legea”. Parlamentarii, stăpânii unei țări care de 30 de ani așteaptă un trai mai bun
Generația de politicieni care „face legea”. Parlamentarii, stăpânii unei țări care de 30 de ani așteaptă un trai mai bun

Firma fiului unui senator din Călărași aflat la primul mandat câștigă contracte pe bandă rulantă în județul care l-a trimis în Parlament.  

Senatorul în fața căruia ”nimeni nu mișcă în Turceni”. Zeci de milioane pentru firma fiului: ”Ce să fac, să-i gonesc?”
Senatorul în fața căruia ”nimeni nu mișcă în Turceni”. Zeci de milioane pentru firma fiului: ”Ce să fac, să-i gonesc?”

Ion Iordache și-a clădit averea pas cu pas după ce a ajuns în politică. La început primar, apoi senator, după ce a trecut pe la mai multe partide.  

Recomandări
O treime dintre spitale sunt la un pas de colaps din cauza lipsei de finanțare. Pacienții își cumpără singuri medicamente
O treime dintre spitale sunt la un pas de colaps din cauza lipsei de finanțare. Pacienții își cumpără singuri medicamente

O treime dintre spitalele României sunt la un pas de blocaj. Au conturile blocate și datorii de milioane de lei, iar din această cauză pacienții își cumpără singuri medicamentele.

Coșul de consum pentru un trai minim decent este în 2024 cu 40% mai scump decât în urmă cu trei ani
Coșul de consum pentru un trai minim decent este în 2024 cu 40% mai scump decât în urmă cu trei ani

Trăim vremuri complicate, iar o familie cu doi copii a ajuns să dea cu 40% mai mult pentru a avea un trai decent față de anul 2020.

Experiment. Cât de puțini bani încasează statul român din pensiunile turistice, pentru că ignoră evaziunea fiscală de acolo
Experiment. Cât de puțini bani încasează statul român din pensiunile turistice, pentru că ignoră evaziunea fiscală de acolo

Întrebarea "cu factură sau fără" a devenit regulă în România. Țara noastră se află pe primul loc în Uniunea Europeană la capitolul evaziune fiscală și pe ultimul la colectarea de taxe. Se vede cel mai bine în turism.