Amenajarea de iazuri piscicole unde se obțin profituri generoase vreme de decenii. O anchetă marca "România, te iubesc!"

Un exemplu este amenajarea de iazuri piscicole unde, în numele ecoturismului, se obțin profituri generoase vreme de decenii. Șantierele la viitoarele amenajări pot dura și câte 20 de ani, iar investitorul are voie să valorifice materialul scos, pentru a face loc iazului piscicol.

Statul român a mai permis o activitate, chipurile pentru agrement, în arii protejate. E vorba de iazurile piscicole. Bălți și lacuri de dimensiuni mari, teoretic pentru turism și pescuit, dar care sunt doar un pretext pentru scoaterea de agregate minerale de la adâncimi foarte mari.

Echipa "România, te iubesc!" a surprins cum arata zona satului Ostrovul Corbului, chiar pe malul Dunării, în județul Mehedinți. A mers într-un perimetru unde, un firicel al Dunării, face un cot pe o suprafață mare de teren între ceea ce localnicii numesc Dunărea Mică și Dunărea Mare.

Citește și

Noul sezon ”România, te iubesc!” începe duminică. „În zodia codului roșu”, un reportaj realizat de Paul Angelescu

Putin are un plan de împărțire a Ucrainei care implică și România și i-l va propune lui Trump

Echipa a ajuns la marginea zonei protejate Blahnița, care este SIT NATURA 2000 începând cu anul 2007. Arealul Blahnița, întins pe mai bine de 43 de mii de hectare are și zona umedă Hinova – Ostrovul Corbului, cu 185 de hectare, un loc din care apele s-au retras treptat și au lăsat cel mai fin nisip.

În această zonă sapa de zor, de mai bine de 10 ani, câteva societăți comerciale, care au cumpărat terenuri. E vorba de marii asfaltatori din zonă și fiecare are câte un perimetru în care și-a asumat că face iazuri piscicole, pentru agrement. Pe lângă cei care au făcut deja gropi uriașe, alții doi cer abia acum permise pentru a transforma și terenurile care au rămas neatinse.

Localnicii sunt revoltați după ce au aflat că săpăturile vor ajunge până aproape de casele lor.

Localnic: "Ia uitați cel mai mare canion. Tringhiul bermudelor."

Localnic: "Noi suntem aici, între brațele Dunării."

Localnic: "Cum ai putut tu, instituție a statului, să dai autorizație?"

Oamenii spun că cei care cer acum să sape sunt din noul val de oameni de afaceri cu legături în mediul politic, cu influență la unul dintre partidele aflate la guvernare. De altfel, interesul lor pentru iazuri piscicole ar fi apărut după ce autoritățile statului au anunțat proiectul drumului expres Timișoara-Craiova. Însă, oficial, interesul e pentru amenajări piscicole cu unități de cazare, pentru viitori clienți care să vină să pescuiască în noile lacuri formate.

Localnic: "Nu au intenția de a construi iazuri piscicole. Intenția este de a exploata balastrul pe care îl folosesc în construcții."

Marilena Antonescu, localnic: "Aici e o mină de aur pentru constructori."

Localnic: "Nouă ni s-a spus că e arie protejată, că nu poți face nimic. Și pe ei îi lasă."

Tertipul constă în faptul că, pentru a face un iaz piscicol, deținătorul unui teren primește un aviz care se întinde pe foarte mulți ani, până la două decenii, pentru a realiza iazurile. Așa că, unii dintre cei care au început săpăturile prin 2012-2015 au de terminat iazurile prin 2025. În baza acestor avize, autorii acestor excavări în terase, încheie un contract cu Agenția pentru Resurse Minerale.

Localnic: "Dacă o să vină până aici, efectiv o să fie mai lat decât Dunărea."

Localnicii de la Hinova au reușit să stea de vorbă cu unul dintre solicitanții care vor iaz lângă gospodăriile lor.

Octavian Berceanu, fost comisar general al Gărzii Naționale de Mediu: "De multe ori găsim amenajări piscicole doar pe hârtie, în realitate nu sunt aceste amenajări piscicole. Este un paradox al managementului ariilor protejate."

La Hinova, investitorii care vor să facă două iazuri noi așteaptă avizarea de la Agenția Pentru Protecția Mediului Mehedinți, la fel cum au primit și ceilalți din zonă.

Echipa a cerut explicații de la șeful biroului autorizări, iar omul susține că în ambele dosare, solicitanții au scris că mediul nu este efectat serios, iar investițiile au loc la mare distanță de casele oamenilor.

Dragoș Tarniță, șef serviciu autorizări Agenția pentru Protecția Mediului Mehedinți: "Au venit pentru cererea de acord de mediu, sunt în procedură. Din ce declară el, sunt aproape două mii de metri de case. Vom merge pe teren și vom verifica. Trebuie să umecteze zona pentru a se elimina praful, zgomotul va exista."

Rareș Năstase: Există și posibilitatea să nu primească acordul de mediu?

Dragoș Tarniță, șef serviciu autorizări Agenția pentru Protecția Mediului Mehedinți: "Există, dar doar pentru motive pertinente. Dacă va fi prea aproape, ne asumăm să fim dați în judecată de investitori și nu vom emite acel acord."

Marilena Antonescu, localnică: "Cel mai aproape e la 50 de metri. Nu e normal să avem așa ceva aici."

Și, deși omul de la serviciul de autorizări vorbește de condiții pentru iazuri de agrement, într-un final recunoaște că scopul săpăturilor va fi altul, iar investitorii sunt interesați de nisip, nu de viitoare amenajări piscicole.

Dragoș Tarniță, șef serviciu autorizări Agenția pentru Protecția Mediului Mehedinți: "E o găselniță în lege, pentru a exploata mai jos decât permite legea. E fundul Dunării și e un nisip spălat, e curat și e mult. E zona protejată, sunt restricții, dar nu pentru așa ceva. În 2012, când zona era coordonata de WWF, aceștia s-au opus pentru a nu se mai da aceste avize, doi investitori au acționat în judecată și au câștigat, am fost obligați să permitem aceste investiții."

Practic, toată lumea știe despre ce lucrări e vorba, nimeni nu le poate opri. Halucinant este și că autoritățile analizează fiecare proiect în parte și nu iau în considerare impactul cumulat al șantierelor vecine. Primarul ține partea investitorilor. Lasă să se înțeleagă că toată comuna va avea de câștigat de pe urma noilor perimetre de agrement, după finalizarea iazurilor.

Ionică Moți, primarul comunei Hinova: "Ei își construiesc iazuri piscicole, e normal că atunci când le faci, să excavezi. Vom vedea când se va finaliza proiectul. Nu prea am intrat și nu am ce căuta pe proprietăți private."

Octavian Berceanu, fost comisar general Garda Națională de Mediu: "De multe ori firma dispare și nu se mai întâmplă nicio amenajare piscicolă."

Care este finalitatea unor astfel de proiecte de agrement s-a văzut și lângă Găești, unde autoritățile de mediu au găsit în locul unor bălți de pescuit, gropi de gunoi. Cei cu afacerea în zonă, au scos pietriș sub pretextul că vor amenaja iazuri pline cu pești, însă, când și-au făcut plinul, au abandonat totul, iar zona a devenit depozit de deșeuri. Comisarii Gărzii de Mediu susțin de ani de zile că ar avea nevoie de drone, cu care să monitorizeze cursurile de apă.

Degeaba impui pe hârtie condiții și vrei să fie respectate măsuri, cât timp, în realitate, și autoritățile și investitorii știu bine că lucrurile se vor desfășura altfel.

Barna Tánczos, ministrul Mediului: "Agenția pentru Protecția Mediului pentru amenajare piscicolă dă autorizație sau emite reglementare pe autorizație piscicolă."

L-am întrebat pe ministru și de ce nu se impune un radar al balastierelor, așa cum a fost înființat cel pentru păduri. Un instrument prin care să fie mai atent monitorizată activitatea din domeniu.

Barna Tánczos, ministrul Mediului: "Se impune, cu siguranță, că se vă numi radar sau localizare. Putem discuta și de monitorizarea echipamentelor de excavare. Cu control fizic, uman, nu se mai poate, e nevoie de sisteme moderne. Garda de Mediu va fi dotată cu drone, cu camere de luat vederi la distanță. În PNRR e prevăzut să fie dotate."

Comisarii Gărzii de Mediu au un nou șef. Octavian Berceanu a fost demis de premier, iar cu ocazia demiterii a anunțat că în cele șase luni cât a condus instituția, Garda Națională de Mediu a avut cele mai bune rezultate din ultimele două decenii. O activitate care a deranjat multe domenii, inclusiv pe cel al balastierelor. Bătălia pentru resurse minerale rămâne girată politic și acoperită bine în acte. Proprietarii perimetrelor de extracție fac afaceri cu statul, controalele sunt insuficiente. Perturbat este doar mediul, în locuri în care interesul financiar e mai presus de apărarea naturii. Unde statul acționează duplicitar, cât timp cu o mână apără și cu alta dă undă verde la distrugeri, iar apele curgătoare sunt brutalizate și sluțite de profituri.

Articol recomandat de sport.ro

După Kosovo, încă o națională contestă victoria la masa verde a României: "A făcut apel și rămâne fermă"