"Spitale de hârtie". Sistemul sanitar din România, îngenuncheat de oameni din partidele politice
Spitale de hârtie. Partea a II-a. O anchetă de Paula Herlo. Peste două milioane de lei este prejudiciul adus Spitalului din Odorheiu Secuiesc de fostul manager, care a încheiat nu mai puțin de 60 de contracte cu aceeași firmă.
Aceeași firmă care a vândut și robotul de dezinfecție la preț dublu Spitalului de Boli Infecțioase din Brașov. Asta în vreme ce zeci de bolnavi erau tratați de medicii și asistentele, obosiți de lupta cu pandemia.
Povestea achiziționării acestui aparat ne demonstrează încă o dată că oameni din partide politice căpușează sistemul sanitar din România. Procurorii spun că prețul plătit pentru acest aparat este dublu față de cel la care îl găsim pe piața liberă.
Aparatul a fost importat de o firmă din București la prețul de 180 de mii de lei, care l-a vândut alteia cu 240 de mii de lei pentru ca în stocul companiei Chantel Sante să ajungă la 331 de mii de lei. Spitalul l-a cumpărat cu 789 de mii de lei de la Bertea, dar livrarea a făcut-o firma B, care era subcontractor. Bertea a adăugat 140% adaos doar pentru că a rezolvat licitația, ajutat de oamenii din sistem. Procurorii au făcut percheziții la 20 de adrese, iar în spitalul de infecțioase au intrat echipați.
Azi, aparatul e piesă de muzeu. Actualul director spune că e imposibil de folosit pentru că spațiile vizate de el ar trebui să fie goale. Or câtă vreme acolo sunt sute de pacienți cu COVID, robotul șomează.
Emil Mailat, directorul Spitalului de Boli Infecțioase Brașov: "Toate holurile sunt în continuă mișcare. Pentru fiecare cameră se face o programare anume. Nicio structură a camerei nu rămâne identică, de fiecare dată trebuie să faci o altă programare și e mult mai eficient să faci nebulizarea clasică ultima. Este foarte greu și degeaba îl duc."
Paula Herlo: Dacă ar fi să vă uitați din postura de manager, avea sens cumpărarea acestui aparat?
Emil Mailat, directorul Spitalului de Boli Infecțioase Brașov: "Eu nu aș lua acum. Este ceva ce momentan pe mine mă depășește."
Spitalul s-a constituit parte civilă în proces și cere recuperarea sumei celor 780 de mii de lei plus TVA. Cei implicați în dosar au fost arestați la domiciliu, iar acum sunt sub control judiciar. Fostul consilier județean e acum redactor la Brașov Tv, iar când i-am cerut un punct de vedere s-a prelevat de dreptul la tăcere.
Paula Herlo: Vreți să ne dați un punct de vedere?
Andrei Kadas, fost consilier județean PNL: "E un proces pe rol, nu pot să vorbesc."
Paula Herlo: Este un proces pe rol, dar aveți dreptul să dați un punct de vedere.
Andrei Kadas, fost consilier județean PNL: "Fiind un proces pe rol, nu pot să dau un punct de vedere, îmi pare rău. O zi bună vă doresc!"
I-am cerut un punct de vedere și fostei directoare, Ramona Ionescu. Avocatul a revenit și ne-a spus că nu dorește să comenteze.
Proprietarul firmei Chantel Sante s-a sinucis anul trecut pe când era în arest la domiciliu. Firma aparține soției pe care am încercat să o găsim la adresa înscrisă la Registrul Comerțului, unde era de fapt cabinetul în care fostul soț și fiica lucrau ca stomatologi. Vecinii spun că n-au mai văzut nicio mișcare de la tragicul eveniment.
De altfel, firma are interdicție în a mai comercializa aparatură și materiale sanitare. De multe ori, marja mare de profit a unei firme, obținută într-un timp scurt, e semnal de alarmă pentru procurori. Chantel Sante a fost compania cu cel mai mare randament din toată țara în an pandemic. Explicabil, având în vedere că cei mai mulți bani i-a încasat de la un spital mic, devenit suport Covid, cel din Odorheiu Secuiesc.
În vreme ce medicii și asistentele erau zi și noapte pe baricade, de multe ori cu mâinile goale, directorul Luckacs Antal, care conducea spitalul din 2006, făcea afaceri cu aceeași firmă din Brașov, Chantel Sante.
Paula Herlo: "Peste 60 de contracte a încheiat fostul manager al spitalului cu firma Chantel Sante. O parte din aparatură stă aici în garaj. Sunt aici, nefolosite, pentru că procurorii au început o anchetă. Ei au stabilit că prejudiciul cauzat spitalului a fost de peste 2 milioane de lei pentru că această aparatură a fost supraevaluată."
Mai grav e că, în acest garaj se află aparatura cumpărată de fostul director pentru o clădire care nu doar că nu a fost construită, dar n-are nici măcar studiu de fezabilitate. Ca să obțină bani de la omul de afaceri brașovean, managerul a fost ajutat de o angajată de la achiziții și un magazioner. Aici s-a aplicat altă tehnică de fraudare a banilor din sănătate.
Angajați ai serviciului de achiziții trimit patronilor cu care au înțelegeri lista cu necesarul de aparatură, iar afaceriștii au timp să cumpere marfa și să stabilească un preț cât mai mare ca să mulțumească clientul, în cazul de față: angajații și managerii din spitale.
În portalul privind achizițiile publice se vede cum Chantel Sante căștiga contract după contract prin atribuire directă la Odorheiu Secuiesc. În termeni de specialitate, oamenii din spital au fracționat contractele ca să se încadreze în limita de 135 de mii de lei și să nu fie obligați să facă licitație. Mai mult, Bertea ajunsese să informeze el spitalul ce avea de vânzare. Așa s-au cumpărat saci de gunoi în cantități foarte mari sau branule neconforme. În altă situație, angajata de la achiziții i-ar fi trimis lui Bertea necesarul de echipamente medicale, iar el i-ar fi trimis înapoi lista cu stocurile și prețurile pe care voia să le obțină. Informațiile ajungeau la afacerist prin vocea șoferului său, care comunica cu angajații spitalului.
Luckacs Antal, fost manager al Spitalului Odorheiu Secuiesc: "Domnul Bertea obținea informații, dar nu știu de la cine."
Paula Herlo: De la cineva din spital.
Luckacs Antal, fost manager al Spitalului Odorheiu Secuiesc: "Da. Știți, un om de afaceri poate să se intereseze, e interzis?"
Paula Herlo: Nu este interzis. Este puțin ilegal.
Luckacs Antal, fost manager al Spitalului Odorheiu Secuiesc: "Cel care acordă informațiile, acolo este problema."
Paula Herlo: Există suspiciunea că ați perceput 20% din valoarea contractului.
Luckacs Antal, fost manager al Spitalului Odorheiu Secuiesc: "Nu, nu, nu. Nu este adevărat."
Valoarea contractelor încheiate în pandemie a fost de 2 milioane 500 de mii de euro, iar la percheziții, în casa lui Luckacs Antal, au fost găsiți 56.800 de mii de euro și 151.300 de lei pe care nu i-a putut justifica.
Luckacs Antal, fost manager al Spitalului Odorheiu Secuiesc: "Percheziții au fost în mai multe locuri."
Paula Herlo: Acasă la dumneavoastră au găsit bani cash în pungi.
Luckacs Antal, fost manager al Spitalului Odorheiu Secuiesc: "Eu nu am avut cont bancar. Eu nu aveam voie să am alte activități. Managerul numai venituri din activitatea de manager poate să aibă. Am vândut intravilanul pe care l-am moștenit. Acei bani au fost găsiți pentru că eu îi țineam acasă. Totul s-a confiscat să știți. Nu mai am niciun șfanț, niciun ban."
Veniturile din moștenire menționate de fostul manager, apar în declarația de avere de anul trecut, în cuantum de 30 de mii de lei, nu 150 de mii cât găsiseră procurorii. Nici restul de aproape 57 de mii de euro nu sunt menționați în declarație, deși legea îl obliga să facă acest lucru. Peste două milioane de lei e prejudiciul adus spitalului unde medicii și asistentele tratează bolnavi de Covid încă de la începutul pandemiei. Un loc al suferinței și al epuizării. Un furnicar în care angajații spitalului, puțini și obosiți, sunt doar spectatori la lipsuri și dacă se confirmă suspiciunile, la corupție.
Alocările bugetare la sistemul sanitar au crescut în fiecare an. În ultimii șase ani, sumele din fondul național al asigurărilor de santate s-au dublat astfel că, anul acesta, sănătatea a primit peste 9 miliarde de euro. Subiect preferat de politicieni în campanii, sănătatea e mereu vedetă când e rost de cerut voturi.
Super campania electorală din 2016
Liviu Dragnea, fost președinte al PSD: "Vorbim de investiții din infrastructura de sănătate pe care o avem în program, de cinci miliarde de euro."
Viorica Dăncilă: "Ne-am asumat construcția a opt spitale în Craiova și Timișora."
Fiecare guvern a promis spitale. După aproape 32 de ani, doar două spitale noi, mici, există în România: la Fălticeni și Mioveni. Politicienii au speculat cinic nevoia oamenilor de santate. Spitalele noi promise românilor în ultimii 15 ani sunt și azi îngropate sub promisiunile politicienilor care, în campaniile electorale, se fotografiau lângă panouri cu poze color. 2016 a fost anul în care PSD promitea nu doar 8 spitale regionale ci și unul republican cu 2500 de paturi, ce ar trebuit inaugurat anul trecut.
Reporter: Câte spitale a construit PSD-ul în timpul guvernării?
Liviu Dragnea, fost președinte al PSD: "De la 0?! Niciunul."
Marcel Ciolacu, președintele PSD: "Rămâne una dintre cele mai mari nereușite ale PSD."
Nici PNL n-a construit nimic. Liderii s-au tot plimbat anul trecut pe terenuri virane în care înfipseseră panouri colorate. Intenții au avut dintotdeauna, iar primele au fost exprimate prin vocea fostului ministru, Eugen Nicolaescu, aflat de două ori la cârma ministerului Sănătății.
Eugen Nicolaescu, fost ministru al Sănătății: "Anul 2013 e anul în care ne-am propus să facem cele mai importante schimbări, ne-am propus să fundamentăm reforma de sănătate."
