Alimente care nu balonează. Ce să mănânci pentru confort digestiv

Balonarea este una dintre problemele digestive cele mai comune și inconfortabile cu care ne confruntăm.

Senzația de abdomen umflat, tensiune și disconfort poate transforma o zi obișnuită într-una neplăcută. Cauza principală? Alimentele pe care le consumăm zilnic. Descoperă alimentele care nu provoacă balonare și îți oferă confort digestiv. Ce să eviți și meniu zilnic pentru o digestie ușoară.

De ce apare balonarea

Balonarea apare când se acumulează gaze în intestine, creând o senzație de umflare și disconfort abdominal. Toată lumea produce gaze intestinale și toată lumea are nevoie să elimine gazele, dar cantitatea variază de la persoană la persoană.

Principalele cauze ale balonării sunt înghițirea excesivă de aer în timpul mesei, consumul de alimente care fermentează în intestine și digestia înceată. Când mâncăm prea repede, înghițim mai mult aer, care se acumulează în stomac și intestine. De asemenea, anumite alimente conțin carbohidrați complecși care nu pot fi complet digerați în intestinul subțire, ajungând în colonul unde bacteriile le fermentează, producând gaze.

Citește și

Alimentația în sarcină - ghid complet pentru o dietă sănătoasă în timpul sarcinii. Ce alimente sunt interzise gravidelor

Toate meciurile de la FIFA Club World Cup pot fi văzute pe VOYO cu comentariu în limba română.

Stresul și anxietatea pot agrava situația, afectând motilitatea intestinală și încetinind digestia. Unele persoane sunt mai sensibile la anumite alimente din cauza intoleranțelor alimentare, cum ar fi intoleranța la lactoză sau sensibilitatea la gluten.

Hormonii pot juca, de asemenea, un rol important, în special la femei, unde fluctuațiile hormonale din timpul ciclului menstrual pot influența digestia și pot provoca episoade de balonare mai frecvente în anumite perioade ale lunii.

Medicamentele, în special antibioticele, pot perturba echilibrul bacteriilor intestinale benefice, conducând la probleme digestive temporare. Sindromul intestinului iritabil (IBS) este o altă cauză comună a balonării cronice.

Alimente care nu balonează și sunt ușor de digerat

Alegerea alimentelor potrivite poate face diferența între o zi confortabilă și una plină de disconfort digestiv. Pentru a evita gazele și balonarea, alege proteine animale, verdeață cu frunze verzi precum spanacul, alimente fermentate precum kefirul și ovăzul.

Proteinele sunt printre cele mai sigure opțiuni. Puiul, peștele și ouăle sunt ușor de digerat și nu provoacă fermentare. Alimentele care se digeră mai ușor sunt pâinea prăjită, orezul alb, bananele, ouăle, puiul, somonul, gelatina, piureul de mere și ovăzul.

Cerealele rafinate precum orezul alb și ovăzul sunt excelente opțiuni pentru digestia sensibilă. Spre deosebire de cerealele integrale, acestea conțin mai puține fibre care ar putea provoca gazele. Ovăzul este deosebit de benefic, fiind bogat în fibre solubile care se dizolvă în apă și nu fermentează la fel de mult.

Fructele cu conținut scăzut de fructoză sunt preferate. Evită fructele bogate în fructoză, precum merele, perele și pepenele verde. În schimb, alege bananele, portocalele, pepenii galben și fructele de culoare închisă, precum murele, afinele și căpșunile.

Legumele cu frunze verzi precum spanacul, racolă și salata sunt excepționale pentru digestie. Legumele cu frunze verzi, precum spanacul sau kale, sunt surse excelente de fibre, precum și de nutrienți precum folatul, vitamina C, vitamina K și vitamina A.

Alimentele fermentate precum iaurtul natural, kefirul și iaurtul grecesc conțin probiotice care îmbunătățesc sănătatea intestinală și pot reduce balonarea pe termen lung. Acestea ajută la echilibrarea florei intestinale și îmbunătățesc digestia.

Condimentele și plantele aromatice precum ghimbirul, fenicul și menta pot avea efecte calmante asupra sistemului digestiv și pot ajuta la reducerea gazelor.

Ce alimente să eviți dacă vrei să nu te balonezi

Anumite alimente sunt cunoscute pentru că provoacă balonare la majoritatea oamenilor. Limitarea alimentelor care provoacă balonare precum fasolea, merele, alimentele sărate, alimentele cu gluten și legumele crucifere precum broccoli poate reduce disconfortul gastrointestinal.

Leguminoasele precum fasolea, lintea, năutul și mazărea sunt bogate în fibre și conțin oligozaharide complexe care fermentează în intestine. Deși sunt foarte nutritive, pot provoca balonare severă la persoanele sensibile. Dacă vrei să le incluzi în dietă, introdu-le treptat și încearcă să le înmoi bine înainte de preparare, scrie Cancer.gov.

Legumele crucifere sunt broccoli, conopida, varza, varza de Bruxelles și ridichile. Acestea conțin compuși de sulf care pot provoca gaze cu miros neplăcut și balonare. Dacă le consumi, încearcă să le gătești bine pentru a facilita digestia.

Produsele lactate pot fi problematice pentru persoanele cu intoleranță la lactoză. Laptele, înghețata, brânzeturile moi și smântâna pot provoca balonare, crampe și diaree la aceste persoane.

Alimentele care conțin gluten pot provoca balonare la persoanele cu intoleranță. Dacă ești în această situație, evită grâul, orzul și secara. Optează pentru alternative fără gluten precum orezul, quinoa și ovăzul.

Băuturile carbogazoase introduc aer suplimentar în sistemul digestiv, provocând balonare imediată. Berea, în special, combină gazele cu carbohidrații fermentescibili din malț.

Îndulcitorii artificiali precum sorbitolul, mannitolul și xilitolul nu sunt complet abrobiți de intestinul subțire și pot provoca fermentare și diaree. Acestea se găsesc în gumele de mestecat fără zahăr, bomboanele dietetice și unele fructe.

Alimentele procesate și fast-food-ul conțin adesea conservanți, aditivi și cantități mari de sare care pot provoca reținerea de apă și senzația de umflare.

Meniu de o zi cu alimente care nu balonează

Iată un meniu complet pentru o zi fără disconfort digestiv, cu alimente care nu provoacă balonare:

Micul dejun (7:30)

· 1 bol de ovăz cu lapte de migdale și banană felii

· 1 ceașcă de ceai de ghimbir

· omletă cu spanac și un strop de ulei de măsline

Gustarea de dimineață (10:00)

· 1 iaurt grecesc natural cu o lingură de miere

· Un pumn de afine

Prânzul (12:30)

· 150g piept de pui la grătar cu rozmarin

· 1 cană de orez alb fiert cu un pic de unt

· Salată de spanac proaspăt cu castraveți și ulei de măsline

· 1 felie de pepene galben

Gustarea de după-amiază (15:30)

· 1 banană

· 1 ceașcă de ceai de mentă

Cina (18:30)

· 150g file de somon la cuptor cu mărar

· Cartofi fierți cu pătrunjel

· Castraveți murați și roșii cherry (în cantități mici)

· 1 ceașcă de supă de pui cu tăiței de orez

Seara târziu (21:00)

· 1 ceașcă de ceai de fenicul pentru o digestie liniștită

Sfaturi pentru prepararea meselor

Gătește alimentele bine pentru a facilita digestia. Carnea să fie fragedă, legumele să fie fierte sau gătite la abur până devin moi. Evită prăjelile și preparatele cu multă grăsime, mai scrie Medicalnewstoday.com.

Mănâncă încet și mestecă bine. Aceasta este prima etapă a digestiei și ajută la evitarea înghițirii excesive de aer. Dedică cel puțin 20-30 de minute pentru fiecare masă principală.

Bea multă apă între mese, dar evită să bei cantități mari de lichide în timpul mesei pentru a nu dilua sucurile gastrice. Apa la temperatura camerei este mult mai bună decât cea rece.

Fă pauze de cel puțin 3 ore între mese pentru a permite o digestie completă. Evită gustările frecvente care pot supraaglomera sistemul digestiv. Adaugă condimente digestive precum ghimbirul proaspăt, chimionul sau coriandrul în preparate pentru a stimula digestia și a preveni gazele.

Articol recomandat de sport.ro

Ilie Bolojan i-a tăiat pensia lui Gigi Becali! Cât va încasa lunar patronul FCSB după noile măsuri