Fenicul - totul despre fenicul. Cum se prepară și cum se mănâncă

Originar din sudul Europei și Asia Mică, feniculul este cultivat în regiunile temperate din întreaga lume. Toate părțile plantei sunt aromatice și pot fi utilizate, iar baza tulpinii, asemănătoare unui bulb, din varietatea de fenicul florentin (varietatea azoricum), precum și lăstarii albiți sunt consumați ca legume. 

Fenicul - ce gust are și cum să îl folosești

Semințele și uleiul extras din fenicul au o aromă și un gust asemănătoare cu cele ale anasonului și sunt folosite pentru parfumarea săpunurilor și parfumurilor, dar și pentru aromatizarea dulciurilor, lichiorurilor, medicamentelor și alimentelor, în special în produse de patiserie, murături dulci și preparate din pește. Feniculul este unul dintre cele cinci condimente uscate – alături de cuișoare, anason stelat și piper Sichuan – care formează celebrul amestec chinezesc „five-spice powder”.

Feniculul face parte din familia morcovului, deși nu este o legumă rădăcinoasă. Baza tulpinilor sale lungi se împletește pentru a forma un bulb gros și crocant care crește deasupra solului. Deasupra bulbului, la vârful tulpinilor, se află frunze subțiri și ușoare care seamănă cu mărarul. Când ajunge la maturitate și produce semințe, feniculul dezvoltă și mici flori galbene printre frunze. Fiecare parte a acestei plante este comestibilă, de la bulb până la flori, și poate fi consumată crudă sau gătită.

Deși tulpinile și frunzele sunt comestibile, rețetele pe bază de fenicul folosesc cel mai des bulbii și semințele. Când este crud, feniculul are o textură crocantă, asemănătoare cu țelina, și un gust proaspăt de lemn dulce. Gătit, se caramelizează, căpătând o aromă mai dulce și o textură fragedă, care se topește în gură.

Feniculul are o mulțime de beneficii pentru sănătate. Este sărac în calorii, dar bogat în nutrienți precum fibrele alimentare, potasiul și vitamina C, printre altele.

Beneficiile pentru sănătate ale feniculului

Toate părțile feniculului sunt bogate în compuși vegetali cu proprietăți valoroase și protectoare. Aceștia includ acidul clorogenic, limonenul și quercetina. Studiile sugerează că persoanele care consumă o dietă bogată în astfel de compuși au un risc mai mic de a dezvolta afecțiuni cronice precum bolile cardiovasculare, obezitatea și diabetul de tip II.

Fiind o sursă bună de fibre și nutrienți benefici pentru inimă, cum ar fi potasiul și acidul folic, feniculul poate sprijini sănătatea inimii. Un consum regulat de fenicul poate contribui la scăderea tensiunii arteriale și la gestionarea nivelului de colesterol.

Feniculul conține beta-caroten (care se transformă în vitamina A în organism) și vitamina C, un nutrient esențial pentru producția de colagen și pentru repararea țesuturilor. Aceste substanțe joacă un rol important în menținerea sănătății pielii, dar și a membranelor mucoase care protejează organele, cum ar fi tractul respirator.

Bogate în nutrienți antioxidanți, precum vitamina C și flavonoizii vegetali, cum ar fi quercetina, semințele de fenicul și extractul concentrat pot ajuta la reducerea inflamației, scrie bbcgoodfood.

Cu un conținut scăzut de calorii, dar plin de arome, feniculul este un ingredient util într-un plan de gestionare a greutății. Având un indice glicemic scăzut și fiind bogat în fibre, acesta poate ajuta la moderarea eliberării zahărului în sânge, mai ales dacă este consumat în cadrul unei mese principale.

Un compus numit anetol, prezent în fenicul, poate avea proprietăți care suprimă apetitul. Acest lucru sugerează că un consum de fenicul înainte de masă, de exemplu sub formă de ceai, poate ajuta la controlul senzației de foame. Totuși, suplimentele de extract de fenicul nu par să aibă același efect, iar cercetările sunt încă neconcludente.

Feniculul este o sursă bună de acid folic, o vitamină necesară pentru formarea sănătoasă a globulelor roșii. Creșterea consumului de alimente bogate în acid folic poate ameliora simptomele anemiei. De asemenea, acidul folic este un nutrient important în dieta femeilor însărcinate.

Raportările anecdotice, susținute de unele studii, sugerează că anetolul din fenicul poate îmbunătăți calitatea și cantitatea laptelui matern. Se crede că acest mecanism are legătură cu stimularea prolactinei, un hormon care semnalează organismului să producă lapte matern.

Un studiu care a analizat 10 cercetări a raportat că suplimentele cu extract de fenicul pot reduce bufeurile, uscăciunea vaginală și tulburările de somn la femeile aflate la menopauză. Totuși, trebuie menționat că studiile au avut dimensiuni mici ale eșantionului și nu au luat în considerare alți factori, cum ar fi activitatea fizică și nutriția.

Studiile sugerează că extractul de fenicul inhibă creșterea unor microbi potențial dăunători, inclusiv Escherichia coli, Staphylococcus aureus și Candida albicans.

Ce să faci cu semințele de fenicul

Semințele de fenicul pot fi folosite întregi sau prăjite și măcinate într-o pudră fină. Se potrivesc deosebit de bine cu sosurile pe bază de roșii, legumele coapte, preparatele din pește proaspăt, carne de vită și de pui, însă cea mai reușită combinație este cu carnea de porc.

Pentru a elibera aroma maximă a semințelor, acestea ar trebui întotdeauna prăjite înainte de a fi adăugate în preparat sau zdrobite într-o pudră. Cea mai rapidă metodă de a prăji semințele de fenicul este într-o tigaie uscată, la foc mediu, amestecându-le frecvent până când devin aromate. După prăjire, pot fi adăugate întregi în mâncare sau măcinate fin într-o pudră.

Condimente compatibile cu feniculul sunt anason, anason stelat, semințe de mărar, nucșoară, cardamom, piper negru, chimion, coriandru, cassia, scorțișoară, turmeric, cuișoare și schinduf.

Feniculul este una dintre cele trei plante principale folosite pentru a produce absint, o băutură alcoolică celebră, inițial creată ca elixir medicinal, care a devenit populară în Europa de la sfârșitul secolului al XIX-lea, conform flaevor.

Feniculul este frecvent utilizat pentru a aroma băuturi alcoolice digestive, în special în spirtoasele distilate scandinave precum akvavit. Este infuzat în diverse lichioruri digestive italiene, cel mai cunoscut fiind Sambuca. În combinație cu anasonul, feniculul este imediat recognoscibil în clasicul francez Pastis (Pernod).

Articol recomandat de sport.ro

FOTO Pictorial incendiar în dormitor cu fosta luptătoare din UFC: ”Ești pachetul complet”