Procurorul-șef al EPPO, Laura Codruța Kovesi, a calificat decizia drept „o hotărâre de referință” și și-a exprimat speranța că sentința va fi pe deplin înțeleasă de toate instituțiile europene.
„Anchetele EPPO sunt în interesul UE, iar instituțiile care primesc cereri de ridicare a imunităților nu pot stabili condițiile în care EPPO este autorizată să desfășoare aceste anchete”, a declarat Kovesi într-un comunicat de presă al Parchetului European, citat miercuri.
Potrivit EPPO, Tribunalul General al Uniunii Europene a statuat că „interesele Uniunii” care ar putea justifica refuzul permisiunii de a divulga informații în cadrul procedurilor judiciare trebuie să fie în mod necesar „interese de o importanță considerabilă, vitale pentru Uniunea Europeană” – ceea ce nu reieșea din decizia contestată a Curții de Conturi.
Un blocaj care dura de peste un an
La sfârșitul anului 2022, pe baza unui raport al Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF), EPPO a deschis o anchetă privind persoane care își desfășoară activitatea la Curtea de Conturi Europeană. Pentru a putea avansa în cercetări, Parchetul European a solicitat CCE să autorizeze audierea ca martori a unui număr de membri ai personalului, precum și efectuarea unei percheziții în arhivele sale electronice și ridicarea imunității persoanelor vizate.
Toate aceste cereri au fost însă respinse de CCE. Ultima respingere a venit la 9 decembrie 2024, iar lipsa de cooperare a împiedicat EPPO să înregistreze progrese în anchetă. La 28 aprilie 2025, Parchetul European a introdus o acțiune la Curtea de Justiție a UE.
Curtea: imunitățile nu pot împiedica aflarea adevărului
În hotărârea sa, Tribunalul a constatat că poziția Curții de Conturi Europene – care lega audierea martorilor de chestiunea imunității persoanelor care fac obiectul anchetei – se baza pe o interpretare incorectă a dreptului Uniunii.
„Normele de confidențialitate și imunitățile există pentru a proteja buna funcționare a instituțiilor, nu pentru a împiedica stabilirea adevărului”, a subliniat Laura Codruța Kovesi.
Curtea a decis că este în interesul Uniunii Europene să permită EPPO să adune probe suplimentare pe parcursul anchetei, inclusiv prin mărturia funcționarilor europeni. Decizia va permite Parchetului European să își continue ancheta prin colectarea imparțială de probe, atât în favoarea, cât și împotriva persoanelor vizate.
EPPO: nicio instituție nu poate interfera cu anchetele penale
Parchetul European a reamintit că, într-un sistem bazat pe statul de drept, atunci când se investighează o posibilă infracțiune care afectează bugetul Uniunii, revine exclusiv procurorului sarcina de a aduna probe relevante și de a decide dacă dosarul merge sau nu în instanță.
„Nici persoanele care fac obiectul anchetei, nici instituțiile în care își desfășoară activitatea nu pot interfera cu îndeplinirea acestei sarcini”, subliniau procurorii europeni în acțiunea introductivă.
EPPO este parchetul independent al Uniunii Europene, responsabil de investigarea, urmărirea penală și trimiterea în judecată a infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale UE. Decizia de miercuri reprezintă o victorie importantă în consolidarea autorității acestei instituții și în clarificarea relației dintre organele de urmărire penală și celelalte instituții europene.
