Cel mai complex exercițiu NATO desfășurat la Marea Neagră. Cum s-au descurcat românii la „asalt”

Dată publicare: 30-05-2021 18:40
Dată actualizare: 30-05-2021 19:08


Zeci de mii de trupe NATO, cu tancuri, avioane şi elicoptere, se află în această lună în România. Au loc unele dintre cele mai complexe exerciţii militare din ultimii ani.

Contextul e tensionat la Marea Neagră, după ce Rusia a făcut mişcări de trupe fără precedent, iar Occidentul s-a temut de o nouă invazie a Ucrainei.

Este simulată intervenţia militarilor din zeci de ţări în cazul aplicării articolului 5 al tratatului NATO, adică în caz că suntem atacaţi. Echipele "România te iubesc" au primit acces şi au filmat antrenamentele forţelor speciale române cu trupele americane ale Navy Seals, trupe de elită, dar şi un asalt aerian cu zeci de elicoptere.

Suntem pe un câmp la nord de aeroportul Mihail Kogălniceanu. Sute de soldaţi olandezi, germani şi români se pregătesc de asalt.

La debarcarea din elicopterele Puma și Black Hawk trebuie să vă îndepărtați câțiva pași și vă lăsați pe burtă, atrag atenția militarii. În timp ce comandantul olandez pune la punct ultimele detalii, zeci de elicoptere îşi fac apariţia.

Este unul dintre cele mai mari exerciţii de asalt aerian care se desfăşoară pe teritoriul României. Astăzi vor participa în total 25 de elicoptere. 21 de elicoptere de transport Chinook, Black Hawk şi Super Puma ale armatei române, dar și 4 elicoptere Apache, de atac. Echipa merge cu 5 soldați din trupele olandeze, într-un elicopter Super Puma ale Armatei Române.

La câteva sute de metri distanţă, militarii români se îmbarcă într-un elicopter american Black Hawk. În acelaşi timp, mai multe vehicule blindate olandeze sunt ridicate de la sol de aparatele Chinook. Soldaţii le vor folosi în timpul asaltului.
Este un exerciţiu complex care a început în urmă cu o săptămână. Scenariul este următorul: aeroportul de la Boboc a căzut şi a fost capturat de trupe inamice. Forţele Aeriene Române ridică avioanele F16 de la sol şi distrug apărarea antiaeriană a inamicului.

Creează astfel un culoar pentru batalioanele de paraşutişti care se îmbarcă din Bucureşti.

Peste 1000 de polonezi, olandezi, germani, americani şi români sunt paraşutaţi în forţă şi trebuie să redobândească controlul asupra aeroportului. O desfăşurare de forţe fără precedent în România

Între timp, la Smârdan, inamicul ataca cu artilerie şi lansatoare de rachete şi trebuie respins de infanteria şi forţele aeriene NATO.

La exerciţiul tactic care simulează răspunsul NATO la un atac asupra teritoriului României participă 2000 de militari şi aproximativ 500 de mijloace de tehnică de luptă.

Duşmanul este respins din Boboc şi Smârdan şi se retrage în Dobrogea, la Babadag, unde aşteaptă întăriri. Aici intră în scena operaţiunea cu elicopterele de la Mihail Kogălniceanu, care trebuie să respingă de tot duşmanii de pe teritoriul NATO.

Timp de 20 de minute se zboară repede şi la distanţă mică de sol pentru a evita detecţia. Soldaţii sunt debarcaţi în apropiere de Babadag, la câţiva kilometri de inamic. Trebuie să-şi găsească ţintele sub acoperirea întunericului. Asaltul începe a doua zi dimineaţă. Inamicul este respins, sunt luaţi ostatici, iar trupele române preiau controlul asupra teritoriului recucerit.

Generalul Dorin Ioniţă conduce comandamentul forţelor reunite şi are imaginea de ansamblu.

General Dorin Ioniță - Comandant al Comandamentului Forţelor Reunite:

„Scenariul este unul fictiv. Întotdeauna vine un inamic pe teritoriul nostru şi noi întotdeauna pornim de la o luptă de la graniţă. Vorbim de intervenţie rapidă a NATO, vorbim de acţiune împreună cu partenerii strategici şi atunci puterea de foc asigură capabilităţile de a-l scoate de pe teritoriul naţional.”

În România şi pe întreg flancul estic, de la Marea Baltică până la Marea Neagră, au loc simultan mai multe exerciţii militare internaţionale de mare amploare. Avem ocazia să vedem cum ar arăta forţa de reacţie rapidă a NATO pe teritoriul României dacă s-ar declanşa articolul 5, adică dacă am fi atacaţi.

General Dorin Ioniță - Comandant al Comandamentului Forţelor Reunite:

„Aşa trebuie să arate apărarea României în cazul invocării articolului 5, iar forţa de reacţie rapidă a NATO este destinată special pentru astfel de situaţii.”

Aproximativ 16.000 de militari desfăşuraţi în 17 locaţii şi instruiţi în 21 de exerciţii. Toate au un obiectiv general, şi acela de a demonstra capacitatea de descurajare şi de apărare în regiunea Marii Negre.

Românii au învățat din mers ce însemnă Forțele Speciale de Operații

 

Exerciţiile au fost planificate de peste un an, însă vin într-un context extrem de tensionat. După cucerirea Crimeei din 2014, Rusia a impus o blocadă în Marea Neagră. Iar în primăvară a organizat o desfăşurare masivă de trupe şi armament la graniţa cu Ucraina, Occidentul temându-se de o nouă invazie.

Cristian Diaconescu – fost ministru de externe :

„În primul rând, au fost calificate exerciţii, în momentul în care când a început retragerea. Desfăşurarea militară iniţială nu a fost anunţată ca fiind un exerciţiu notificabil. În al doilea rând, o forţă militară de aproximativ de 300.000 de soldaţi reprezintă un factor de ameninţare.”

În martie, cu trenuri şi pe şosele, Rusia a transferat masiv unităţi de infanterie, echipamente , tehnică militară şi rachete balistice ISKander, inclusiv în Crimeea. Peste 100.000 de militari au fost aduşi la graniţa Ucrainei şi a Crimeei. Imaginile din satelit arătau sute de blindate și alte vehicule militare staționate la multiple baze, poligoane de trageri, chiar şi pe câmp. La fel, şi zeci de avioane de luptă. Între timp, Rusia şi-a retras o parte din trupe, dar a lăsat pe poziţii o parte din echipamente. Iar în Crimeea, aflată la doar câteva sute de kilometri de România, prezența militară este masivă şi permanentă.

Cristian Diaconescu - fost ministru de externe:

„În al treilea rând, după desfăşurarea de forţe în estul Ucrainei şi Marea Neagră, o foarte mare cantitate de material militar convenţional a fost lăsată pe loc. Toate aceste elemente ridică un semn de întrebare.”

 

Suntem în baza militară de la Mihail Kogălniceanu. Aici armata americană ține, prin rotaţie, pe tot parcursul anului, nu numai în timpul exerciţiilor, militari, elicoptere şi tancuri gata de intervenţie. Prezenţa americană s-a intensificat în ultimii ani, după ce Rusia a invadat Ucraina.

Captain Billy Lacroix – Armata Statelor Unite:

„Sunt căpitanul Bill Lacroix. Facem parte din forța rotațională de aviație, venită în sprijinul operațiunii Atlantic Resolve în Africa și Europa. Misiunea noastră este să furnizăm forțe credibile, pregătite de luptă, care pot lucra împreună cu aliații NATO și cu partenerii noștri europeni.”

Baza este în plin proces de extindere. Se ridică încă un terminal militar iar în câţiva ani, suprafaţa se va dubla. La fiecare câteva minute, de pe Kogălniceanu decolează elicoptere, avioane de transport sau de vânătoare.

Captain Billy Lacroix – Armata Statelor Unite:

-AH-64 Apache este principalul nostru elicopter de atac. Elicopterele UH-60 Blackhawk le folosim pentru transportul trupelor. Încap între 8 și 10 soldați complet echipați pentru front. Aceste elicoptere rămân în România printr-un sistem de rotație. Nu pleacă nicăieri! Un element important este că România se află la granița NATO și joacă un rol unic în alianță, fiind în linia întâi. De aceea am adus elicopterele pentru descurajarea inamicilor.
- Dacă se întâmplă ceva, cât de repede pot decola elicopterele cu trupe?
- Soldații noștri sunt profesioniști. Când suntem trimiși în România plecăm de la premiza că trebuie să fim gata de intervenție. Suntem pregătiți să ne luptăm și la noapte dacă este nevoie. Totul depinde de context. Dar vă pot asigura că în 24 de ore ne putem deplasa oriunde.

Exerciţiile demonstrează că baza poate fi reconfigurată rapid pentru a găzdui trupe suplimentare.

Căpitan Wout - armata olandeză

„În urmă cu câteva săptămâni aici era un câmp, iar în partea cealaltă era terenul de baseball al americanilor. Dar pentru aceste exerciții au ridicat corturile. Acolo stau nemții și olandezii. În partea cealaltă sunt olandezii și americanii. Toate aceste manevre fac parte din exercițiul Defender Europe 2021. Asta auzim toată noaptea când încercăm să dormim! Încercăm să ne pregătim pentru orice situație și orice inamic. Vrem să arătăm lumii că oricine încearcă ceva, noi vom fi acolo și vom reacționa rapid. Vom veni în număr mare, pentru că avem această capacitate.”

Vârful de lance al intervenţiilor rapide sunt forţele de operaţii speciale.

La Mangalia, trupele speciale române se antrenează cot la cot cu elita armatei americane – Navy Seals, şi cu mai multe comando-uri din străinătate.
Echipele de intervenţie sunt formate atât din militari romani cât şi din americani, georgieni şi spanioli.

În scenariu, un vas este capturat şi membri echipajului, luaţi ostateci. Un elicopter aduce scafandri în apropierea obiectivului.

Aceştia înoată, se infiltrează pe mal şi identifică ţintele de pe vas, iar apoi comunică informaţiile echipelor de intervenţie.


E o simulare reală, trebuie să te mişti în câteva minute pentru a elibera o întreagă navă.

Echipajul este eliberat şi dus la mal. În astfel de situaţii, fiecare secundă contează şi este nevoie ca soldaţii de diferite naţionalităţi să comunice şi să se coordoneze perfect.

Soldat Forţele de Operaţii Speciale: „În cadrul acestor exerciţii omogenizam procedurile operaţionale standard pe care le are fiecare ţară”

General Dorin Ioniţă – Comandant al Comandamentului Forţelor Reunite:

„Nu am avut în istoria armatei României o structură proiectată şi construită pe acest model. De la început, de când am construit aceste forţe cu adevărat speciale, am făcut-o cu ajutorul partenerilor, de la început se instruiesc împreună”

Blocada rusească în Marea Neagră


Americanii au organizat exerciţii similare în mai multe ţări din Europa de Est. S-au antrenat inclusiv cu trupe din Ucraina, numitorul comun fiind operaţiunile pe Dunăre şi la ţărmul Mării Neagre.

Cristian Diaconescu – fost ministru de externe:

- În mod natural, aproape după 2014, jumătate din Marea Neagră este supusă unui regim de interdicţie A2AD...adică restricţii de tranzit şi de trafic, acum când vorbim
- Ce înseamnă asta?
- Că accesul este limitat
- Ruşii ce au făcut, au blocat jumătate din Marea Neagră?
-Cam aşa ceva.

Lăsăm trupele speciale în Mangalia şi mergem la Constanța, unde au ajuns soldaţii spanioli.

Aici sunt două batalioane spaniole,iInfanterie şi logistica. Au venit pe mare în România. Fac parte din forţa de reacţie rapidă a NATO. Este practic un exercițiu care are şi o componentă de logistică, cât de repede se pot muta trupe din vestul Europei în România, pe flancul estic.

Şi armata turcă a deplasat în România forţe semnificative. Convoaiele lor au intrat pe cale rutieră pe la Giurgiu-Ruse. În termeni tehnici, aceste deplasări de forţe se numesc afluirea trupelor şi joacă un rol crucial.

Cristian Diaconescu – fost ministru de externe:

„Noi nu avem din punct de vedere al infrastructurii o dezvoltare corespunzătoare în ceea ce priveşte străpungerea Munţilor Carpați. Un tanc american Abrams din câte ştiu cântăreşte 80 de tone, câte poduri din România pot suporta trecerea unor astfel de vehicule blindate. Repet, discutăm în condiţiile în care războiul de noua generaţie presupune o desfăşurare rapidă cât se poate de eficientă. Drumul din Spania până în România a durat 4 zile iar din frontiera românească până la locul de desfăşurare a exerciţiului alte 4 zile. Care este o problemă. Dincolo de aspectele care ţin de apărare, aceste deficienţe sunt cunoscute şi de neprietenii României. Motiv pentru care în condiţiile pe care militarii le au în vedere, sunt elemente de care trebuie ţinut seama când se fac planurile.”

În iunie, exerciţiile NATO vor avea punctul culminant în poligonul de la Cincu. Apoi se termină şi majoritatea soldaţilor se întorc în ţările lor, cu tot cu echipamente. Recent, Klaus Iohannis i-a cerut lui Joe Biden o creştere a prezenţei militare NATO în România.

Flancul estic al NATO începe la Marea Baltică şi ajunge până la Marea Neagră, unde se află România, Bulgaria şi Turcia. Cristian Diaconescu spune că în prezent există un dezechilibru intre nord şi sud.

Cristian Diaconescu - fost ministru de externe:

-În ceea ce priveşte Marea Baltică, nordul îndepărtat, prezența avansată a Alianţei Nord Atlantice este una augmentată, sprijinită printr-o capacitate de reacţie imediată în caz de ameninţare.
-Adică au mai mulţi soldaţi, mai multe tancuri, mai multe avioane, la ce vă referiţi?
- Şi capacitatea strategică de a răspunde la un atac în timp real. În legătură cu zona Mării Negre, decizia politică a Alianţei Nord Atlantice se referă la un răspuns adecvat, care presupune un anume tip de analiză prealabilă politico-militară, ulterior componenta sau dimensiunea forţelor urmând să se implice. Este un interval de timp.
- Diferenţa fiind în practică, un interval de timp de câteva săptămâni...
- Adica în Baltice, dacă s-ar întâmpla ceva…
- Reacţia este imediat… în jur de 4000 miliari ai Alianţei Nord Atlantice sunt în poziţie de luptă.
- Cu glonţul pe ţeavă
- Da
- Şi în România?
- Aici sigur sistemul defensiv, diviziile multinaţionale, bazele militare de la Kogălniceanu, Câmpia Turzii, asigură o prezență avansată. Dar din punct de vedere al limbajului politico-diplomatic, există o diferenţă.

În timpul filmărilor, armata americană a anunţat că va investi peste 100 de milioane de dolari în dezvoltarea bazei aeriene de la Câmpia Turzii. România se află în plin proces de înzestrare. În februarie au ajuns în ţară primele sisteme de rachete sol-sol Himars. Iar în aprilie, ministerul apărării a anunţat că va achiziţiona rachete antinavă. În vară, urmează un important Summit NATO unde pot fi luate noi decizii privind prezența trupelor NATO pe flancul estic.