Școala românească a fost prinsă complet pe nepregătite de pandemie. Învățământul online, un experiment eșuat
Școala în pandemie, PARTEA ÎNTÂI. Mai bine de un an de pandemie a lovit în toată societatea noastră. Unul din șocurile cele mai mari se simte și se va simți în educație.
Școala românească a fost prinsă complet pe nepregătite, iar adaptarea la învățământul online sau parțial online a fost în cea mai mare parte un fiasco. Printre valuri de restricții, închideri și redeschideri de școli, România a practicat un experiment, în care și elevii și profesorii au fost lăsați să se descurce cum au putut.
Intrăm astăzi în şcolile româneşti, online și offline, ca să vedem cât de serios a fost mutilată educaţia copiilor noştri. Urmăriţi o anchetă de Rareş Năstase.
Andreea şi Ana Maria sunt surori, şi sunt eleve în satul Predeşti, judeţul Prahova. Un telefon vechi, cu ecranul brăzdat de crăpături adânci e pentru ele legătura online cu şcoală.
Reporter: Când aveţi amadoua ore cum împărţiţi telefonul?
Andreea: ”Prima începe ea şi eu a doua”.
Reporter: Adică aşa câte un pic fiecare?
Andreea: ”Da”.
Mama lor spune că nu-şi permit încă un telefon sau o tabletă, pentru că tatăl fetelor e bolnav şi toţi banii merg pe tratamente. La nici o oră de Bucureşti, există locuri în care copiii pierd legătura cu şcoală.
Maria Ghiţă, mama fetelor: “Foarte greu, un singur telefon la doi copii nici nu ştim cum să ne împărţim. Facem 4 ore cu aia mare, o oră şi ceva cu asta mică“.
În această familie de la ţară sunt 3 copii, din care doi sunt la şcoală. Fiica mai mare, e la gimnaziu şi încearcă să încropească un dialog, cu profesoara de istorie. Dascălul le spune că, ATENŢIE, lecţia online este la fel ca cea de la clasă, aşa că n-ar trebui să le fie greu.
Mădălina, elevă: "E greu, nu înţeleg nimic, întreb de 10 ori….am uitat şi matematică, nu mai ştiu".
Cu mâna în falcă şi o privire deja dezinteresată, copilul e sincer: lecţia prin metoda de la clasă este obositoare şi neatractivă. La fel de blazat pare şi profesorul.
Discuţia cu dascălul e când neinteligibilă, când se pierde în amănunte, copila oftează şi priveşte în gol. Mai multe lecţii la fel îi pot îndepărta pe copii de materie, îşi pot pierde toată bunăvoinţa de a participa la ore.
Trece ora şi lecţia rămâne nepredată, până se poate reconecta copilul. E frustrant, trist, pentru că cel care are de pierdut este Alex, cel care trebuie să se pregătească şi pentru examenul de evaluare.
Însă, pentru cei mai mulţi dintre copiii săraci ai României, învățământul online nu există. Iată în ce sărăcie trăiesc aceşti copilaşi din marginea comunei Negri, în judeţul Bacău. Pentru ei, lecţiile online înseamnă practic să nu participe deloc la aceste ore. Adică un prilej în plus, pentru abandon şcolar.
Există studii care arată că, în general, părinţii au cheltuit dublu, pentru copiii lor, în pandemie. Studiile nu se fac însă şi printre rudele copiilor sărmani, de la ţară.
Codruța Tănase, profesor limba română: “Sunt copii care abia ţin legătura cuşcoala…ştiu sigur că acum abandonează mai mulţi!”
Aparent mai norocoşi sunt copiii de la oraş. Unii au primit de la părinţi laptopuri inteligente. Problemele par însă să fie aceleaşi.
La Galaţi, elevi de clasa a XII-a, în pragul bacalaureatului nu pot spune cine a scris nuvela Alexandru Lăpusneanu, deşi au avut de pregătit pentru examen.
Întorşi în bănci, după 2 semestre de predare online, elevii din an terminal îşi privesc profesorii la fel de blazaţi cum sunt şi cei mici, care încă primesc lecţii virtuale.
Profesoară: “Hai să îmi spuneţi voi! Conţin, ce anume? Hai, că înseamnă că nu aţi fost deloc atenţi ora trecută. Aşa e?”
Altfel stau lucrurile în clasele unde lecţia presupune răspunsuri date de pe telefon, iar informaţia e livrată sub formă de quizz, o ruletă cu întrebări rapide, aşa cum se întâmplă la această oră de engleză, unde se vorbeşte despre Uniunea Europeană.
Tot prin roată cu întrebări se face recapitularea materiei şi la clasa a IX-a, la ora de matematică online.
Elevă: ”Am pierdut foarte mult anul acesta, pentru mine, mie chiar îmi place să învăţ, dar sunt unele chestii pe care nu pot să le înţeleg în online, dacă nu le văd în realitate“.
Școala online a făcut și mai mari diferențele între cei care au posibilități și cei care nu au. Ministerul Educației estimează că o jumătate de milion de elevi au fost fără acces la o reţea de date, în anul trecut, şi în jur de 2.500 de școli au fost neconectate la internet.
Etichete: elevi, pandemie, predare, predare online, scoala online,
